Dacă acest nod rutier se va edifica, va duce la dezvoltarea acestei zone atat industrial, prin crearea unei zone tampon la intersectia celor doua culoare rutiere, poate cele mai importante din tara si anume DN1 si DN7 , cât si turistic asigurand accesul inspre zone turistice foarte valoroase care nu sunt exploatate aproape deloc, amintind aici zona Talmacel, Sadu, Râu Sadului, Cisnadie, Cisnadioara ,Barajul Gâtul Berbecului si de ce nu Păltinișul.Si un alt aspect foarte,foarte important este faptul ca acest nod se va edifica in imediata apropiere a unui oras ,precum si a unei intregi zone ,care are un foarte mare potențial de dezvoltare.

Pentru că mai ales copiii fac prea puțin sport și trebuie încurajați nu descurajați. Pentru că spațiile dedicate mersului cu bicicleta, rolele, skateboard-ul sunt puține și de cele mai multe ori necesită deplasarea copilului pe distante mari. Pentru că suntem o generație care a crescut pe bicicletă "în fața blocului" fără accidente și incidente. Pentru că din punct de vedere rutier trăim într-o țară periculoasă și prefer să-mi știu copilul cu bicicleta în parc și nu pe trotuarul unei străzi. Pentru că cei care se deplasează pe role sunt considerati pietoni conform Codului Rutier Român (SECTIUNEA a 3-a, Articolul 72).

Pe 15 mai se va ridica starea de urgență și locuitorii Bucureștiului vor începe să circule mai frecvent ca în ultimele 2 luni, fiind în același timp obligați să păstreze distanța fizică în trafic. STB va pune în uz toată flota de autovehicule, aceasta riscând însă să rămână blocată în trafic, expunând pasagerii, cu fiecare minut în plus petrecut între stații, la riscul îmbolnăvirii. Bucureștiul este un oraș cu un trafic infernal și unul dintre cele mai congestionate orașe ale Europei. Bucureștiul are probleme semnificative de poluare a aerului, motiv pentru care România a și fost sancționată recent de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Poluarea aerului pare a avea un rol în răspândirea Coronavirusului[1], Pietonii nu vor avea loc să practice distanțarea fizică și să-și ia măsurile necesare de siguranță, câtă vreme multe trotuare sunt parțial sau uneori chiar total ocupate de autoturisme parcate. Marile orașe ale Europei iau, sau au luat deja măsuri pentru a ajuta locuitorii să se deplaseze, facilitând mersul pe jos și transportul alternativ prin intervenții la nivelul infrastructurii (Roma construiește 150 km de benzi pentru biciclete, Parisul 650 km)[2]. Transportul alternativ este ideal, în măsura în care permite o reală distanțare fizică în trafic, fiind recomandat chiar de către Organizația Mondială a Sănătății[3]. București are restanțe grave în ceea ce privește implementarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), [1] https://www.theguardian.com/environment/2020/apr/21/preliminary-study-links-air-pollution-to-coronavirus-deaths-in-england , https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/alianta-mortala-dintre-poluare-si-pandemie-capacitatea-coronavirusului-de-a-ucide-este-amplificata-de-aerul-poluat-1294762 [2] https://www.agerpres.ro/mondorama/2020/05/01/belgia-centrul-orasului-bruxelles-va-deveni-zona-pietonala-si-de-biciclisti-pentru-cel-putin-trei-luni--497185 , https://www.green-report.ro/milano-dupa-carantina-fara-masini/ , https://www.rfi.ro/special-paris-120767-franta-mersul-cu-bicicleta-solutia-promovata-de-guvern-pentru-dupa-iesirea-din , https://www.theguardian.com/world/2020/apr/11/world-cities-turn-their-streets-over-to-walkers-and-cyclists, https://newmobility.news/2020/05/11/rome-is-getting-ready-for-bikes-romans-surely-not/ https://cities-today.com/paris-to-create-650-kilometres-of-new-cycleways/ [3] https://who.canto.global/pdfviewer/viewer/viewer.html?share=share%2Calbum%2CU6GDM&column=document&id=q3v02qdsh114763ffe3apo4s2p&suffix=pdf

Suntem de acord că un oraș se dezvoltă doar prin investiții. Suntem de acord că investițiile necesită, de multe ori, împrumuturi. Nu putem fi, însă, de acord cu cheltuirea unor sume uriașe, care vor îndatora orasul pe mulți ani, pentru rezultate minuscule. Cheltuirea a 1,2 milioane de euro (în realitate, cheltuiala va fi cel puțin dublă, ca urmare a dobânzilor pe care le va plăti orașul in următorii 30 de ani) pentru obținerea a 30 de locuri de parcare e o dovadă a risipirii inutilă a banului public. Nimic nu justifică o astfel de cheltuială, iar rezultatul obținut e fără importanță. Suntem de acord că Deva are nevoie de parcări. Suntem de acord că Deva are nevoie de împrumuturi. Dar nu putem fi de acord cu o astfel de cheltuială, care va rămâne pe umerii copiilor noștri să o plătească. Hai să cerem primarului să renunțe la acest proiect! Semnează și distribuie să semneze și alții! Vocea noastră contează!

