• Medicii de familie cer: ”Nu ne mai îngropați în hârtii!”
    Suntem medici, resursa cea mai importantă a României și a lumii în această pandemie. Ne îngrijim zilnic pacienții. Desi ne temem, ne vedem de treabă. Iar treaba noastră este să acordăm servicii medicale pacienților. Treaba noastră nu este să completăm hârtii.
    2.257 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Raluca Zoițanu
  • Modificarea vârstei până la care un părinte poate primi concediu medical pentru un copil bolnav
    Legea permite ca un părinte să primească concediu medical pentru un copil bolnav doar dacă acesta nu are încă împlinită vârsta de 7 ani (în cazuri excepționale, pentru afecțiuni grave, până la 16 și în cazul copiilor cu dizabilități până la 18 ani). Nu cred că un copil de 7 ani este suficient de responsabil pentru a se trata singur, fără supraveghea unui adult. Un simplu caz de gripă presupune pe lângă administrarea medicamentului și monitorizarea continuă a temperaturii și luarea măsurilor corespunzătoare. Cred că este ceva prea complicat pentru un copil de 7 ani, vârsta de la care părintele nu mai are dreptul la concediu medical pentru îngrijirea copilului.
    2.435 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Angela Calborean
  • Reabilitare Palatul Copiilor, Constanța
    Palatul copiilor din Constanța, cunoscut și sub denumirea de Clubul Elevilor, un complex de 12 hectare lăsat în paragină de statul român, este locul în care generații întregi de copii au învățat electronică, chimie, pictură, au învățat să cânte și să danseze, să joace teatru sau baschet, să înnoate sau să joace tenis, cu alte cuvinte, să-ți descopere pasiunile. Dar de ani buni de zile, Ministerul Educației nu a mai alocat fonduri pentru modernizarea sau cel puțin pentru întreținerea bazei în care copiii constănțenilor desfășurau activități extracuriculare fără ca părinții să fie nevoiți să scoată o groază de bani din buzunare. Terenurile de fotbal sunt invadate de buruieni și pare că mingea nu a mai fost bătută pe aici de o vreme bună, din fosta pistă de karting au rămas doar câteva cauciucuri aruncate alandala iar mesele din piatră, vopsite atent în pătrate albe și negre, pe care micii școlari învățau odată tainele șahului, au fost sfărâmate de timp și nepăsare. Totul pare abandonat iar soluțiile nu vin de nicăieri. De aceea fac un apel, cu ajutorul vostru, la forurile abilitate să ia măsuri pentru reabilitarea Palatului Copiilor.
    4.472 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Carmen Dumitrescu
  • Burse în toată România!
    În decembrie 2019, încă există burse de 8 (opt) lei. Este cazul copiilor din Pilu, județul Arad. Această realitate contravine Legii Educației Naționale care spune că educația este o prioritate națională. Cu toate acestea, elevii înfruntă zilnic probleme cauzate de lipsa echității din sistem. Reducerea decalajelor este posibilă doar prin impunerea de către Guvernul României, prin hotărâre de guvern, a unui cuantum minim pentru fiecare tip de bursă. Potrivit unui studiu al Institutului Național de Statistică pentru anul 2018, din totalul cheltuielilor de consum ale unei gospodării, lunar, în medie, se investesc doar 9 lei (0,4% din totalul cheltuielilor de consum aferente pentru o gospodărie), pentru educație. În aceste condiții, bursa socială, de studiu, respectiv cea de merit sau performanță reprezintă un stimulent pentru elevii care au potențial în a se dezvolta pe plan profesional, chiar dacă situația financiară nu le permite acest lucru. Astfel, considerăm necesare următoarele sume: – bursa socială: lunar, 30% din salariul minim net pe economie; – bursa de studiu: lunar, 32,5% din salariul minim net pe economie; – bursa de merit: lunar, 35% din salariul minim net pe economie; – bursa de performanță: lunar, 37,5% din salariul minim net pe economie. Note: https://bit.ly/burse%C3%AEncuantumminim
    36.893 din 40.000 Semnături
    Inițiat de Consiliul Național al Elevilor Picture
  • Reformați sistemul dând crezare victimelor!
