De ce e important: • Pentru ca o societate care își pedepsește mamele, își distruge viitorul. • Pentru că asigurarea medicală NU e un privilegiu - este un drept, mai ales când viața și sănătatea unui copil depind de ea. • Pentru că România are nevoie de familii sănătoase și sprijinite, nu de politici punitive și indiferență

Mamele sunt vulnerabile în această perioadă, atât fizic cât și psihic, însă nu puține sunt cazurile în care sunt și financiar, iar suma de 2.430 lei/an pentru achitarea contribuției aferente către Casa de Asigurări de Sănătate pentru a-și menține accesul la serviciile de sănătate publică este un efort în plus pentru mamele (sau tații, în unele cazuri) care și așa trec printr-o perioadă dificilă din multe puncte de vedere.

Mamele sunt temelia unei societăți sănătoase. Ele nu doar aduc pe lume viitorul nostru, ci îl cresc, îl formează și îl pregătesc pentru viață. Într-o Românie în care natalitatea este în scădere alarmantă, alegerea de a deveni părinte ar trebui să fie însoțită de sprijin, nu de piedici.  Legislația actuală permite părinților să stea acasă cu copilul până la împlinirea vârstei de 2 ani. Însă, conform modificărilor introduse prin Ordonanța de Urgență nr. 164/2022 și Hotărârea nr. 865/2023, ultimele două luni din acest interval sunt condiționate: dacă tatăl nu utilizează acele două luni de concediu (așa cum se întâmplă în cele mai multe situații), mama nu mai primește indemnizație. Practic, femeile sunt forțate fie să revină mai devreme la serviciu, fie să continue concediul fără plată. Aceste femei au lucrat și au plătit taxe înainte de a rămâne însărcinate! Au dreptul la indemnizație și la asigurare de sănătate!  Este o lovitură grea dată mamelor exact într-o perioadă în care ele sunt vulnerabile. O mamă care își dedică timpul copilului în primii doi ani nu este o povară pentru stat, ci o investiție în viitorul acestuia. În lipsa creșelor suficiente și a unor condiții decente pentru copii, multe mame nu au alternativă: fie se întorc la muncă cu inima strânsă, fie își pun cariera pe pauză și își restrâng drastic viața de zi cu zi. Această măsură nu înseamnă "co-responsabilizare", ci penalizare. Este o decizie care descurajează maternitatea, lovește în echilibrul familiilor tinere și subminează viitorul demografic al țării.

📢 Susține drepturile mamelor aflate în concediu de creștere copil!  Dragilor,  Parlamentul României ia în considerare eliminarea scutirii de la plata contribuției CASS pentru femeile aflate în concediu de creștere copil.  Este o măsură nedreaptă pentru mamele care au muncit ani întregi, contribuind la bugetul de stat, iar acum, în cel mai sensibil moment — când își dedică timpul creșterii și îngrijirii copiilor — sunt pe cale să fie împovărate și mai mult.  🔴 O consultație medicală pentru un copil, mai ales în cazuri speciale (logopedie, terapie, recuperare), poate costa mai mult decât salariul minim pe zi.  🔴 Multe mame se confruntă cu dificultăți în a se reîntoarce în câmpul muncii după această perioadă.  🔴 Eforturile noastre ca părinți trebuie susținute, nu penalizate.  💬 Am inițiat o petiție prin care cerem Parlamentului să NU elimine această scutire. Te invit să o semnezi și tu și să o distribui mai departe. Doar împreună putem face o diferență!  Mulțumesc din suflet pentru sprijin!  Este momentul să ne facem vocile auzite.  Pentru noi. Pentru copiii noștri. Pentru dreptate. ❤️  