Este important atât din punctul de vedere al efectelor benefice asupra sănătății fizice și mentale, cât și din punct de vedere economic, social și profesional, reprezentând o gură de oxigen pentru cluburile de sport cât și pentru practicanții profesioniști sau amatori!

Noi, suporteri ai Rapidului si cetateni ai sectorului 1 si ai Bucurestiului, va solicitam suspendarea PUZ Coordinator Sector 1, prin care Baza Sportiva Pro Rapid este reincadrata la CENTRE DE AFACERI SI SERVICII PUBLICE! Va solicitam ca aceasta sa ramana protejata de actualul statut urbanistic: "BAZE SPORTIVE". Aceasta reincadrare la CENTRE DE AFACERI, anticipeaza distrugerea Bazei Sportive ProRapid asa cum o stim noi, asa cum a fost imaginata si realizata la initiativa marelui antrenor Mircea Lucescu. ACEASTA ESTE UN SIMBOL PENTRU INTREAGA SUFLARE RAPIDISTA, ATAT DIN TARA CAT SI DIN STRAINATATE! Totodata, este si o oaza de verde in care copiii nostri se dezvolta sanatos. NU DORIM CENTRE DE AFACERI PESTE BAZELE SPORTIVE DIN SECTORUL 1 SI DIN BUCURESTI! DORIM CA BAZA SPORTIVA PRO RAPID SA FIE REABILITATA!

Beneficiile acestei măsuri sunt foarte multe, cele mai importante fiind: 1. Asigurarea conservării biodiversității în intravilanul comunei prin conservarea habitatelor naturale, inclusiv a elementelor geomorfologice și peisagistice naturale și cvasinaturale și a florei și faunei sălbatice; 2. Ar contracara poluarea și dezvoltarea haotică din zonă; 3. Declararea Pădurii Tunari ca Arie Protejată ar oferi servicii ecosistemice valoroase, ar avea rol educativ, încurajând mișcarea în aer liber; 4. Ar oferi, de asemenea, un plus de oxigen prin absorbția poluanților degajați, în cantități deloc de neglijat, de mișcările de aeronave de pe Aeroportul Internațional “Henri Coandă” din Otopeni și de traficul greu aferent DNCB, jucând astfel un rol relevant în stabilizarea climei locale; 4. Prin aderarea la Green Deal, România și-a luat angajamentul de a defini astfel de arii urbane și periurbane protejate iar, prin această hotărâre de consiliu local, comuna Tunari vine în întâmpinarea îndeplinirii acestor ținte de combatere a crizei climatice.