    Constatăm cât este de frecventă neîndeplinirea atribuțiilor legale ale unor instituții esențiale în stat, precum poliția. Astfel Poliția Română are conform legii atribuțiile de “apărare a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, prevenirea și descoperirea infracțiunilor” (conform Legii 218/2002 republicată). Numeroasele cazuri semnalate în media după crima de la Caracal, la care se adaugă femeile care se adresează direct organizațiilor noastre, indică faptul că lipsa de reacție în cazul Alexandrei nu este ceva izolat, ci este simptomatică unui mod de lucru care a ajuns să predomine în cazul infracțiunilor cu victime femei (mai ales cele de natură sexuală), un mod de lucru ce încalcă menirea acestor instituții. În timp ce agresorilor li se asigură prezumția de nevinovăție, noi am constat din nenumărate cazuri în care am acordat asistență victimelor că prezumția de vinovăție planează asupra majorității fetelor și femeilor când raportează violență sexuală. Cuvintele femeilor si fetelor, strigătele de ajutor și chiar plângerile penale sunt ignorate, tergiversate, puse la îndoială. Prejudecățile despre fete și femei afectează grav modul în care acționează oamenii legii, contribuind la ineficacitate în apărarea dreptului la viață și integritate fizică, garantat de Constituție. Se pretinde de la victime să vină ele însele cu toate dovezile și sunt blamate dacă nu au suficiente dovezi, deși atribuții legale de cercetare și de colectare de probe au instituțiile judiciare. Este rolul lor să depună eforturi active pentru a determina dacă o faptă se probează sau nu. Această situație este extrem de gravă, punând în pericol și siguranța comunităților la nivel mai larg. Ineficacitatea și performanța slabă a instituțiilor cu atribuții în domeniul siguranței cetățenilor duce la pierderea încrederii cetățenilor în instituțiile statului, iar pe acest fond infracționalitatea nu poate decât să crească.
    1.562 din 2.000 Semnături
    Inițiat de A.L.E.G. Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen
  • Siguranta in Scoli - Paza Institutiilor de Invatamant
    Statul trebuie să asigure siguranța cetățenilor, iar în școli trebuie să asigure și paza. M-am uitat pe site-ul Ministerului Educației Naționale și am scos numărul școlilor primare și gimnaziale, școlilor profesionale, al liceelor și colegiilor. Avem 9848 de unitati de invatamant unde ar trebui asigurată paza de către stat: Școli primare: 2859 Școli gimnaziale: 5419 Școli profesionale: 58 Licee: 1085 Colegii: 408 Seminarii: 27 Altele: 20 Paza acestora este făcută prin firme private, plătite tot de la bugetul de stat. Dar Jandarmeria Romana are aproape 25.000 de angajați, iar în fiecare județ sunt în jur de 500 de angajați. Așa cum jandarmii asigură paza anumitor instituții centrale și ambasadelor, ar trebui să o asigure și copiilor noștri. Ei sunt plătiți de la bugetul de stat și există numeroase suspiciuni că doar "stau în unitate", pe banii noștri. Mai mult, firmele de pază au angajați care de multe ori nu au pregătirea necesară și în cazul unor evenimente neașteptate ei solicită oricum ajutorul autorităților, adică poliția sau jandarmeria. Hai să folosim resursele plătite cu bani mulți și care au și legea în mână alături de posibilitatea legală de a acționa imediat, fără să mai aștepte după apeluri la 112.