I. Introducere – Cazul care a expus o fisură în sistem  În mai 2025, la Grădinița cu Program Prelungit Șag (Timiș), copii de 3–5 ani au fost hrăniți cu alimente contaminate. DSP Timiș a confirmat oficial contaminarea cu stafilococ coagulazo-pozitiv și enterobacterii (adresa nr. 13599/06.06.2025) și, ulterior, a recunoscut (adresa nr. 23684/25.09.2025) că unitatea funcționa fără aviz sanitar DSP. Două adevăruri oficiale, un singur responsabil moral: DSP Timiș și directorul său, Florin Ardelean.   II. Contextul juridic și normativ  1️⃣ Ordinul MS nr. 1456/2020, art. 4, 10, 14 – interzice funcționarea fără aviz DSP și impune suspendarea activității. 2️⃣ HG nr. 857/2011, art. 62 alin. (2) – stabilește răspunderea pentru lipsa autorizației. 3️⃣ Codul penal, art. 297–298 – sancționează neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu cu consecințe asupra sănătății publice. 4️⃣ Codul administrativ, art. 369–372 – obligă DSP la control preventiv. 5️⃣ Constituția României, art. 34 și 52 – garantează dreptul fundamental la sănătate și răspunderea funcționarilor publici. 6️⃣ Jurisprudență CEDO – Tătar vs. România (2009) – statul are obligația pozitivă de a acționa preventiv. 7️⃣ Carta Drepturilor Fundamentale a UE, art. 35 – dreptul la protecție sanitară și siguranță alimentară.   III. Faptele de inacțiune și protecție instituțională  După incident, DSP Timiș, sub conducerea Florin Ardelean:  • nu a dispus suspendarea activității grădiniței;  • nu a declanșat un control extraordinar;  • a semnat documente contradictorii, recunoscând lipsa avizului dar invocând „lipsa riscului iminent”;  • a omis informarea Ministerului Sănătății, Prefecturii și Senatului;  • a permis continuarea programului „Masă Sănătoasă” într-o clădire neautorizată sanitar.  Aceasta definește neglijența instituțională cu efect public – o complicitate administrativă care subminează încrederea în stat.  III.1. Competența profesională a conducerii DSP Timiș  Potrivit Adeverinței oficiale nr. 15537/18.11.2013 emisă de DSP Timiș, actualul director Florin Ardelean a fost încadrat între 2008 și 2013 în funcția de șofer, cu normă întreagă de 8 ore, în baza unui contract individual de muncă. Ulterior, a fost promovat pe linie administrativă în cadrul aceluiași serviciu, fără a deține o pregătire medicală universitară.  Conform articolului publicat de cotidianul Adevărul la data de 3 ianuarie 2024, peste 40 de angajați ai DSP Timiș și-au exprimat oficial nemulțumirea față de această numire, semnalând lipsa competențelor medicale și experienței în domeniul sănătății publice.  Această situație ridică întrebări fundamentale de etică administrativă:  • Cum poate o instituție sanitară județeană să fie condusă de o persoană fără formare medicală? • Cum poate un fost angajat non-medical să gestioneze decizii care afectează sănătatea publică a copiilor? Aceasta nu este o chestiune personală, ci una instituțională, care privește responsabilitatea Ministerului Sănătății în numirea și supravegherea conducerilor DSP-urilor din România. IV. Analiza doctrinară și comparativă  Conform Harvard Public Health Ethics Framework, inacțiunea într-o situație de risc cunoscut reprezintă institutional omission of duty – culpă instituțională sistemică. În doctrina Oxford School of Governance, omisiunea aplicării unei legi imperative în domeniul sănătății publice este governance failure by omission. CEDO – Tătar vs. România (2009), Stoian vs. România (2021), Fernandes vs. Portugalia (2017) – confirmă obligația pozitivă a statului de a preveni riscurile sanitare, în special pentru minori.  Prin refuzul aplicării Ordinului MS 1456/2020, DSP Timiș a:  • încălcat principiul precauției sanitare; • încălcat dreptul copilului la protecție efectivă (art. 22 și 34 din Constituție, art. 24 Carta UE); • creat un precedent periculos, în care inacțiunea devine normă administrativă.   V. Concluzie și cereri publice  Această petiție cere nu doar o demitere, ci restaurarea principiului legalității în sănătatea publică. Solicităm: 1️⃣ Demiterea imediată a directorului DSP Timiș, Florin Ardelean; 2️⃣ Deschiderea unei anchete disciplinare și penale pentru inacțiune administrativă gravă; 3️⃣ Intervenția corpului de control al Ministerului Sănătății; 4️⃣ Audit național al tuturor unităților școlare fără aviz DSP; 5️⃣ Raport public complet privind acțiunile DSP-urilor după incidente sanitare.   VI. De ce este o cauză publică  Cazul Șag nu este o excepție locală. Este simptomul unui sistem care a încetat să reacționeze. Când o direcție de sănătate publică ignoră legea, copiii devin victimele birocrației. Această petiție este un apel pentru responsabilitate, un document de sănătate publică adresat Guvernului României, Parlamentului European și instituțiilor internaționale de protecție a sănătății.  “România nu are nevoie de un nou scandal sanitar. Are nevoie de instituții care reacționează atunci când viața copiilor este pusă în pericol.” Cazul de la Grădinița Șag nu este doar o abatere administrativă, ci o lecție despre indiferența unui sistem care a uitat că sănătatea publică este o obligație, nu o opțiune. Când o instituție chemată să prevină devine complice prin tăcere, încrederea socială se prăbușește, iar copiii devin victime ale birocrației și neglijenței.  Solicităm Ministerului Sănătății să acționeze ferm și exemplar, prin demiterea directorului DSP Timiș, Florin Ardelean, declanșarea unei anchete administrative și penale, precum și emiterea unei directive naționale prin care nicio unitate de învățământ să nu mai poată funcționa fără aviz sanitar valabil.  Această petiție nu aparține doar unui părinte, ci fiecărui cetățean care crede că legea trebuie să apere viața, nu funcția.

 Pentru mine și pentru alte mii de femei și familii aflate în situații similare, programul național de susținere a fertilizării in vitro (FIV) reprezintă nu doar o șansă medicală, ci o rază de speranță într-un parcurs extrem de dificil, marcat de suferință și neputință. 

Pentru că fertilitatea nu este un lux, ci un drept fundamental legat de viață, familie și demnitate. Pentru că fiecare femeie sau cuplu care își dorește un copil ar trebui să aibă o șansă reală — nu doar în teorie, ci și în practică. Programul Național de Fertilizare in Vitro este o promisiune publică care azi zace neaplicată, în timp ce timpul biologic al miilor de oameni trece nemilos. Asta nu e doar o problemă administrativă, e o dramă umană. 