Reluăm sintetic câteva argumente pentru clasare potrivit criteriilor stabilite de Normele metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice aprobate prin OMC 2260/2008 cu modificările și completările ulterioare: art. 8 - vechime: medie. Potrivit planurilor istorice ale Bucureștiului anexate, o parte dintre corpurile de clădire ale incintei au fost construite înainte de 1895-1899, iar cea mai mare a corpurilor sunt realizate în perioada 1899-1911. art. 9 - valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică: medie. Valoarea partiului arhitectural al incintei și construcțiilor rezidă din faptul că acestea exprimă sincer necesitățile industriei care le-a produs, cât și din ilustrarea prin extinderile și modificările construcțiilor survenite de-a lungul timpului a evoluției industriei. Potrivit planurilor Bucureștiului de la 1911 imobilul a aparținut lui Oprea Soare, dacă identitatea se verifică pe parcursul cercetării ulterioare declanșării clasării, comanditarul reședinței realizate de arh. Petre Antonescu, azi monument istoric din str. Bordea Poenaru, București, important comerciant de cherestea. Astfel, imobilul din Str. 11 Iunie devine important pentru explicarea existenței celui din str. Bordea Poenaru. art. 10 - raritate şi unicitate – medie. Dintre siturile industriale ale Bucureștiului, un număr relativ redus se mai păstrează, cu atât mai mult se impune clasarea în Lista Monumentelor Istorice. art. 11 - valoarea memorial-simbolica – medie. Imobilul din Str. 11 Iunie este legat de activitatea unui important comerciant și o mărturie importantă în explicarea existenței monumentului istoric din str. Bordea Poenaru. In a doua parte a sec. al XX-lea și până în anii 2000, aici a funcționat „Fabrica de de Ciorapi și Tricotaje Apollo”. Imobilul este important in mentalul colectiv contemporan, aici funcționând un important hub cultural, „Fabrica”, unul dintre puținele exemple de bună practică din București în utilizarea spațiilor fost industriale. Această evaluare poate fi aprofundată prin studii de specialitate doar dacă veți demara declanșarea procedurii de clasare. Credem cu tărie că trebuie să salvați aceste clădiri, martori peste timp ai evoluției și transformării orașului și păstrarea lor ca spații destinate activităților sociale, care să faciliteze și să stimuleze interacțiunea vizitatorilor și a rezidenților cu spațiul tematic și între ei, precum și apariția și înflorirea proiectelor comunitare. Poate că drumul de urmat este transformarea zonei Carol-Filaret într-un larg spațiu dedicat științei și tehnicii, un uriaș muzeu în aer liber din categoria eco-muzeelor unde clădirile nu sunt mutate de pe amplasamentele originale, după model francez, o platformă în care vechiul și noul să coexiste și să ofere oamenilor o experiență urbană post-industrială coerentă și în armonie cu nevoile lor sociale, reconciliind trecutul zbuciumat cu asaltul consumerismului post-modernist al prezentului. Vă rugăm să oferiți comunității locale și Ministerului Culturii șansa unui asemenea proiect prin nedistrugerea și prezervarea fondului industrial construit care există în acest moment. Stă în puterea Dvs. să salvați de la distrugere Fabrica Apollo, prin declanșarea procedurii de clasare în regim de urgență și, în sens mai larg potențialul de reconversie al întregului cartier Carol – Filaret, să fiți un vizionar și un curator al culturii urbane care salvează sufletul orașului și îl redă oamenilor și comunităților care îl iubesc și îl prețuiesc cu adevărat. Vă mulțumim anticipat pentru sprijinul pe care suntem încredințați ca îl veți acorda acestui demers benefic capitalei noastre! Cu stimă, Grupul Civic Carol-Filaret Punctul de vedere enunțat mai sus de către Grupul Civic Carol-Filaret este susținut și de către următoarele organizații, asociații și personalități: Institutul Național al Patrimoniului Filiala București a Ordinului Arhitecților din România Pro Patrimonio Fundația Comunitara București Asociația Pro.Do.Mo Asociația ARCEN Asociația NOD makerspace Asociația La Firul Ierbii Asociația Zeppelin Asociația Kontakt Fundația DALA Fundația Calea Victoriei Asociația Grupul de Inițiativă Kiseleff Asociația Incotroceni Floreasca Civică Rețeaua Civică București Asociația pentru Tranziție Urbană Asociația Legendary Sports Asociația Pure Origins Bike Fm Asociația Locus Asociația IDEILAGRAM Asociația Matka Prof. Dr. Liviu Chelcea, Universitatea București Dr. Gruia Badescu, Universitatea Konstanz Dr. Simina Badica, curator, Casa Istoriei Europene Ioana Popescu, etnolog

In ultimul an s-au platit, conform sursei oficiale https://finantarepartide.ro/arhiva-subventii/, 51 de milioare EURO catre partidele politice. Impartirea pe luni este detaliata mai jos: May-19 € 5,935,908.03 Jun-19 € 5,937,973.06 Jul-19 € 4,068,723.86 Aug-19 € 4,068,723.86 Sep-19 € 4,905,405.75 Oct-19 € 4,347,617.88 Nov-19 € 4,347,617.88 Dec-19 € 4,347,617.69 Jan-20 € 2,932,460.14 Feb-20 € 2,932,460.14 Mar-20 € 2,932,460.14 Apr-20 € 4,918,529.47 12 mo € 51,675,497.91 O suma cu adevarat exorbitanta, bani care ar fi putut fi redirectionati in industrie/sanatate etc. S-au platit aproape 8 milioane EUR catre partide in plina pandemie de Covid19, bani care ar fi ajutat enorm. Intre timp ONG-urile au strans 14 milioane EUR pentru echipamentele din spitale.