    1.285 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Marian Raduna
  • Solidaritate cu urmasii detinutilor politici
    Vorbim aici de persoane marcate de copilăria zdrobită de lipsa a unuia sau chiar ambilor părinți. Istoria lor se repetă, astăzi, când statul îi uită intenționat. Legea 225 /2019 a fost modificată chiar înainte de votul din Plenul Camerei Deputaților, unde au fost excluși în cunoștință de cauză. Povestea multora urmează tipare înduioșătoare. Vă voi povesti istoria mea, în mențiunea că nu sunt singura în această situație. În anul 1948, tatăl meu, Gheorghe Ardelean, care nu împlinise încă 19 ani, a fost ridicat din Centrul Universitar Cluj, unde era student, și încarcerat pentru vina de a fi participat la mitingul pentru susținerea Regelui Mihai. La câteva luni după arestare, părinții lui au fost expropriați de tot ce aveau. După 30 de ani, casa a fost demolată. Tatăl meu a făcut prima serie de ani grei de închisoare, dar la ieșire a intrat la Facutatea de Drept din Cluj. S-a căsătorit cu mama și au avut împreună doi copii, pe mine și pe fratele meu. În 1958, când eu aveam 3 ani, iar fratele meu 1 an, toți foștii deținuți politic au fost închiși din nou, urmare a contrarevolutiei din Ungaria. Printre ei și tatăl meu. Au urmat percheziții dure în casă, la care am participat cu toții: bunicii, mama și noi, copiii. Ofițerii de securitate veneau după ora 2 noaptea și scotoceau toată locuința, încercând să ne intimideze pe toți. La strigătele mele speriate, au declarat că și pe noi ar trebui să ne omoare, ca să nu ducem mai departe ideile tatălui nostru. E o amenințare de care îmi aduc aminte cu oroare, și a cărei amintire mă va urmări toată viața. Tatăl meu a mai executat 7 ani și trei luni de pedeapsă în cele mai crunte condiții. S-a întors în 1964 fără un plămân, cu cavernă TBC la celălalt plămân și aproape fără vedere. Noi copiii am dus, până la Revoluție, o viață marcată adânc de aceste nenorociri, nu am putut niciodată înainta în ierarhie conform pregătirii noastre universitare, iar fratele meu a fost nevoit să plece din țară. Acum locuim amândoi în România, în condiții dificile. Deși instanța ne-a recunoscut drepturile legale asupra proprietăților familiei noastre, nu am fost recompensați de fapt. În urma proceselor, am primit și dreptul pentru a fi recompensați pentru anii de închisoare ai tatălui nostru, dar nici acest lucru nu s-a întâmplat. Aceasta este povestea tristă a majorității celor care au avut un părinte, sau chiar doi în temnițele comuniste. Deci, vă rog să ne ajutați să reparăm această nedreptate. Am sprijini, nu pentru mult timp, pentru că beneficiarii sunt în vârstă, pe fii martirilor noștri. Ajutorul acesta le-ar permite să se încălzească mai bine iarna, să își cumpere medicamentele care se compensează mai nou simbolic, să își cumpere o carte pe care și-o doresc. Ar fi și o recunoaștere a faptului că au suferit, alături de părinții lor, o copilărie nedemnă de o ființă omenească care nu a făcut nici un rău societății, dar a primit din start numai lovituri nemeritate. Lovituri care i-au marcat pentru toată viața!
    1.237 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Maria Bologa
  • Copii, NU deșeuri
    Din experiența noastră, aceste lipsuri în acoperirea legală traumatizează suplimentar și inutil părinții. Părinții copiilor născuți morți (la 28 săptămâni sau mai mult) sunt obligați să umble la starea civilă în același loc cu părinții copiilor născuți vii, iar spitalele în general nu își respectă obligația legală de a pune în vedere părinților dreptul de a-și înhuma copilul. Întreg OM prezentat este scris în limbajul utilitarist specific medicinei moderne care consideră copilul înainte de naștere „produs de concepție”, iar pe cel născut fără viață înainte de limita minimă recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (28 de săptămâni), „avorton”. Familiile ce trec prin aceasta experiență au nevoie de susținere și liniște. Pierderea unui copil, fie el și nenăscut încă, reprezintă un moment greu de acceptat și de traversat, iar legea și comportamentul medical nu oferă sprijinul necesar.
