În România sunt active zeci de mii de organizații neguvernamentale care oferă populației servicii critice în domeniul sănătății, educației, asistenței sociale, protecției mediului, culturii, dezvoltării comunitare și multe altele. În ansamblul lor aceste organizații deservesc milioane de persoane și contribuie la creșterea calității vieții în majoritatea comunităților românești. Persoanele juridice au o contribuție financiară majoră prin sponsorizările făcute către organizațiile neguvernamentale, aducându-și astfel aportul la impactul social și economic al organizațiilor. Conform datelor de la ANAF, în 2015 din cele 150.541 de societăți comerciale care au realizat profit 23% au înregistrat cheltuieli cu sponsorizarea, bursele private sau mecenat în valoare totală de peste 157 de milioane de Euro, contribuind astfel la dezvoltarea societății românești. Ordonanța 3/2017 reduce dramatic numărul firmelor care beneficiază de această facilitate fiscală și va afecta tot sectorul neguvernamental însă mai ales organizațiile din localități mai mici care nu pot accesa finanțările marilor corporații sau fondurile publice și care depind tocmai de sponsorizările pe care le pot obține de la agenții economici locali, în marea lor majoritate microîntrprinderi. Nu în ultimul rând prezenta ordonanță generează un mediu ne-echitabil pentru micii întreprinzători care pentru un comportament identic nu beneficiază de același facilități fiscale ca societățile comerciale impozitate pe baza profitului. În plus credem că micii întreprinzători sunt cei care au nevoie și mai mult ca aceste comportamente de solidaritate și implicare socială să fie încurajate.

Ariile protejate ale României sunt ultimul refugiu a numeroase specii și ultimele locuri în care se regăsesc habitate naturale și semi-naturale în stare bună de conservare. Scoatere oricăror suprafețe din aceste arii protejate, fără a respecta cerințele legale existente, poate aduce prejudicii semnificative patrimoniul natural și cultural al țării. Inițiativa legislativă se dovedește a fi una total iresponsabilă, având in vedere lipsa unei evaluări reale a impactului pe care aceste acțiuni l-ar putea avea asupra mediului și în lipsa unor studii privind impactul economic si social al degradării ariilor protejate. Atragem atenția asupra art. 6 din Ordonanta Nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, care prevede ca Instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective. Consideram ca orice demers care periclitează integritatea parcurilor naționale și naturale, ale rezervațiilor constituie un atac la adresa celor mai importante valori ale patrimoniului natural și cultural al țării noastre, iar Parlamentarii României trebuie să fie principalii apărători ai acestor valori. Capitalul natural al României oferă condiții și resurse pentru dezvoltarea armonioasă. Ariile protejate pot și trebuie să devină etaloane de protecție a valorilor naturale și culturale și modele de activități de utilizare responsabilă a resurselor naturale regenerabile. În plus, țara noastră este una dintre cele mai bogate din Europa in ceea ce privește varietatea speciilor si habitatelor. Asigurarea continuității acestor valori este, printre altele si o obligație asumata de tara noastră în calitate de membru al UE. Parcurile naționale, parcurile naturale, rezervațiile si alte arii naturale protejate reprezintă moștenirea pe care am primit-o si pe care trebuie să o transmitem generațiilor viitoare. Economic, rolul acestora in viața noastră nu este încă suficient cuantificat, însă experiența existentă la nivel european și mondial ne arata că aceste arii protejate vor avea o contribuție esențială la dezvoltarea responsabilă a comunităților locale și la economia țării. ➡ CERE DEPUTAȚILOR ȘI SENATORILOR DIN JUDEȚUL TĂU (care au votat această inițiativă legislativă) SĂ O RETRAGĂ! Iată aici lista senatorilor și deputaților care au semnat această inițiativă: • Niță Ilie - senator ALDE; • Ruse Mihai - senator ALDE; • Simionca Ioan - senator ALDE; • Andrușcă Dănuț - deputat PSD; • Anton Anton - deputat ALDE; • Băișanu Ștefan-Alexandru - deputat ALDE; • Banias Mircea-Marius - deputat ALDE; • Borza Remus-Adrian - deputat ALDE; • Budăi Marius-Constantin - deputat PSD; • Calotă Florică Ică - deputat ALDE; • Căruceru Aida-Cristina - deputat PSD; • Cătăniciu Steluța-Gustica - deputat ALDE; • Cîmpeanu Sorin Mihai - deputat ALDE; • Cobuz Maricela - deputat PSD; • Cocoș Vasile - deputat PSD; • Cucșa Marian-Gheorghe - deputat ALDE; • Cupă Ion - deputat ALDE; • Durbacă Eugen - deputat ALDE; • Florea Damian - deputat ALDE; • Furtună Mirela - deputat PSD; • Gerea Andrei Dominic - deputat ALDE; • Ilișanu Claudiu-Augustin - deputat PSD; • Lovin Dumitru - deputat ALDE; • Mușoiu Ștefan - deputat PSD; • Neață Eugen - deputat PSD; • Niță Mihai - deputat ALDE; • Oteșanu Daniela - deputat PSD; • Pop Andrei - deputat PSD; • Popa Ștefan-Ovidiu - deputat PSD; • Surgent Marius-Gheorghe - deputat ALDE; • Toma Ilie - deputat PSD; • Văcaru Alin Vasile - deputat PSD; • Vosganian Varujan - deputat ALDE

