PETIȚIE PUBLICĂ  Pentru construirea unui reper arhitectural și cultural major al României moderne în București Către:   • Primăria Municipiului București • Consiliul General al Municipiului București • Guvernul României • Ministerul Culturii   Bucureștiul are nevoie de un simbol al viitorului   Bucureștiul este unul dintre cele mai mari orașe din Europa de Est și capitala unei țări cu un potențial cultural, artistic și economic major. Cu toate acestea, România nu deține în prezent o infrastructură culturală și de evenimente capabilă să reprezinte imaginea unei națiuni moderne la nivel internațional.   În ultimele decenii, multe capitale europene și-au consolidat identitatea prin construcția unor repere arhitecturale contemporane care au devenit simboluri culturale, turistice și economice:   Aceste proiecte nu au fost doar clădiri spectaculoase. Ele au devenit:   • motoare economice; • centre culturale; • simboluri ale identității naționale; • puncte de atracție pentru milioane de turiști; • spații dedicate marilor evenimente internaționale.   România nu are astăzi un astfel de reper contemporan   Deși Bucureștiul găzduiește una dintre cele mai impresionante clădiri administrative din lume — — orașul nu are încă un simbol arhitectural modern care să reprezinte:   • creativitatea; • cultura contemporană; • deschiderea internațională; • viitorul României. În contextul unor evenimente internaționale de amploare, precum , România nu dispune în prezent de un spațiu emblematic multifuncțional capabil să găzduiască producții culturale și artistice de nivel global.     Ce solicităm   Solicităm inițierea unui proiect public național pentru dezvoltarea unui nou reper cultural și arhitectural al Bucureștiului și al României, care să includă:   • organizarea unui concurs internațional de arhitectură; • consultare publică și implicarea mediului academic; • selectarea unei zone urbane care poate beneficia de regenerare; • dezvoltarea unui centru multifuncțional modern destinat:  • concertelor; • festivalurilor; • expozițiilor; • congreselor; • producțiilor media; • evenimentelor culturale internaționale; • activităților educaționale și civice. Acest proiect poate include:   • o sală principală de mari dimensiuni; • spații culturale și expoziționale; • zone pietonale și spații verzi; • piețe publice pentru evenimente; • un observator panoramic; • elemente de arhitectură iconică ce pot deveni simbol al Bucureștiului modern.   Beneficiile unui asemenea proiect Beneficii culturale   • consolidarea imaginii României pe plan internațional; • dezvoltarea industriei creative și culturale; • creșterea numărului de evenimente internaționale organizate în România. Beneficii economice   • creșterea turismului; • atragerea investițiilor; • dezvoltarea infrastructurii urbane; • generarea de locuri de muncă directe și indirecte. Beneficii sociale și civice   • crearea unui spațiu de întâlnire pentru cetățeni; • creșterea mândriei civice; • dezvoltarea unei identități urbane moderne pentru București.   Exemple internaționale și argumente   Numeroase studii internaționale arată impactul pozitiv al reperelor arhitecturale asupra dezvoltării urbane și economice. Fenomenul cunoscut drept „Bilbao Effect” demonstrează cum investițiile în infrastructură culturală pot transforma imaginea și economia unui oraș.   Surse:   • ScienceDirect – The Bilbao Effect and urban transformation • Architectural Digest – Impactul economic al arhitecturii iconice • Eurovision World – Cerințele pentru organizarea Eurovision   Viziunea noastră   România are nevoie de un proiect care să vorbească despre viitor, nu doar despre trecut. Un spațiu care să unească arhitectura, cultura, tehnologia și comunitatea. Un loc care să devină:   • reper internațional; • centru cultural regional; • simbol al unei Românii moderne, creative și ambițioase. Bucureștiul merită un simbol al viitorului.     Semnează această petiție pentru:   • o capitală europeană mai puternică; • o infrastructură culturală modernă; • un nou simbol al României contemporane.

