Pentru că este important să luăm atitudine. Împreună putem face acest lucru să se întâmple. Nu mai putem merge pe principiul: ”las-o ma că merge așa” în context de pandemie. Semnează și tu și invită-ți și pe prietenii tăi să o facă!

Trenurile veneau şi ple­cau mereu din GARA Nă­vo­dari. Veneau încărcate cu speranțe din toată țara și plecau pline de amintiri memorabile de la mare. PSD a distrus TOT! Dar odată.... pe un 14 septembrie a plecat ULTIMUL tren cu copii din această GARĂ, lăsând acest LOC pradă devastării, indolenței și hoției PSD, o hoție continuată de PSD în Navodari, timp de zeci de ani. Tabăra de copii din Năvodari pri­mea cei dintâi vizitatori la 1 iunie, de Ziua Copilului. Apoi, la 15 iunie ve­neau copii de la gimnaziu şi de la 15 iu­lie primea liceenii. Există amintiri prinse ca acele de siguranţă de sufletele noastre. Elevii şi liceenii de acum 30 de ani îşi amintesc cu siguranţă de zilele fier­binţi ale verii lui 1989, când adunau prietenii în tabăra de la Năvodari. Seri calde sau reci, cu dansuri sub cerul plin cu stele, cu teama că vor fi prinşi pentru că au părăsit tabăra fără ştirea profesorilor imediat după stingere, dar cu speranţa că seara următoare o vor lua de la capăt. Sigur își vor aduce amin­te întotdeauna de sala de mese, de ospătă­re­sele care le dădeau cacao cu lapte, pâine, ou fiert și mai ales de enervanta gimnastică de învio­rare, obligatorie... Vrem să reînviem legătura dintre București și Mamaia Nord (Năvodari). Odată reabilitată această gară veți avea ocazia de a ajunge în 2 ore de la București direct pe plaja stațiunii Mamaia Nord, fără a mai cheltui timp și nervi în traficul supraaglomerat din nordul litoralului.