În anii 2017 / 2018 PNL, aflat atunci în opoziție, propunea în parlamentul României un proiect legislativ extraordinar de simplu și totodată extraordinar de util oricărui cetățean și anume: interzicea oricărei instituții să mai poată solicita unui cetățean documente privind informații pe care o altă instituție le deține deja. Acest proiect nu a trecut de parlament la vremea respectivă, fiind respins atât în Senat cât și în Camera Deputaților. Proiectul de lege a fost propus spre dezbatere în Senatul României prin adresa nr. Bp 607 / 29.11.2017, disponibilă aici: https://senat.ro/legis/PDF/2018/18L101AD.PDF. Detalii complete despre proiect pot fi găsite online pe site-ul Senatului, aici: https://senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L101&an_cls=2018 De asemenea, proiectul de lege a fost propus spre dezbatere și Camerei Deputaților fiind înregistrat cu nr. PLX 275 / 02.05.2018, disponibil online pe site-ul Camerei deputaților aici: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=17072. Proiectul a fost prezentat și în presa vremii. Exemple: 1. https://www.libertatea.ro/stiri/legea-anti-birocratie-depusa-la-parlament-nicio-institutie-nu-va-mai-avea-voie-sa-ceara-documente-existente-deja-sistemul-public-2062784 2. https://www.bugetul.ro/legea-care-pune-la-punct-institutiile-publice-ce-trebuie-sa-stie-milioane-de-romani/ 3. http://m.cugetliber.ro/stiri-politica-pnl-a-lansat-o-petitie-orban-semnati-pentru-legea-anti-birocratie-331269 4. https://www.sursazilei.ro/lege-antibirocratie-ce-nu-vom-mai-fi-obligati-sa-prezentam-institutiilor-publice/ 5. http://www.ziare.com/politica/lege/proiect-anti-birocratie-institutiile-publice-nu-vor-mai-avea-voie-sa-le-ceara-oamenilor-informatii-existente-in-sistemul-public-1491548 Mai mult decât atât, dl. Ludovic Orban solicita la acea vreme în calitate de lider PNL, într-o petiție online, susținerea acestei propuneri legislative (detalii aici: https://www.agerpres.ro/politica/2017/09/26/pnl-a-lansat-o-petitie-pentru-sustinerea-unor-initiative-legislative-orban-semnati-pentru-legea-anti-birocratie-19-37-20 ), în timp ce în Noiembrie 2019, în calitate de premier de această dată reamintea despre existența unui astfel de proiect legislativ (detalii aici: https://www.wall-street.ro/articol/Politic/246726/ludovic-orban-promite-ca-institutiile-publice-vor-fi-conduse-ca-firmele-private.html#gref). Propunerea a fost inițiată în 2017 de nu mai puțin de 42 de parlamentari, cu o singură excepție toți de la PNL, între care următorii membrii PNL, foști membri ai guvernului Orban în 2019, după cum urmează: - fost viceprim-ministru, dna. Raluca Turcan, - fost ministru al lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei, dl Ion Ștefan, - fost ministru al justiției, dl. Marian-Cătălin Predoiu, - fost ministru de finanțe, dl. Florin-Vasile Cîțu, - fost ministru al transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, dl. Lucian Nicolae Bode. În cursul anului 2020, propunerea noastră adresată guvernului PNL, condus la acea vreme de dl Ludovic Orban a fost ca guvernul să discute în ședință de guvern și să aprobe cât mai curând, prin ordonanță de urgență, acest proiect respins în 2018 de către parlament. Am făcut această solicitare considerând că noile provocări prin care trece omenirea toată inclusiv România, din cauza crizei de sănătate Covid-19, justifică pe deplin reluarea acestei idei și aprobarea acestui proiect legislativ. De ce era foarte bună această lege ? Exemplu : O primărie care oferă unei familii diverse forme de sprijin financiar și care solicită acestei familii să aducă adeverințe de venit de la ANAF, pune acea familie pe drumuri, în loc să își obțină acest tip de informație singură prin a solicita documentul necesar direct ANAF-ului (cu atât mai mult cu cât în paralel acest tip de informație îl poate obține și prin metode informatice, încă din anul 2012 când ANAF a implementat aplicația PATRIMVEN, disponibilă aici: https://epatrim.anaf.ro/. Schimbul de informații între MFP și autoritățile administrației publice locale pentru crearea depozitului de date comun PatrimVen a fost reglementat prin Ordinul comun al ministrului finanțelor publice nr. 1736/2012 și al ministrului administrației şi internelor nr. 279/2012 privind aprobarea modelului‐cadru al protocolului de cooperare în vederea schimbului de informații între entitățile menționate, dar cum acest ordin comun nu a și obligat primăriile să scutească cetățeanul de drumuri inutile, nici până în 2020 acest mod de lucru informatizat nu a devenit faptic operațional). În cuvintele domnului Ludovic Orban din 2018 (https://www.agerpres.ro/politica/2017/09/26/pnl-a-lansat-o-petitie-pentru-sustinerea-unor-initiative-legislative-orban-semnati-pentru-legea-anti-birocratie-19-37-20) : "Puţine lucruri sunt mai preţioase decât timpul. Timpul trebuie folosit într-un mod plăcut sau util, nicidecum pe la cozi, uşi şi ghişee. Semnaţi şi voi pentru susţinerea 'legii anti-birocraţie!'" Am considerat că o ordonanță de urgență ar obliga instituțiile din România să se informatizeze cu adevărat și într-un ritm mai alert decât o fac de 30 de ani. Răspunsul comunicat însă de către Secretariatul General al Guvernului în vara 2020 a ignorat solicitarea a peste 1000 de semnatari la acea dată, justificând lipsa de a acțiune a guvernului prin ordonanță sau ordonanță de urgență prin faptul că subiectul inițiatvei civice în cauză nu ar fi o urgență. Tot ce solicităm acum guvernului, condus de un premier PNL, cât și parlamentului, condus parțial tot de PNL, este să își ducă proiectul inițiat în 2017 până la capăt și să îl facă să devină o realitate.