https://live.staticflickr.com/65535/24853915047_cae3103627_o.png Subsemnații, cetățeni ai comunei Chiajna, membri ai comunității locale, prin prezenta dorim să solicităm transformarea comunei Chiajna în oraș, având în vedere următoarele motive și argumente: 1. Creșterea numărului de locuitori și dezvoltarea demografică Comuna Chiajna a înregistrat o creștere semnificativă a populației în ultimii 20 de ani, depășind de 40 de ori pragul de 3.000 de locuitori, condiția minimă impusă de lege pentru obținerea statutului de oraș. In acest moment in Chiajna locuiesc peste 120.000 de oameni. Această expansiune urbană dovedește necesitatea adaptării statutului local pentru a răspunde cerințelor unui număr mai mare de cetățeni. 2. Dezvoltare economică și urbanistică Chiajna se află într-o continuă dezvoltare economică și urbanistică, având un număr semnificativ de investiții și proiecte rezidențiale, comerciale și industriale. Transformarea într-un oraș va contribui la dezvoltarea si gestionarea mai eficientă a infrastructurii, a serviciilor publice pentru a sprijini acest ritm de dezvoltare. 3. Acces la fonduri europene și guvernamentale Prin obținerea statutului de oraș, comuna Chiajna va putea beneficia de acces la mai multe surse de finanțare, atât din fonduri europene, cât și din fonduri guvernamentale. Aceste resurse vor putea fi folosite pentru dezvoltarea onesta, controlata a infrastructurii, îmbunătățirea serviciilor publice și crearea unui mediu de trai mai bun pentru cetățeni. 4. Îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor publice Statutul de oraș va permite autorităților locale să dezvolte o infrastructură urbanistică mai adecvată și să îmbunătățească serviciile publice esențiale, cum ar fi transportul public, educația, sănătatea, gestionarea deșeurilor și protecția mediului. Astfel, locuitorii vor beneficia de condiții mai bune de trai și un acces mai ușor la servicii de calitate. 5. Autonomie administrativă și capacitate de dezvoltare locală Transformarea în oraș va permite autorităților locale o mai mare autonomie administrativă și posibilitatea de a implementa proiecte care să răspundă nevoilor specifice ale comunității. Acest lucru va duce la o guvernare mai eficientă și mai apropiată de cetățeni. 6. Creșterea prestigiului local, reglementarea urbanistică și atragerea de investiții Obținerea statutului de oraș va crește prestigiul localității, atrăgând astfel investitori și reglementând urbanismul. De asemenea, va contribui la dezvoltarea unei identități puternice a comunității Chiajna, în concordanță cu standardele și cerințele unei localități urbane. 7. Oportunități mai bune pentru tineri și familii Orașele beneficiază de un spectru mai larg de oportunități pentru tineri și familii, inclusiv educație de calitate, infrastructură de recreere și activități culturale. Transformarea Chiajnei într-un oraș ar aduce beneficii considerabile pentru dezvoltarea socială și profesională a celor care trăiesc aici. 8. Reglementarea urbanistică va asigura o creștere sustenabilă, sigura si in interesul cetățenilor. Având în vedere aceste motive, solicităm Consiliului Local al comunei Chiajna și autorităților competente să sprijine demersul de a transforma comuna Chiajna în oraș, în scopul de a răspunde mai bine nevoilor cetățenilor și a asigura o dezvoltare sustenabilă a localității. Mentionam ca taxele locale NU vor crește  după ce Chiajna devine oraș considerand politica fiscală adoptată de autoritățile locale care indexează cu inflatia in fiecare an. Semnătura, Orheanu Dragos Presedinte PSD Chiajna Consilier local Chiajna Coordonator PES Ilfov

Solicităm stoparea lucrărilor aferente zonei de pe spațiul verde din fața Primăriei și Judecătoriei orașului Horezu, demolarea construcției începute cu rol de toaletă publică și repunerea în domeniul public a scuarului-parcului, respectiv revenirea la situația inițială de spațiu verde.

Noi, semnatarii acestei petiții, cerem prioritizarea, de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca, a proiectului de construire a unei noi maternități, în Cluj-Napoca. Solicităm Primăriei identificarea de resurse și fonduri pe care să le aloce acestei necesități a mamelor și bebelușilor lor. Moartea celor 8 nou-născuți din acest an, 4 doar în ultimele săptămâni, părinții disperați care nu au nici un răspuns și care nu au putut să își țină copiii în brațe, au scos la iveală gravitatea problemelor sistemice de funcționare a celor 2 maternități existente în municipiu. Domnule Primar Emil Boc, viața copiilor și sănătatea mamelor lor trebuie să reprezinte o prioritate pentru administrația locală și pentru societate! E nevoie de o nouă maternitate, construită de la zero, cu saloane curate, dotată corespunzător, cu echipamente și materiale la standarde europene, fără risc de infecții, care să permită o impecabilă desfășurare a actului medical și cea mai bună îngrijire posibilă, pentru cele mai vulnerabile ființe.

