Skip to main content

Către: Ion Marcel Vela, Ministrul Afacerilor Interne; Monica Anisie, Ministrul Educației; Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției

Spunem STOP traficului de persoane!

Spunem STOP traficului de persoane!

1. DESCURAJAREA traficului de persoane prin PEDEPSE EXEMPLARE:
- închisoarea pe viață pentru traficanții de persoane;
- minim 5 ani de închisoare pentru complicitate la trafic de persoane, fie că vorbim de funcționari de stat sau de persoane fizice;
- criminalizarea achiziției de servicii de natură sexuală.
2. Focus puternic pe PREVENȚIA traficului de persoane, prin includerea unui program informativ în școli, destinat tuturor elevilor care au atins vârsta de 11 ani.
3. PRIORITIZAREA anchetării infracţiunilor de trafic de persoane de catre POLIȚIE și JUSTIȚIE, prin:
- prioritizarea dosarelor în lucru;
- asigurarea suficienței personalului alocat;
- pregătirea adecvată a acestuia în lucrul cu victimele;
- cercetarea PROACTIVĂ a locațiilor în care există suspiciunea exploatării persoanelor traficate.
4. Focus pe PROTECȚIA VICTIMELOR prin:
- nepublicarea numelor victimelor care depun mărturie la procese;
- alocarea de resurse financiare suficiente către instituțiile și ONG-urile ce acoperă nevoile de natură psihologică, medicală și de securitate ale victimelor traficului de persoane.
- victimelor minore supuse exploatării sexuale să li se acorde ajutorul adecvat; Protecția Copilului NU este pregătită să gestioneze traumele majore lăsate în urmă de o asemenea experiență.

De ce este important?

România se află în topul rușinos al provenienței persoanelor traficate din Europa. Majoritatea acestor persoane sunt forțate prin metode psihice și fizice de o cruzime feroce, în timp ce dimensiunea reală a fenomenului este mușamalizată de caracterul clandestin al acestei activități, precum și de indolența, corupția sau pasivitatea funcționarilor față de acest veritabil abator uman ce se desfașoară sub ochii tuturor.
România a fost retrogradată şi inclusă în Nivelul 2 al Listei de monitorizare, ca urmare a regresului măsurilor luate împotriva traficului de persoane: https://ro.usembassy.gov/ro/raportul-privind-traficul-de-persoane-2019/

Conform raportului din 2019 despre măsurile luate în Romania împotriva traficului de persoane, numărul de condamnări pentru trafic de persoane a scăzut semnificativ (130 în 2018; 222 în 2017; 472 în 2016), în pofida numărului relativ constant de noi cazuri deschise (695 în 2018; 675 în 2017; 864 în 2016) și de suspecți puși sub urmărire penală ( 399 in 2018; 362 in 2017, 358 in 2016).
Din acest număr redus de condamnări, 37 de traficanţi condamnaţi (29%) au primit pedepse cu suspendare. Adesea, autorităţile i-au acuzat pe suspecţii de trafic de persoane pentru alte infracţiuni, precum proxenetism. Autorităţile au participat în 36 de echipe de anchetatori cu omologi europeni, însă nu au extrădat niciun suspect de trafic de persoane, faţă de 44 în 2017.' Observatorii au semnalat de asemenea faptul că autorităţile au amendat persoanele implicate în activităţi de prostituţie, chiar dacă acestea erau minore, fără a căuta indicii de trafic de persoane”, se mai arată în Raport.

România este o țară care are o problemă demografică majoră și o problemă majoră de natalitate. Peste trei sferturi dintre persoanele traficate sunt de sex feminin și peste 40% dintre victimele raportate autorităților în 2018 sunt minore (conform raportului din 2018 al MAI). În acest context, este imperativ ca siguranța femeilor și a copiilor să devină o prioritate, să se manifeste compasiunea adecvată și să se ia măsuri ferme pentru a stopa acest fenomen în România.

Pedepsele dispuse de sistemul juridic românesc la momentul actual nu par să descurajeze traficul de persoane. Activitatea acestor rețele de crimă organizată este cu atât mai amplificată de câștigurile financiare impresionante. Motivația indivizilor implicați în traficul de persoane poate fi diminuată doar de riscul să nu se poată bucura niciodată de banii câștigați în acest fel, odată ajunși în închisoare. Acesta este doar unul dintre motivele pentru care cerem închisoarea pe viață pentru traficanții de persoane.

Un al motiv pentru această cerință are legatură cu calitatea de membru al societății. Profilul psihologic al unui om care alege să abuzeze alți oameni în mod sistematic, ca o rutină zilnică, în decurs de luni sau ani, pentru profit, este profilul unui om abrutizat, pentru care abuzul este ceva banal, ba chiar profitabil. Vorbim despre un om care nu mai este capabil de empatie sau de respect pentru semeni, așadar nu mai poate fi funcțional într-o societate normală. În concluzie, închisoarea pe viață nu reprezintă doar o pedeapsă exemplară, menită să descurajeze alți indivizi de la a se îndeletnici cu traficul de persoane, ci și o pedeapsă realistă cu privire la șansele traficantului de a se reintegra în societate făcând altceva, poate mai puțin bănos decât ce știe cel mai bine să facă.

Persoanele care au supraviețuit traficului și au avut tăria să ajute la prinderea infractorilor au nevoie să se simtă în siguranță și să aibă certitudinea că agresorul nu se va răzbuna după câțiva ani de închisoare.
Sistemul românesc ar trebui să se focuseze nu doar pe partea punitivă, ci în egală masură, sau chiar mai mult, pe protejarea și reintegrarea în societate a victimelor. În realitate însă, interesul și resursele alocate pentru redresarea victimelor lasă de dorit. Din acest motiv, un model punitiv exemplar, cu închisoarea pe viață pentru agresori, este un minim ce se poate face pentru a compensa, măcar parțial, grija deficitară oferită victimelor de către sistemul românesc la momentul actual.

Criminalizarea cumpărării de servicii sexuale s-a dovedit a fi o măsură de succes în alte țări, descurajând atât traficul de persoane, cât și prostituția, prin faptul că a redus clientela și profitabilitatea acestor activități și implicit, a redus numărul de victime traficate. Romania nu trebuie decât să adopte această măsură a cărei eficiență a fost deja demonstrată.

Având în vedere procentul foarte ridicat de minori traficați, nivelul proporțional de victime cu educație gimnazială, precum și unele marturii ale victimelor, se poate ajunge in mod rezonabil la concluzia ca scoala ar putea reprezenta un teren de 'vânătoare' important pentru traficanți. Din acest motiv, este necesar ca toți elevii ce au atins vârsta de 11 ani (de la 11 ani în sus) să primească informații menite să-i protejeze pe cât posibil de situații în care ar putea deveni victime ale traficului de persoane.

Cerem MAI, Ministerului Justiției și Ministerului Educației să arate grijă și implicare față de români, și să lucreze împreună pentru a eradica traficul de persoane în România implementând de urgență măsurile sus-menționate.

Actualizări

2020-02-15 00:34:54 +0200

S-a ajuns la 50 semnături

2020-01-18 18:10:18 +0200

S-a ajuns la 25 semnături

2020-01-06 12:40:46 +0200

S-a ajuns la 10 semnături