Alexandra a devenit, fără să ştie şi fără intenţie, un erou al României de azi. Demnitatea şi curajul ei au rămas fără răspuns din partea unui Stat indolent, deprofesionalizat şi corupt. Alexandra a sperat în propria ei viaţă, şi prin aceasta a sperat în România, într-o ţară, o naţiune, instituţii moderne şi normale. Moartea (am putea spune, fără exagerare, martiriul) acestui om inocent ne îngrozeşte, ne ruşinează, ne umple de oroare. Un gest naţional și statal de comemorare/ recunoaştere e minimum-ul pe care România şi românii îl pot face, salutându-i nevinovăţia, puterea şi speranţa și recunoscându-i excepţionala demnitate.

Legea abrogării Recursului Compensatoriu nr. 169/2017 prevede ca pentru fiecare 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare în penitenciar, deținutul să primească o compensare de 6 zile. Astfel, 30 de zile de detenție executate sunt echivalate cu 36 de zile din pedeapsă. Opinia publică a fost oripilată de înregistrări video care dovedesc efectele acestei legi. O tânără din Alba Iulia a fost atacată într-o scară de bloc și o adolescentă de 15 ani din Constanța a fost tâlhărită pe stradă. În Timișoara, o barmaniță a fost jefuită după ce a fost bătută cu cruzime de un bărbat, în timp ce în Iași un interlop a violat o tânără de 17 ani, racolată într-un club. Un bărbat condamnat anterior pentru omor și eliberat în baza acestei legi a omorât un tânăr din Mediaș. Toate aceste cazuri s-au întâmplat doar în ultima lună. Atragem atenția că România nu are capacitatea de a integra persoanele eliberate din penitenciar. Din acest motiv, rata recidivei și este de 60-70%. Mai mult decât atât, la efectele acestei legi se adaugă greutățile Poliției în a-i prinde pe unii criminali. Peste 300 de autori ai unor omoruri sunt neprinși. De asemenea, Serviciul de Probațiune este total depășit de situație, neavând resursele umane și financiare pentru a-i supraveghea pe cei liberați. S-a ajuns, astfel, în situația în care efectele acestei legi să fie periculoase pentru viața cetățenilor onești. De aceea, solicităm Parlamentului abrogarea de urgență a legii nr. 169/2017!

Acum din 26 martie 2018 prin modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în urma reexaminării acesteia potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 45 din 30 ianuarie 2018, si prin Art. 96. – (1) ”Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare”. Judecatorii si procurorii raspund patrimonial si doar in conditii practic imposibili de realizat. Societatea Romaneasca in ansamblul sau are nevoie de dreptate, de responsabilizarea tuturor categoriilor socio - profesionale referitor la deciziile pe care le iau. Magistratii prin imensa responsabilitate si putere asupra societatii TREBUIE SA RASPUNDA IN FATA LEGII PENTRU DECIZIILE LOR, MAGISTRATII NU POT FI DEASUPRA LEGII. Magistratii au puterea de a veghea la aplicarea corecta a legii si datoria de a decide daca legea a fost aplicata corect. De aceea ei trebuie sa stie ca sabia lui Damocles este si deasupra capului lor. Greselile JUDECATORILOR SI PROCURORILOR DISTRUG VIETI, CARIERE, FAMILII. O asemenea putere corupe, magistratii sunt oameni si ei trebuie sa raspunda ca toti ceilalti cetateni romani pentru deciziile lor. Mai mult decat oricare categorie socio - profesionala magistratii au o responsabilitate si o putere care trebuie corectata daca da rateuri. Corectia TREBUIE SA FIE LEGEA RASPUNDERII MAGISTRATILOR.

Aceste schimbari ale legilor justitiei aduc un grav prejudiciu imaginii Romaniei in lume, opresc abrupt toate progresele facute in atatia ani pentru separarea puterilor in stat si in lupta anti coruptie. Consideram ca adoptarea acestor legi vor avea ca efect marginalizarea Romaniei in EU, cresterea emigratiei tinerilor din Romania si scaderea increderii investitorilor in Romania. Toate aceste vor avea ca efect pana la urma scaderea bunastarii poporului Roman si vor creste pericolul intrarii Romaniei sub influenta Rusiei.

Constatăm agravarea fenomenului de violență sexuală cu victime minore. În ultimele săptămâni presa a reflectat un număr alarmant de cazuri de viol, viol în grup și agresiune sexuală, cazuri în care victima este minoră. O trăsătură îngrijorătoare care accentuează mai mult caracterul de pericol social al faptei este înregistrarea violului și distribuirea imaginilor pe rețelele sociale. În comunicatele de presă ale DIICOT numai din ultima lună sunt prezentate 8 cazuri ce conțin atât violuri împotriva minorilor, cât și pornografie infantilă. Numărul mare de dosare cu fapte de violență sexuală înregistrate numai în ultima lună la nivelul instanțelor din România este alarmant. Aceasta nu este nici pe departe dimensiunea corectă pentru că dosarele în care sunt implicați minori, precum recentul caz de la Vrancea, nu sunt publice în sistemul ECRIS. De asemenea ridică un semn de întrebare situațiile în care, în astfel de dosare, suspecții sau inculpații agresori sexuali sunt judecați în stare de libertate, crescând astfel riscurile la care este expusă victima. Eliberarea acestora, mai ales a celor înregistrați în materialele pornografice, duce la creșterea riscurilor de intimidare a victimei, repetarea faptei, răzbunare și, la nivelul societății, transmite mesajul că faptele de această natură nu reprezintă un pericol social. Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (Convenția de la Istanbul), intrată în vigoare în România la 1 septembrie 2016, prevede în art. 56, alin. 1, literele a-i și alin. 2 răspunderea statului de a lua măsuri în vederea protecţiei victimelor, precum şi protecţiei familiilor lor şi a martorilor faţă de intimidare, represalii şi victimizare repetată și, în mod deosebit, protecția copilului victimă căruia “trebuie să îi fie oferite, dacă este cazul, măsuri de protecţie speciale, luând în considerare cele mai bune interese ale copilului.”

Considerăm că este în interesul general al societății (indiferent de opțiunile politice personale) în a avea o legislație în domeniul luptei anti-corupție cât mai stabilă și mai predictibilă. Considerăm că efectele generate de modificările aduse prin ordonanțe de urgență ale guvernului pot aduce atingere idei de justiție. Considerăm că puterea de a legifera, mai ales în domenii critice, trebuie să fie exercitată direct de către Parlament, în urmă unei proceduri transparente, care să includă consultări cu societatea civilă și celelalte puteri ale statului. Considerăm că modul în care este utilizată instituția ordonanțelor de urgență (art 115(4) din Constituție) este unul abuziv, nejustificat de situația de fapt. În realitate nu ne aflăm într-o situație de urgență care să necesite o astfel de procedura, ci se dorește “scurtcircuitarea” procedurilor democratice prevăzute de Constituție, pentru a eliminarea mecanismelor de control (consultarea societății civile și a celorlalte instituții, blocarea dreptului președintelui de a refuză promulgarea, limitarea dreptului de exprimare al cetățenilor cu privire la un proiect de act normativ, accesul liber al presei). Daca mai ai un minut, semneaza si petitia "Stop Amnistiei": https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/stop-proiectului-de-amnistie