Senatul a aprobat un amendament al legii vanatorii care ar urma sa permita scoaterea de sub stricta protectie a ursilor si redeschiderea sezonului de vanatoare de trofee. Cerem parlamentarilor din Camera Deputatilor sa respinga amendamentul si sa pastreze ursul brun sub stricta protectie. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, iniţiată de un grup de parlamentari de la PSD, a fost aprobată de Senat cu 68 de voturi "pentru" şi 13 abţineri. Cotele de derogare aprobate de Ministerul Mediului nu mai sunt de ajuns vanatorilor care au extras deja exemplare mari de mascul de urs, nicidecum ursii problema. Nu se cunoaste cu adevarat numarul de ursi din Romania. Singurul inventar este realizat chiar de fondurile de vanatoare, adica de catre cei cu interes sa vaneze si care spun ca ar fi cel putin 7000 de ursi. Ori planul national de actiune pentru conservarea speciei urs al Ministerului Mediului vine sa pregateasca legea din parlament mentionand ca se vor putea ucide anual 8% dintre ursii din Romania. Ori 8% din 7000 înseamnă 560 de ursi de ucis în fiecare an. Află aici mai multe informații despre problemele reale de care ministerul trebuie să țină cont: https://www.agentgreen.ro/in-atentia-doamnei-gratiela-leocadia-gavrilescu-viceprim-ministru-ministru-al-mediului/ Află aici cum funcționează industria vânătorii de trofee și cine se ascunde în spatele acesteia: Partea I-a: https://stirileprotv.ro/stiri/inspectorul-pro/razboiul-ong-urilor-cu-autoritatile-care-vor-reluarea-vanatorii-de-ursi-marturia-unui-director-de-la-mediu.html Partea a II-a https://stirileprotv.ro/stiri/inspectorul-pro/dosar-penal-la-brasov-pentru-stabilirea-modului-in-care-au-fost-acordate-cotele-de-vanatoare.html

PETIȚIE PUBLICĂ pentru revizuirea proiectului privind portofoliul profesional al cadrului didactic și respingerea evaluării digitale obligatorii Către: Ministerul Educației și Cercetării, Guvernul României, Parlamentul României, Avocatul Poporului, Inspectoratele Școlare Județene Noi, semnatarii acestei petiții – cadre didactice, părinți și cetățeni preocupați de viitorul educației – solicităm revizuirea urgentă a proiectului „Metodologie-cadru privind portofoliul profesional al cadrului didactic” (publicat 16.03.2026), în special în următoarele aspecte: 1. Termenul insuficient pentru consultare publică Perioada de 10 zile calendaristice este insuficientă (aprox. 6 zile lucrătoare). Conform art. 7 alin. (2) Legea 52/2003, consultarea trebuie să fie de minimum 30 zile. Solicităm: extinderea termenului și reluarea consultării publice în condiții reale de transparență. 2. Lipsa informării transparente Proiectul nu a fost mediatizat corespunzător în unități școlare, iar părinții nu au fost informați direct. Cerem mecanisme clare de informare și consultare a tuturor celor afectați. 3. Dreptul la format fizic pentru portofoliu Art. 11 permite exclusiv format digital, restrângând libertatea cadrelor didactice. Propunem: „Portofoliul profesional se păstrează în format fizic și/sau digital”, pentru acces egal și libertate de alegere. 4. Evaluarea digitală a elevilor Evaluarea trebuie să rămână act pedagogic direct, nu exclusiv digital. Evaluarea digitală obligatorie poate afecta relația profesor–elev, dezvoltarea armonioasă a copiilor și protecția datelor. Solicităm menținerea evaluării digitale opționale și consultarea părinților cu acord informat. 5. Impact asupra sistemului educațional Digitalizarea excesivă poate modifica rolul profesorului, reduce posturi și uniformiza procesul educațional, afectând relațiile interumane și dezvoltarea copiilor. Cerem o analiză de impact reală și transparentă înainte de implementare. 6. Motive de nelegalitate • Legea 52/2003: consultare formală, contrară scopului legii;  • Constituția României (Art. 32, 41, 29): afectarea dreptului la educație, muncă și libertatea părinților;  • GDPR: prelucrarea datelor minorilor fără consimțământ clar;  • Legea 272/2004: expunerea excesivă la ecrane și reducerea interacțiunii directe afectează dezvoltarea armonioasă a copilului.  Jurisprudență relevantă: CEDO – respectarea convingerilor părinților și dreptul la educație (Kjeldsen, Folgerø, S. & Marper). CJUE – protecția datelor și evaluările educaționale (Google Spain, Schrems II, Nowak). Concluzie și solicitări: Evaluarea elevilor trebuie realizată de cadre didactice, cu digitalizarea doar complementară. Solicităm: •  Extinderea perioadei de consultare publică;  • Revizuirea proiectului de metodologie;  • Reluarea consultării publice în condiții reale de transparență;  • Modificarea prevederilor privind formatul portofoliului;  • Menținerea libertății de alegere între format fizic și digital;  • Consultarea reală și exprimarea acordului părinților și al cadrelor didactice cu privire la învățarea și evaluarea copiilor preșcolari și antepreșcolari, folosind tablele interactive deja existente în unele instituții de învățământ, menționate în procese verbale întocmite;  • Menținerea caracterului opțional al evaluării digitale;  • Păstrarea evaluării digitale ca opțiune, nu obligație;  • Implicarea părinților în deciziile privind evaluarea elevilor;  • Linkurile cu informații oferite copiilor în actul educațional să fie din surse verificate de Ministerul Educației;  • Realizarea unei analize de impact reale asupra sistemului educațional. Creatorul își poate evalua creația, nu creația poate evalua pe Creator așa cum ni se impune nouă ca să fim evaluați digital de dispozitive și platforme construite de om. Evaluarea educațională este un act de responsabilitate umană, care nu poate fi transferat integral către sisteme tehnice create de om, fără a afecta esența procesului pedagogic și rolul cadrului didactic.  Data: __________ Semnatar: __________    