Conducerea C.N. Al. Papiu Ilarian a decis revenirea, începând cu data de 27.04, la orarul normal al cursurilor de la 7:30. O decizie discutabilă, în opinia noastră. Până la situația actuală de criză, existau două principale justificări pentru cele 30 de minute cu care orele încep mai devreme. Una dintre ele, evitarea traficului, nu mai este actuală, desfășurarea cursurilor realizându-se la domiciliu. Cea de-a doua reprezenta tranzitul unor cadre didactice care predau în mai multe unități de învățământ. Deoarece acesta nu mai este necesar, cele 10 minute între ore ar deveni suficiente. Ordinea orelor nu trebuie modificată, dar este preferabil să se revină asupra ei pentru a fi eliminate, pe cât posibil, ferestrele, și a se optimiza timpul pe care elevii îl petrec în fața monitoarelor. Această solicitare este fundamentată pe mai multe aspecte. În primul rând, o diferență de 30 de minute ar ajuta elevii să-și îmbunătățească programul de pregătire de dinaintea cursurilor. Mulți elevi se află în situația de a nu avea timp să ia micul dejun sau de a întâmpina probleme la conectarea la ore, platformele de învățare fiind intens solicitate în această perioadă. De asemenea, modificarea ar reduce și ferestrele pe care cadrele didactice ce predau în mai multe unități de învățământ le au între ore (de exemplu, după prima oră,7:30-8:20, ar exista un gol de 40 de minute până la cea de-a doua oră într-o altă școală(9:00-9:50). Prin standardizarea orarului ar fi creat un cadru educațional mult mai eficient.

Copiii Hunedoarei au drepturi egale la educație! Pandemia de Covid și starea de urgență instaurată pentru două luni de zile au un impact asupra întregii vieți, de la cea personală la cea socială și economică, de la cea educațională la cea de sănătate. În contextul ridicării restricțiilor, al încercării revenirii la activitățile de zi cu zi, o temă care trebuie abordată cu seriozitate atât la nivel de administrație centrală, dar mai ales la nivel de administrație locală, este cea a educației, fie prin redeschiderea școlilor, fie prin adaptarea tuturor actorilor implicați (profesori, părinți, copii) la alternativa educației on-line. În acest sens, Ministerul Educației, prin Ordin de Ministru, pregătește o adaptare a procesului de educație la condiții deosebite, precum cea creată de pandemie. Un pas mic, dar important, este cel de a obliga profesorii să adopte metode de predare on-line, apelând la platforme specializate. Se ridică însă întrebarea: câți copii sau profesori își permit să aibă tablete, laptopuri sau computere care să faciliteze un astfel de demers? Cum se poate asigura accesul tuturor copiilor, în mod egal, la aceste metode noi de predare, atâta timp cât situația materială a multor familii din județ nu permite achiziția unor astfel de echipamente ? Cum se elimină discriminarea astfel apărută și cum se asigură accesul egal la educație ? Soluții există! Sunt deja exemple de bune practici în țară al unor autorități locale care au luat măsuri pentru dotarea copiilor și profesorilor cu tablete. Au renunțat astfel la cheltuieli inutile, cum ar fi „Zilele orașului, comunei sau satului” iar banii i-au redirecționat către achiziția de tablete care au fost date spre folosință copiilor și cadrelor didactice. Digitalizarea învățământului românesc trebuie să continue și după ce pandemia va fi învinsă! Viitorul trebuie să înceapă de azi, iar educația e baza pentru viitor! Nimănui nu-i trebuie refuzat accesul la viitor! Fii alături de noi în acest demers și semnează petiția!