S-a ajuns la 1,000 semnături
Către: Prim-ministrul României, domnul Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, domnul Alexandru Nazare, ministrul Educației, domnul Sorin Cîmpeanu
Solicităm bani de la bugetul de stat pentru burse!
La inițiativa Societății Academice din România, 17 organizații cunoscute din domeniul educației, printre care – reprezentanții elevilor, părinților și tinerilor, au transmis către premierul Florin Cîțu, miniștrii Educației și Finanțelor, Sorin Cîmpeanu și Alexandru Nazare, precum și către liderii coaliției de guvernare, o scrisoare deschisă prin care solicităm ca în bugetul de stat pe anul 2021 să existe fondurile necesare pentru plata burselor elevilor la cuantumurile minime stabilite de Guvern în luna decembrie 2020.
Faptul că doar 180 de administrații publice locale din 3182 respectau dreptul elevilor la burse școlare, ne arată că problema este una sistemică și structurală. De aceea, pentru rezolvarea acesteia și pentru ca elevilor români să le fie respectat dreptul prevăzut de art. 32 din Constituție, organizațiile semnatare solicită:
- Realizarea prin intermediul inspectoratelor școlare județene, în cel mai scurt timp, a unei evidențe a numărului de potențiali beneficiari de burse școlare, conform criteriilor stabilite la nivel național prin Ordinul nr. 5576/2011.
- Includerea în proiectul Legii bugetului de stat, din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată sau alte venituri ale bugetului național, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte, a fondurilor necesare pentru plata integrală a burselor școlare pentru elevi la valoarea minimă stabilită prin HG nr. 1064 din 4 decembrie 2020.
Faptul că doar 180 de administrații publice locale din 3182 respectau dreptul elevilor la burse școlare, ne arată că problema este una sistemică și structurală. De aceea, pentru rezolvarea acesteia și pentru ca elevilor români să le fie respectat dreptul prevăzut de art. 32 din Constituție, organizațiile semnatare solicită:
- Realizarea prin intermediul inspectoratelor școlare județene, în cel mai scurt timp, a unei evidențe a numărului de potențiali beneficiari de burse școlare, conform criteriilor stabilite la nivel național prin Ordinul nr. 5576/2011.
- Includerea în proiectul Legii bugetului de stat, din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată sau alte venituri ale bugetului național, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte, a fondurilor necesare pentru plata integrală a burselor școlare pentru elevi la valoarea minimă stabilită prin HG nr. 1064 din 4 decembrie 2020.
De ce este important?
Bursele școlare sunt un instrument prezent în legislația românească încă din anul 1995, cu scopul de a reduce abandonul școlar și a sprijini accesul la educație al elevilor defavorizați, precum și cel de a încuraja performanța și rezultatele deosebite. Din păcate, aplicarea sa deficitară și neunitară timp de 26 de ani a contribuit la excluderea socială a elevilor defavorizați și discriminarea educațională pe motive de venit.
În acest moment, în România părăsirea timpurie a școlii (PTȘ), adică totalul tinerilor între 18 și 24 de ani care nu au finalizat mai mult decât învățământul gimnazial, este de 15,3%, cu 4 puncte procentuale peste cât România și-a asumat acum 10 ani că va avea la orizontul anului 2020[1]. Strict raportat la tinerii din mediul rural, rata părăsirii timpurii a școlii este de 22,4%, conform Eurostat, ceea ce arată un puternic clivaj între mediul rural și cel urban, întâiul fiind mai expus abandonului școlar. Cauzele părăsirii timpurii a școlii sunt multiple, iar sărăcia este una dintre acestea: conform Institutului Național de Statistică, 38,1% dintre copiii români trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială la nivelul anului 2018, iar 32% sub limita pragului de sărăcie (750 de lei pe lună/persoană, într-o gospodărie).
Susținători ai demersului:
1. Societatea Academică din România (SAR);
2. Asociațiile de elevi din România: (Asociația Elevilor din Constanța, Asociația Elevilor din București și Ilfov, Asociația Vâlceană a Elevilor, Asociația Elevilor din Maramureș, Asociația Elevilor din Bacău)
3. Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP);
4. Forumul Tinerilor din România (FTR);
5. Delegații de tineret ai României la Organizația Națiunilor Unite (Răzvan Foncea și Ana-Maria Bălan);
6. Federația Coaliția pentru Educație;
7. Organizația Salvați Copiii;
8. Fundația World Vision;
9. Roma Education Fund (REF);
10. Institutul pentru Solidaritate Socială;
11. Asociația Human Catalyst;
12. Asociația Politeia;
13. Platforma Civică ARESEL.
În acest moment, în România părăsirea timpurie a școlii (PTȘ), adică totalul tinerilor între 18 și 24 de ani care nu au finalizat mai mult decât învățământul gimnazial, este de 15,3%, cu 4 puncte procentuale peste cât România și-a asumat acum 10 ani că va avea la orizontul anului 2020[1]. Strict raportat la tinerii din mediul rural, rata părăsirii timpurii a școlii este de 22,4%, conform Eurostat, ceea ce arată un puternic clivaj între mediul rural și cel urban, întâiul fiind mai expus abandonului școlar. Cauzele părăsirii timpurii a școlii sunt multiple, iar sărăcia este una dintre acestea: conform Institutului Național de Statistică, 38,1% dintre copiii români trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială la nivelul anului 2018, iar 32% sub limita pragului de sărăcie (750 de lei pe lună/persoană, într-o gospodărie).
Susținători ai demersului:
1. Societatea Academică din România (SAR);
2. Asociațiile de elevi din România: (Asociația Elevilor din Constanța, Asociația Elevilor din București și Ilfov, Asociația Vâlceană a Elevilor, Asociația Elevilor din Maramureș, Asociația Elevilor din Bacău)
3. Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP);
4. Forumul Tinerilor din România (FTR);
5. Delegații de tineret ai României la Organizația Națiunilor Unite (Răzvan Foncea și Ana-Maria Bălan);
6. Federația Coaliția pentru Educație;
7. Organizația Salvați Copiii;
8. Fundația World Vision;
9. Roma Education Fund (REF);
10. Institutul pentru Solidaritate Socială;
11. Asociația Human Catalyst;
12. Asociația Politeia;
13. Platforma Civică ARESEL.