Cerem Guvernului să implementeze un program prin care produsele menstruale să fie disponibile în toate școlile din România în mod gratuit, pe toată durata anului școlar.

PETIȚIE CĂTRE CONSILIUL LOCAL PETROȘANI „Petroșani fără jocuri de noroc – pentru o comunitate sănătoasă și un viitor demn pentru copiii noștri" DE CE ACEASTĂ PETIȚIE? Suntem cetățeni ai orașului Petroșani, părinți, bunici, tineri și oameni care iubesc această comunitate. Ne-am săturat să privim neputincioși cum sălile de jocuri de noroc se înmulțesc pe străzile noastre, cum vecinii, rudele sau prietenii noștri își pierd economiile, sănătatea și demnitatea în fața unor aparate proiectate să îi ruineze. Este momentul să acționăm. FENOMENUL JOCURILOR DE NOROC ÎN ROMÂNIA – CUM AM AJUNS AICI România se confruntă cu o adevărată epidemie tăcută a jocurilor de noroc. Conform datelor Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), industria a înregistrat venituri de peste 4 miliarde de lei anual, iar România are una dintre cele mai mari densități de aparate de tip slot machine per capita din Europa. Sălile de jocuri de noroc au invadat în special orașele mici și mijlocii, acolo unde sărăcia, șomajul și lipsa alternativelor de petrecere a timpului liber creează un teren fertil pentru dependență. Petroșani, un oraș care se confruntă deja cu efectele declinului industrial, cu rata șomajului și cu emigrarea populației tinere, este exact tipul de comunitate pe care această industrie îl vizează. Localnicii știu prea bine: nu trece o zi fără ca cineva din oraș să nu piardă bani pe care nu și-i permitea să îi piardă. ANALIZA RISCURILOR – CE NE COSTĂ CU ADEVĂRAT JOCURILE DE NOROC 1. Impactul economic devastator asupra familiilor Un dependent de jocuri de noroc pierde în medie 70–80% din venitul lunar în aparate sau pariuri Familiile intră în credite, datorii și sărăcie pentru a acoperi pierderile Mulți ajung să împrumute bani de la cămătari sau să vândă bunuri ale familiei Productivitatea la locul de muncă scade dramatic; absenteismul și concedierile cresc Banii cheltuiți în sălile de jocuri nu rămân în economía locală – profiturile merg la acționari, adesea din afara țării 2. Dependența – o boală recunoscută medical Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică tulburarea de joc patologic ca afecțiune psihiatrică (ICD-11). Caracteristicile acestei dependențe sunt: Imposibilitatea de a se opri, chiar și după pierderi mari Gânduri obsesive despre joc Minciuni față de familie și prieteni pentru a ascunde comportamentul Anxietate, depresie, gânduri suicidare când nu au acces la joc Recăderi frecvente, similar cu dependența de substanțe 3. Impactul devastator asupra familiei Violența domestică crește semnificativ în familiile cu un dependent de jocuri Divorțurile și separările sunt mult mai frecvente Copiii din aceste familii cresc în instabilitate emoțională și financiară Părinții dependenți neglijează nevoile de bază ale copiilor: hrană, îmbrăcăminte, educație Traumele copilăriei lăsate de un părinte dependent au efecte pe tot parcursul vieții Acesta este cel mai grav aspect și cel care ar trebui să ne mobilizeze pe toți: Vârsta medie de debut în jocurile de noroc este de 16–18 ani în România Creierul adolescentin este neurobiologic mai vulnerabil la dependență decât cel adult Sălile de jocuri, prin amplasarea lor strategică lângă școli, licee și locuri frecventate de tineri, constituie o capcană deliberată Un adolescent care dezvoltă dependență de jocuri de noroc are șanse minime de a-și finaliza studiile și de a construi un viitor stabil Mulți tineri dependenți ajung la furt, infracțiuni sau abandonează orașul, agravând deja acuta problemă a depopulării Petroșaniului 5. Impactul social și urban asupra orașului Sălile de jocuri atrag în jurul lor cerșetorie, consum de alcool și infracționalitate Degradează imaginea și atractivitatea zonelor comerciale Descurajează investițiile legitime și turismul Contribuie la un climat de deznădejde și resemnare în comunitate CE POATE FACE CONSILIUL LOCAL – BAZA LEGALĂ Nu cerem ceva imposibil. Legea română permite autorităților locale să acționeze: Legea nr. 124/2015 privind jocurile de noroc și Normele de aplicare stabilesc că autoritățile locale pot impune condiții suplimentare de amplasament și funcționare Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale dă consiliilor locale dreptul de a lua măsuri pentru protecția ordinii publice și a sănătății comunității Hotărâri similare au fost adoptate deja în alte orașe din România și din Europa (Italia, Spania, Belgia au legislație națională restrictivă) CE CEREM CONCRET Prin această petiție, solicităm Consiliului Local Petroșani să adopte o Hotărâre de Consiliu Local care să prevadă: Interzicerea eliberării de noi autorizații pentru săli de jocuri de noroc pe raza orașului Petroșani Impunerea unei distanțe minime de 500 de metri față de unități de învățământ, locuri de joacă și centre de tineret pentru unitățile existente Restricții stricte de orar (ex: interzicerea funcționării între orele 22:00–10:00) Crearea unui mecanism de sesizare prin care cetățenii pot raporta nereguli Alocarea de fonduri pentru programe de prevenție și consiliere psihologică pentru dependenți și familiile acestora MESAJ CĂTRE CONCETĂȚENII NOȘTRI DIN PETROȘANI Petroșaniul a trecut prin multe. Am supraviețuit închiderii minelor, valurilor de șomaj, migrației. Am păstrat în noi demnitatea oamenilor de munte, solidaritatea comunității de mineri, dragostea pentru acest loc. Nu putem permite ca ceea ce nu a reușit sărăcia să distrugă, să distrugă o industrie care trăiește din disperarea oamenilor. Fiecare semnătură contează.

