Skip to main content

Către: APM Gorj; ANANP; Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; Garda Națională de Mediu; Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea; Romsilva

Opriți dinamitarea Văii Bistriței Gorjene!

Opriți dinamitarea Văii Bistriței Gorjene!

Noi, semnatarii acestei petiții, cerem APM Gorj să respingă solicitarea de acord de mediu pentru ”Deschidere microcarieră exploatare calcar industrial şi de construcţii în extravilan, propus a fi amplasat în Peştişani, sat Gureni – extravilan, zona Valea Nucului, judeţul Gorj titular S.C. EXPLOCARB S.R.L.” Locația este în arie naturală protejată, Nordul Gorjului de Vest, pe o vale cu un potențial turistic enorm. Cel mai revoltător este faptul că locația detonărilor este lângă casele oamenilor din Gureni, localnicii se opun de mulți ani acestei crime de mediu care le-ar afecta grav și ireversibil calitatea vieții, iar acum se încearcă ocolirea opoziției localnicilor prin încălcarea legii 292/2018, prin neefectuarea ședinței de dezbatere publică. Cerem APM Gorj să efectueze ședința de dezbatere publică obligatorie, și să o anunțe cu 30 de zile înainte, conform legii.
Cerem Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate să protejeze integritatea sitului N2000 Nordul Gorjului de Vest (atât cât a mai rămas din ea) prin emiterea unui aviz nefavorabil pentru proiectul de dinamitare a versantului stâng al Bistriței Gorjene.
Apelăm la Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru a lua toate măsurile care se impun pentru ca abuzul în serviciu al funcționarilor de la APM Gorj să înceteze, pentru ca art. 16 din Procedura din legea 292/2018 să fie respectat, prin organizarea ședinței de dezbatere publică cu localnicii din Gureni, grav afectați de acest proiect ilegal.
Solicităm Gărzii Naționale de Mediu să aplice legea cu privire la daunele de mediu ale lucrărilor deja inițiate și cerem Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea să sancționeze tăierea ilegală de arbori din sud-estul parcelei cu nr. CF 37346.
Cerem de asemenea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor ca, în calitate de autoritate publică centrală care răspunde de silvicultură, să nu avizeze scoaterea din fondul forestier național a suprafeței de pe parcelele cu nr. CF 37346 și 37207 care, conform .art. 2, alin. (1) din Codul Silvic, trebuie să fie în fondul forestier.
Solicităm Romsilva ca, prin Ocolul Silvic Tismana, să nu avizeze scoaterea din fondul forestier național a suprafeței de pădure amenințate de acest proiect nociv.

De ce este important?