Recent bucureștenii au văzut șocați cum se mai demolează o clădire (bd. Pache Protopopescu nr. 33) în stare foarte bună în zonă istorică protejată, demolare cu toate avizele și autorizațiile necesare, adică acceptată de către Direcția de Cultură care are ca misiune conservarea și valorificarea patrimoniului bucureștean. Având în vedere gradul avansat de degradare al patrimoniului construit al Municipiului București și numeroasele proiecte imobiliare avizate în ultimii 5 ani (2015-2020) care agresează imobilele înscrise pe Lista monumentelor istorice și zonele construite protejate definite în HCGMB 279/2000, considerăm că dl. Frăsineanu nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare a Direcțiilor Județene pentru Cultură și Patrimoniul Național, respectiv a municipiului București aprobat prin OM 2080/27.02.2012: „Art.7. – (1) Obiectul de activitate al Direcției îl constituie protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național, verificarea respectării legislației specifice domeniului său în scopul atribuțiilor ce îi revin […..]” Cu toate acestea in perioada 2015-2020, Direcția de Cultură București a avizat proiecte urbanistice care au adus pierderi ireparabile patrimoniului arhitectural si urbanistic al Bucureștiului, a refuzat să claseze imobile istorice cu valori arhitecturale si urbanistice incontestabile, a ignorat agresiuni asupra patrimoniului, precum publicitatea stradală în zone construite protejate și pe monumente istorice (bd. Magheru si bd. Lascăr Catargiu), și distrugerea cu intenție a imobilelor istorice (Palatul Știrbey și Casa Nanu Muscel). Mai jos, lista celor mai mari distrugeri în perioada 2015-2020: 1. Ion Filibiliu nr. 9 (fostul azil de bătrâni Elisabetheu). Ansamblu reprezentativ pentru arhitectura bucureșteană de sfârșit de secol XIX și început de secol XX. Imobil emblematic al cartierului evreiesc, unul dintre cele mai vechi cartiere bucureștene, grav afectat de demolările din perioada comunistă. Ansamblul a fost construit în jurul anului 1910 și includea o frumoasă sinagogă de incintă. Deși a supraviețuit aproape intact în perioada comunistă, imobilul a fost lăsat să se degradeze odată cu retrocedarea către fundația Caritatea in anii 2000. Fundația Pro Patrimonio a solicitat Direcției de Cultură clasarea de urgență pe lista monumentelor istorice, având in vedere agresiunile asupra imobilului. Clasarea a fost respinsă de Direcția de Cultură a Municipiului București condusă de dl. Dragoș Frăsineanu. Fundația Caritatea a solicitat aviz pentru desființarea imobilului și, deși Comisia Zonală a Monumentelor Istorice București – Ilfov a respins solicitarea în repetate rânduri în perioada 2014-2015, dl. Frăsineanu a avizat demolarea parțială a imobilului. Din ansamblul Elisabetheu au fost păstrați doar trei pereți exteriori, astfel a dispărut substanța istorică si valoarea culturală a clădirii. 2. Dionisie Lupu 39 - Imobilul este o locuință burgheză de tip urban de sfârșit de secol XIX cu acces lateral. Este remarcabilă păstrarea integrală a fațadei dinspre stradă construită de Albert Galleron în 1885. Deoarece proprietarii solicitaseră avizarea unui plan urbanistic zonal care includea desființarea imobilului, Fundația Pro Patrimonio a solicitat în iunie 2016 clasarea în regim de urgență a imobilului. Direcția de Cultură a refuzat cererea de clasare. 3. Tudor Arghezi 4 - Imobil construit înainte de 1850 (vechime mare), bine integrat urbanistic în zona protejată 21 Jean Louis Calderon, grad de protecție maxim. Proprietarul imobilului a solicitat desființarea, dar Comisia Zonală a Monumentelor Istorice București-Ilfov a respins cererea. În aprilie 2018, Dl. Frăsineanu a semnat avizul de desființare ignorând, astfel, opinia experților în patrimoniu. 4. Calea Victoriei 200 - Imobil istoric, parte din zona construită protejată Calea Victoriei (grad de protecție maxim), în imediata vecinătate a monumentului istoric Casa cu Cariatide, vizavi de Muzeul Național de Muzică George Enescu. Direcția de Cultură a emis aviz pentru desființarea parțială a imobilului, supraetajarea cu două niveluri si construirea unui imobil de 5 etaje pe fundul de lot. Cu toate că studiul istoric menționează faptul ca interioarele prezintă detalii valoroase de arhitectură, Direcția de Cultură avizează demolarea integrală a interiorelor. Avizul DCMB permite distrugerea substanței istorice a imobilului si afecteaza calitatea urbanistică si arhitecturală a Căii Victoriei. 5. Calea Victoriei 174 - Casa Cesianu, fosta Legație Germană, monument istoric B-II-m-B-19872, LMI, poz. 2218. Direcția de Cultură a avizat Planul Urbanistic Zonal care prevede desființarea parțială și supraetajarea corpului de clădire de pe bulevardul Dacia. Se pierde astfel din substanța istorică și este afectată valoarea urbanistică a zonei. 6. Aleea Modrogan 1 - Vila Filipescu-Brâncoveanu înconjurată de parcul Filipescu, LMI poz.1526 B-II-m-B-19227, parte din zona construită protejată nr. 48, parcelarea Filipescu. În perioada 2018-2019, Direcția de Cultură București avizează Planul Urbanistic Zonal Aleea Modrogan 1A. Ignoră astfel, definiția monumentului istoric din Legea 422/2001, art. 3, alin (a) și Planul Urbanistic Zonal al zonei construite protejate care definește ansamblul vilei și spațiul verde aferent ca având protecție maximă. Direcția de Cultură București nu se sesizează cu privire la cu privire la dezmembrarea monumentului, dezmembrare făcută fără avizul Direcției de Cultură și din care a rezultat parcela pe care se vor construi patru blocuri. 7. Visarion 8 - Imobil istoric reprezentativ pentru zona construită protejată 12, parte din Ansamblul de arhitectură “Bd. Lascăr Catargiu”, perfect integrat în contextul istoric și arhitectural. Vila a fost demolată ilegal de către proprietar pentru a specula imobiliar terenul. Direcția de Cultură rămîne un observator pasiv al acestui act ilegal.

Aceasta este singura solutie pentru a pastra si conserva specificul naturala al zonelor costiere proprii fiecarui UAT, inainte ca acestea sa fie acaparate si modificate ireversibil de activitatile economice. #PlajeLibere #PlajaLiberaNavodari

Banii Devei sunt puțini și trebuie drămuiți cu mare atenție. Valoarea unei administrații constă în abilitatea de a găsi bani "gratis", de a absorbi un volum cât mai mare de fonduri externe, iar banii devenilor să fie cheltuiți doar atunci când nu mai există alte soluții. Liftul înclinat poate fi construit cu bani europeni, iar devenii nu trebuie să se îndatoreze pentru 30 de ani pentru a-l putea plăti. Sunt atât de multe altele care s-ar putea face cu acești bani.