  E o chestie de respect, siguranță și civilizație. Gândește-te: trotuarele sunt făcute pentru oameni, nu pentru mașini. Ar trebui să poți merge liniștit cu copilul de mână, cu căruciorul sau pur și simplu să te plimbi fără să fii forțat să cobori pe carosabil printre mașini în mers. Dar în București, aproape zilnic, trebuie să te strecori printre oglinzi, bare, sau să ocolești mașini blocate pe zebră, ca într-un joc video periculos.  Și nu vorbesc doar dintr-un principiu urban. Am văzut persoane în vârstă care nu pot trece strada pentru că vizibilitatea e blocată de mașini. Am văzut copii care trebuie să se strecoare printre mașini parcate chiar pe trecerea de pietoni. O mamă cu un cărucior are efectiv nevoie de acrobații ca să ajungă dintr-un loc în altul. Este frustrant și nedrept.  În plus, există soluții simple: stâlpișori, marcaje mai clare, spații prioritare pentru pietoni. Nu vorbim de lucruri imposibile sau costuri uriașe, ci doar de voință și de o minimă empatie.  Adevărul e că vrem un oraș unde nu doar mașinile să aibă drepturi. Vrem un oraș pentru oameni. Iar dacă nu începem să cerem asta, nimic nu se va schimba. De asta îmi pasă 

Am ajuns la un nivel de nesuportat al violentei impotriva femeilor, fetelor. Societatea trebuie educata, avem nevoie de legi mai dure pentru aceste infractiuni!

În ultimii ani, actele de vandalism desfășurate în parcurile administrate de Primăriei Municipiului București, prin Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) au adus pagube din ce în ce mai însemnate, iar cazurile de agresiuni în parcuri au luat amploare. Au fost incendiate toalete, locuri de joacă recent modernizate, un frasin secular din Cișmigiu. A fost rupt, mazgalit, aruncat, distrus mobilierul din parcuri. Au fost vandalizate statui, fântâni arteziene și alte obiecte de patrimoniu, unele cu statut de monumente istorice.  Insula plutitoare amplasată de Asociația Parcul Natural Văcărești în colaborare cu ALPAB a fost distrusă, laolaltă cu toate cuiburile păsărilor de pe ea.  De multe ori, plantele perene sau anuale aduse în parcuri sunt rupte sau furate cu tot cu rădăcini. Organizații civice inițiatoare ale petiției: Acțiunea Comunitară Tineretului Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu Grupul de Inițiativă Civică „Spații Verzi Sănătoase” Grupul de Inițiativă Civică Lacul Tei Grupul de Inițiativă Civică I.O.R. Titan Grupul de Inițiativă Civică Parcul Izvor  Asociația Părinți de Cireșari Asociația Incotroceni Organizații care susțin demersul: Asociația ECOTECA Asociația Parcul Natural Văcărești ViitorPlus - asociația pentru dezvoltare durabilă Asociația Grow Up Romania Asociația pentru Consum Sustenabil

Pentru că niciuna dintre noi nu este complet în siguranță într-o societate care transformă abuzul în spectacol și suferința în rating.    Pentru că în România, prea multe femei trăiesc teroarea în tăcere, iar unele sfârșesc exact cum a sfârșit Teodora: omorâte de un agresor cunoscut, ignorate de autorități, ignorate de public.    Pentru că televiziunile trebuie să-și asume responsabilitatea morală atunci când aleg să pună în prim-time relații toxice, umilințe și comportamente abuzive – toate împachetate drept „divertisment”.    Pentru că nu vrem să mai vedem pe Facebook încă o știre despre o mamă ucisă, o fetiță rămasă fără sprijin, o societate care a închis ochii.    Pentru că, dacă nu luăm atitudine, suntem și noi parte din problemă.    Semnează și tu dacă vrei o lume în care femeile nu mai sunt „material de reality show”, ci ființe care merită siguranță, demnitate și respect. 

  1. RISCURI LA ADRESA DEMOCRAȚIEI  • Platforma TikTok a fost implicată în interferențe în procesul electoral din România, după cum au arătat investigațiile presei internaționale și ale Comisiei Europene. • Zeci de conturi false și conținut manipulator au influențat alegerile prezidențiale din 2024, ducând chiar la anularea primului tur de scrutin. 2. PROPAGAREA URII ȘI EXTREMISMULUI   • Pe TikTok circulă nestingherit conținut cu discursuri de ură, teorii ale conspirației și instigări violente, fără o moderare eficientă. • Tinerii sunt expuși zilnic la mesaje toxice, radicalizare și dezinformare mascată ca divertisment. 3. EFECTE NEGATIVE ASUPRA COPIILOR ȘI ADOLESCENȚILOR   • TikTok folosește un algoritm agresiv, care determină dependență digitală, probleme de atenție și scăderea stimei de sine la copii. • Copiii sunt expuși la provocări periculoase, conținut sexualizat sau violent, fără filtre eficiente.