Rugăm Ministerul Educației să revizuiască Ordinul nr. 5.893/28.11.2016 cu privire la acordarea temelor pentru acasă și să reducă timpul alocat acestora la 1 oră/ zi.

Grupul Delhaize, din care fac parte și supermarket-urile Mega Image, a eliminat pungile din plastic disponibile la raioanele de legume și fructe în cadrul magazinelor din Belgia, cu scopul de a reduce amprenta de plastic și de carbon a grupului. Astfel, locul ambalajelor de unică folosință din plastic a fost luat de ambalaje reutilizabile din bumbac și ambalaje compostabile din hârtie FSC, excluzând complet ambalajele din bioplastic. Mai mult, grupul își propune să devină carbon neutru până în 2021, renunțând la 80% dintre toate ambalajele din plastic în care își comercializează produsele. Dorim ca aceleași măsuri care au ca scop diminuarea deșeurilor din plastic să fie luate și în cadrul supermarket-urilor din România, cu atât mai mult cu cât reciclarea în România are rate mult mai scăzute decât în Belgia. Dorim ca, la fel ca în Belgia, conducerea Mega Image să îi încurajeze și susțină pe consumatorii eco-conștienți care folosesc ambalaje reutilizabile și să ofere posibilitatea de a face cumpărături fără plastic și fără bioplastic tuturor clienților lor. Înlocuirea pungilor din plastic cu cele din bioplastic NU este o soluție acceptată deoarece, în România, momentan nu există unități specializate care pot composta bioplasticul. Și evident, nici infrastructura necesară colectării sale separate. Astfel, în momentul de față, deșeurile din bioplastic ajung fie în gropi de gunoi, fie la incinerare, fie în natură, unde poluează la fel ca și plasticul. De asemenea, dorim ca, la fel ca în magazinele din Belgia, consumatorii să aibă posibilitatea de a-și achiziționa sucuri proaspete sau alte alimente direct în recipientele proprii, fără a produce extra ambalaje de unică folosință (PET-uri, caserole, etc.).