O carieră presupune distrugere totală a mediului. Nu doar că sunt eliminate biodiversitatea terestră și solul, dar chiar și relieful este mutilat ireversibil. Noi cariere nu au ce să caute în arii naturale protejate, ele echivalează de facto cu reducerea suprafeței ariei.
Versantul sudic al Munților Vâlcan, zonă cu potențial turistic inestimabil, este deja mutilat de carierele de pe Valea Porcul și de la Suseni. Valea Pocul adăpostea un capital natural fabulos, de nivel mondial, dar a fost, la propriu, rasă de pe fața pământului. Deschiderea unei cariere și mai la vest, pe Valea Bistriței, înseamnă distrugerea completă a zonei. Impactul cumulat al celor trei zone de cariere asupra integrității ariei naturale protejate și asupra mediului înconjurător, în general, este colosal.
Din istoricul de pe Google Earth se observă că firma în cauză a început mutilarea versantului, în partea de sud-est, în jurul coordonatelor 45°06′24.21′′ N și 23°02′36.08′′ E. Deci trebuie aplicate prevederile alin (2), art. 23 din legea 292/2018, este interzisă emiterea acordului de mediu. Și mai trebuie aplicată OUG 68/2007, cu privire la daunele de mediu.
Din același istoric rezultă cu certitudine că au fost tăiați deja, recent, o serie de arbori în jurul coodronatelor de mai sus, fapt pentru care Garda Forestieră trebuie să aplice legea.
Firma în cauză a mai încercat să dinamiteze valea și în trecut, în 26 iulie 2016 a fost chiar o dezbatere publică. Atunci ONG-urile au reușit să stopeze dezastrul.
https://www.youtube.com/watch?v=Z150Up6fzN4
Acum firma profită de pandemie și, cu ”contribuția emerită” a APM Gorj, vrea să obțină acordul de mediu ocolindu-i pe localnici, fără ședința de dezbatere publică obligatorie prin lege. Abuzul funcționarilor APM Gorj este unul fără precedent, încearcă să emită acord de mediu pentru un proiect extrem de nociv, la care știu deja foarte bine că localnicii se opun. Și încearcă să o facă profitând cu cinism de pandemie. În realitate, niciun act de reglementare referitor la criza sanitară prin care trecem nu a aborgat nimic din legea 292/2018, deci ședințele de dezbatere publică rămân obligatorii. Trimiterea de e-mailuri nu reprezintă o ședință! Mai mult, chiar ANPM a putut să efectueze dezbateri publice în stare de alertă, în 18 și 19 august 2020. În plus, HG-ul în vigoare acum pentru starea de alertă este chiar mai permisiv decât cel în vigoare în 18 și 19 august. Deci nu există nicio ”scuză” pentru încalcare legii.
Se remarcă și caracterul discriminatoriu al acestei ocoliri a legii, o parte dintre săteni neavând adresă de e-mail, deci neavând cum să trimită observații.
Tot firma Explocarb SRL, descrisă de presa locală ca fiind firma unor ”băieți deștepți”, a amplasat în urmă cu câțiva ani o stație de concasare - sortare pe malul Bistriței, distrugând habitatul prioritar 91E0 (arinișul) în plin sit Natura 2000 desemnat pentru protecția acestui habitat. Conform principiului precauției din legislația de mediu, această firmă nu trebuie să mai primească niciun acord de mediu.
Se remarcă și tentativa penibilă de a manipula publicul prin folosirea termenului ”microcarieră”. Este aceeași manipulare cu care ne-am lovit la distrugerea râurilor, unde s-a impus termenul de ”microhidrocentrală”. În realitate acestă carieră ar reprezenta începerea mutilării ireversibile a întregii zone, dacă vreți, un fel de ”cap de pod”. Apoi ea va fi folosită ca justificare pentru extindere (extindere recunoscută în evaluarea adecvată), și peisajul plin de pitoresc va fi înlocuit de dezastrul ecologic apocaliptic pe care-l vedem deja mai la est, pe Valea Porcul.
Din formularul standard al sitului rezultă clar că proiectul afectează integritatea sitului Natura 2000. În formular se menționează la caracteristicile sitului, confrom studiului ICAS, că: ”Teritoriul, lipsit de localități - cu excepția celor dispuse de-a lungul limitei sudice, amplasat într-un vast amfiteatru natural aproape nealterat, se situează în regiunea biogeografică alpină...”
Dacă este dinamitat versantul văii Bistriței Gorjene, nu va mai fi un amfiteatru natural aproape nealterat, se schimbă în sens negativ caracteristicile oficiale ale sitului, deci este afectată integritatea sa.
Titularul a depus un studiu fals de evaluare adecvată. Pe lângă falsul și contradicțiile din conținut, nu reiese nici că ar respecta măcar formal reglementările europene. Studiul trebuia să fie întocmit de un grup de specialiști care să acopere gama foarte largă de specii și habitate pentru care a fost desemnat situl în cauză (sit care reprezintă un caz excepțional, fapt subliniat în formularul standard: ”Cercetările româno-germane ... relevă apartenența sitului la puținele teritorii cu o valoare foarte înaltă a biodiversității”), după cum se poate vedea în cerințele Comisiei Europene, încă de la punctul 1.1:
https://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/art6/natura_2000_assess_en.pdf
Pe lângă Directiva Habitate, proiectul încalcă și Convenția Europeană a Peisajului (ratificata prin legea 451/2002), care prevede:
”Protecția peisajului cuprinde acțiunile de conservare şi menținere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială derivată din configurația naturală şi/sau de intervenția umană;”
Aici, la ieșirea Bistriței Gorjene din munți, farmecul de un pitoresc unic al pesajului este dat de ”configurația naturală”, și ea trebuie menținută, nu dinamitată.
Pentru localnici nu este vorba doar de peisaj și de costuri de oportunitate, proximitatea carierei față de locuințe, cu zgomotul, praful și utilajele grele aferente, le va transforma viața într-un calvar.
Instituțiile de mediu s-au manifestat destul ca slugile unor parveniți fără scrupule, ignorând continuu dreptul constituțional al românilor la un mediu înconjurător echilibrat ecologic. Aceste abuzuri trebuie să înceteze!


Motivul semnării

  • Pentru natura și pentru noi , cei care mai gândesc, nu pentru cei care văd doar bani

Actualizări

2020-10-07 13:45:31 +0300

S-a ajuns la 1,000 semnături

2020-09-29 20:07:26 +0300

S-a ajuns la 500 semnături

2020-09-29 09:08:01 +0300

S-a ajuns la 100 semnături

2020-09-28 20:06:14 +0300

S-a ajuns la 50 semnături

2020-09-28 18:26:32 +0300

S-a ajuns la 25 semnături

2020-09-28 17:45:56 +0300

S-a ajuns la 10 semnături