În timpul Stării de Urgență, când cu toții eram preocupați de sănătatea comunităților noastre, am aflat cu stupoare că primarul Mircia Gutău și Partidul Ecologist au strecurat pe agenda Primăriei, construcția unei stații de gunoi, la doi pași de centrul orașului, distrugând cel mai frumos platou natural din Vâlcea! Noi, cetățenii Râmnicului nu am fost consultați, ci ne-am trezit că decizia e deja luată. Ne paște un adevărat dezastru ecologic! Roșia Montană ne-a învățat cât de periculos este să construiești stații reziduale în amonte de zone locuite. Proiectul lui Mircia Gutău, în forma actuală, pune în pericol calitatea apei și sănătatea locuitorilor din cartierul Goranu, riscă îmbâcsirea orașului cu mirosuri pestilențiale și toate acestea la pachet cu distrugerea uneia dintre cele mai frumoase locații naturale din orașul Râmnicu Vâlcea. Platoul pe care se dorește construcția acestei stații de tratare a gunoaielor este același unde în weekend, mulți dintre noi, ne petrecem timpul liber, sau ne plimbam cu bicicleta. Este locul unde am dansat la Deep Forest în 2019 și unde se pot organiza nenumărate alte evenimente pentru comunitate. Noi, cetățenii acestui oraș, spunem un "NU AICI!" categoric acestei decizii toxice. Cerem retragerea de urgență a proiectului de pe ordinea de zi a Primăriei și mutarea acestei stații. Nu îl lăsa pe Mircia Gutău să umple dealurile vâlcii cu gunoaie! Vino alături de noi, semnează petiția "NU AICI!" și uniți salvăm Amfiteatrul Natural Vâlcean!

În fiecare an se pierd milioane de euro de la bugetul de stat, din cauza scutirii de la plata impozitului a acestei categorii. De ce Biserica și preoții trebuie să fie mai presus de lege? De ce să nu plătească impozit pe venituri și terenuri? Câți bani fac preoții și bisericile din donații, nunți, botezuri, înmormântări, parastase, etc.? De ce să nu plătească impozit pe aceste câștiguri?

Atragem atenția că arborii bogați și sănătoși care bordează trotuarul vor fi afectați (posibil până la uscare) de tăierea rădăcinilor și betonarea spațiului din jurul lor pentru realizarea acestor parcări. Totodată, atragem atenția locuitorilor de pe Șoseaua Panduri că marea parte a mașinilor care aparțin locatarilor blocurilor din zonă nu vor mai avea loc în noua configurație a străzii impusă de Primarul Sectorului 5, Daniel Florea, acestea urmând să aglomereze și mai mult străzile și aleile laterale. La momentul redactării acestui text, ultima hotărâre a Consiliului Local Sector 5 publicată pe site-ul oficial al Primăriei este cea cu numărul 97/07.05.2020. Transparența decizională lasă de dorit. Pe lângă faptul că abordarea de-a tăia din spațiile pietonale pentru extinderea arterelor de trafic într-un oraș deja supraaglomerat și poluat lasă de dorit, noile dimensiuni ale trotuarului (conform marcajelor făcute deja de echipele de muncitori) abia dacă lasă loc pentru o mamă ce ar dori „îndrăzni” să se deplaseze cu un cărucior pentru copii. Iar asta dacă vorbim doar de trafic pietonal într-un singur sens de mers. Astfel, ca locatari ai blocurilor de pe Șoseaua Panduri, solicităm oprirea lucrărilor și păstrarea trotuarului în forma actuală. Lățirea carosabilului nu este o soluție pentru decongestionarea traficului și, cu atât mai puțin, pentru reducerea gradului de poluare. Iar legat de abordarea destul de tacită a demarării lucrărilor, solicităm consultarea populației locale atunci când vine vorba de decizii și acțiuni cu impact major asupra calității vieții.

Datorită eliminării anumitor curse pe perioada vacanțelor școlare, foarte mulți locuitori ce intră la slujbă după-masa sau ies de la slujbă seara, nu au la dispoziție mijloace de transport în comun pentru a se deplasa spre/dinspre Timișoara.

Pentru că suntem una dintre cele mai corupte țări din UE, iar dacă nu se iau măsuri hotărâte vom rămâne mereu aceeași țară furată și condamnată la subdezvoltare de clasa politică infectă, generată după 1989 (cu excepția USR-PLUS)!

Transportul inter-județean trebuie să aibă loc în condiții decente, de siguranță și la prețuri corecte. Nu trebuie să permitem ca locuitorii județului Constanța să fie abuzați după bunul plac al operatorilor din transport cu acordul tacit al Consiliului Județean.

Drumul este plin de gropi foarte mari ceea ce duce la deterioarea mașinilor și risc de accident.