    3.159 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Diana Vasile
  • Vrem analize decontate pentru copiii cu alergii
    Vrem asta pentru vindecarea copiilor nostri, pentru integrarea lor in crese, gradinite, scoli dar si pentru un viitor frumos. Dam sansa tuturor familiilor, indiferent de starea materiala, sa-si vindece copiii, sa ii vada crescand frumos si armonios. Este extrem de dificil de a tine pasul acestor costuri imense. Ce fac oare familiile cu 2 sau 3 copii alergici? Credeti ca isi pot permite evaluarea lor periodica? Nu mai vorbesc de faptul ca alimentatia in astfel de cazuri depaseste si ea cu mult bugetul familiei. Este momentul sa facem o schimbare in acest sens. Vrem ca societatea pentru care muncim sa ne ofere sprijin. Stiti cati parinti in aceasta situatie ajunsi la capatul puterii, rabdarii si mai ales a bugetului exista in tara noastra? Stiti cati alti copii nu reusesc sa mearga la un simplu control macar? Copiii nostri nu sunt integrati corespunzator in colectivitate datorita alergiilor si parintii sunt fortati sa gaseasca alternative, poate nu tocmai potrivite dezvoltarii lor, odata intorsi la munca. Alături de peste 600 de semnatari ai acestei petiții, am realizat un chestionar pentru a vedea care este situația de fapt în România. Mai jos sunt câteva dintre efecte: https://live.staticflickr.com/65535/48288598406_13fcd933d5_b.png Avem nevoie de sprijinul vostru! Faceti o shimbare pentru copiii nostri!
    10.220 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Alisa Melinte
  • PMB, viața femeilor abuzate este mai presus de urgența de a le asigura locuri în cimitire!
    Centrul Invicta este singurul adăpost non-stop pentru femeile abuzate de parteneri din București, prin intermediul căruia Asociația Anais le oferă acestor femei și copiilor lor nu doar găzduire și masă, ci și consiliere juridică, psihologică, medicală și de integrare socială. În adăpostul Casa Invicta au fost găzduite, de la înființare până în prezent, 350 de victime ale violenței domestice. Dintre acestea, peste 50 % au accesat serviciile de găzduire după ora 16.30, dovedind utilitatea unui serviciu non-stop.
    3.791 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Irina Pop
  • Fără grădinițe private finanțate din bani publici
    Prin proiectul „GROwth – investim în copii, investim în viitor”, un investitor care primește finanțarea nerambursabilă din partea statului și construiește o grădiniță sportivă de la 0 este obligat să asigure 8% locuri gratuite din total. Pentru privații care renovează clădiri existente, procentul este de 4% locuri gratuite din total. După patru ani de la finalizarea construcției, obligația de a asigura locuri gratuite dispare. De exemplu, în cazul unei grădinițe cu o grupă de 25 de copii, 8% înseamnă 2 locuri gratuite. Pentru aceeași grupă de copii, 4% înseamnă un singur loc gratuit. Un studiu INS ne arată că, în 2016, în România erau aproximativ 1.000.000 de copii cu vârste cuprinse între 0 ș 4 ani. Dintre aceștia, doar 344.000 erau înscriși la creșe și grădinițe. Asta în timp ce numărul unităților preșcolare era de 1.177. Pe lângă numărul mic de grădinițe raportate la numărul de copii, se mai adaugă și lipsa resurselor financiare. Realitatea pentru o majoritate, invizibilă pentru cei care gândesc politici publice în educație, este că lipsa banilor este unul dintre principalele motive pentru care copiii nu ajung în grădinițe. Însă, Guvernul are soluția pentru rezolvarea problemei din educația preșcolară românească. Să construiască 1.000 de grădinițe sportive private, finanțate cu banii contribuabililor.
    741 din 800 Semnături
    Inițiat de Ana Racheleanu
  • Amenajarea unui parc nou in Sectorul 4
    Prin PUZ-ul pentru zona de sud a sectorului nu a fost prevazut niciun parc public nou, desi 'dezvoltarile imobiliare' sunt in toi si numarul locuitorilor va creste in urmatorii ani. Practic, toata zona dintre strada Luica / Turnu Magurele si Centura se va construi, iar zeci de mii de oameni vor trebui sa se indrepte spre centrul orasului in cautarea unui spatiu verde ceva mai mare, in care sa se poata plimba si relaxa. Parcurile existente sunt deja aglomerate, iar distanta mare va produce trafic si poluare, inutile si evitabile. Sectorul 4 nu are cei 26 mp de spatiu verde/locuitor impusi de lege si nici nu ia masuri care sa remedieze. Din contra, densificarea propusa va avea efectul opus. Nu este normal, nu este sanatos, orasul va fi de nelocuit. Semnati pentru a convinge Primaria Capitalei ca este nevoie de un parc nou, mare si accesibil tuturor, pentru dezvoltarea sustenabila a orasului!
    1.031 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Matei Tugui