Pe timp de iarna accesul masinilor salvarii, pompieri, microbuze transport persoane sau copii la scoala, masini aprovizionare cu marfa si paine, este aproape imposibil de realizat.Din nou asteptam cu groaza iarna, cand o sa ne simtim iarasi abandonati! Promisiuni de asfaltare au fost facute in fiecare an, mai ales in preajma alegerilor, cand puteai vedea angajati de la drumuri facand masuratori sau proiecte topografice. In primavara acestui an satenii s-au bucurat afland ca in sfarsit proiectul asfaltarii ulitelor a fost aprobat de catre consiliul local, iar banii pentru asfaltare au fost deblocati! Toata comuna e asfaltata, doar noi am ramas ultimii si de 3-4 ani nu se misca nimic! Ce a mai ramas de lucru? 3-4 KM. Asa au inceput sa curga si promisiunile din partea primariei...se ducea bietul batran la primarie sa-si plateasca taxele si intreba si el ca orice om. Raspunsul era: in Iunie incep lucrarile,... apoi in Iulie,...apoi in August.... Septembrie... Acum nimeni nu mai stie nimic, iar satenii se simt din nou abandonati si mintiti... Nu intelegem ce se intampla, unde e blocajul? Dezinteres din pareta primariei, lipsa de fonduri, ... Nimeni nu ne da un raspuns clar! Ganditi-va la oamenii batrani, la copiii care trebuie sa mearga la scoala, la bolnavii acestui sat care poate or sa aiba nevoie de o salvare! ....... "Da-i dracu cu drumul lor.... e timp, poate la anu" PS: Ne intrebam, cine a facut acest coment???

Sectorul 4 are nevoie de un spatiu cultural, unde locuitorii sectorului sa creeze noi evenimente, un loc de intalnire la o proiectie de film in aer liber sau o piesa de teatru, un loc pentru oamenii care locuiesc aici. Amfiteatrul Tineretului (langa parcul Lumea Copiilor) este abandonat din anii 90. Nu s-a mai facut nicio investitie si a ajuns sa fie groapa de gunoi. Amfiteatrul a fost propus pentru reabilitare inca din 2004, dar deja au trecut 13 ani si nu s-a intamplat nimic ! Terenul este in administratie la Primaria Generala si a fost inclus in Strategia Culturala a Municipiului Bucuresti 2016-2026. E timpul sa luam atitudine si sa cerem Primariei sa lucreze pentru cetateni.

Guvernul Romaniei are aplicatie pe Google Play. Sunt multi care l-au descarcat si care il folosesc destul de des. Acolo, putem vedea tot ce se intampla in Guvern. Agenda zilnica, stiri, sedintele de guvern scrise cu tot ce s-a discutat, sedinte de guvern in direct, membri guvernului s.a. Este mult mai rapid decat daca ai folosi Chrome s-au alt motor de cautare. Site-ul Parlamentului este impartit in doua:n site-ul Senatului si al Camerei Deputatilor. Site-ul este realizat destul de complex, mai ales pentru cei care nu prea se pricep l-a cautat in site-uri. O aplicatie a Parlamentului, in care sa scrie toate discutiile din sedinte, sa dea live si sa ne informeze, intrand cu un simplu clic ar fi de mare ajutor. Deci daca va doriti o aplicatie a Parlamentului Romaniei, haideti sa semnam aceasta petitie!

In primul rand pasarela pietonala din Gara CFR Oradea asigura trecerea rapida spre str. Ecaterina Teodoroiu, fiind o a doua cale de acces in afara de pasajul subteran. In al doilea rand de acolo se pot vedea trenurile mai frumos, si exista multi admiratori ai trenurilor in Oradea, la fel ca mine. In concluzie, ne dorim inapoi pasarela pietonala!

Este un fapt cunoscut pentru toti locuitorii orasului Bucuresti ca de mai multi ani de zile numeroase cladiri din centrul orasului sunt acoperite cu uriase panouri publicitare (cunoscute si drept “mesh-uri”). Aceste mesh-uri reprezinta de cele multe ori o modalitate de agresiune estetica, prin dimensiunile lor foarte mari, prin cromatica dominata de culori vii, excesiv de contrastante ori prin mesajul pe care il promoveaza intr-un mod agresiv. Mare parte din imobilele pe care sunt amplasate astfel de reclame sunt cladiri istorice, adevarate opere arhitecturale, reprezentative pentru perioada in care au fost construite si pentru istoria si identitatea orasului Bucuresti. Continuarea modului abuziv si adesea ilicit de acoperire a cladirilor istorice (si nu numai) constituie o negarea vadita a trecutului si subordonarea acestuia afacerilor profitabile. De asemenea, legea 185/2013, art. 15, lit. h interzice amplasarea m.d.p. pe monumente istorice, cu exceptia firmelor care anunta activitatea ce se desfasoara in interiorul cladirii si a mesh-urilor amplasate pe perioada efectuarii lucrarilor de consolidare/restaurare. Fostul „Regulament pentru autorizarea, construirea si amplasarea firmelor si reclamelor publicitare pe teritoriul Municipiului Bucuresti” interzicea complet amplasarea de panouri publicitare pe monumentele de arta, monumentele de for public, cladirile monument istoric precum si imobilele situate în zona centrala a orasului : Piata Universitatii, B-dul. Nicolae Balcescu, B-dul. Gheorghe Magheru, Piata Romana, B-dul Lascar Catargiu, Calea Victoriei, B-dul. Aviatorilor, Piata Charles de Gaulle, B-dul. Maresal Constantin Prezan, Piata. Arcul de Triumf, Soseaua Kiseleff, Centrul istoric al Municipiului Bucuresti. Cu toate acestea, multe din cladirile situate in zonele protejate, au fost tot timpul acoperite cu uriase panouri publicitare. Cazul a doua cladiri istorice protejate, Palatul „Agricola Fonciera” si Palatul „Societătii Adriatica”, situate in Piata Natiunile Unite, si acoperite de mesh-uri publictare, a fost amplu documentat aici: http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-21779851-doua-cladiri-monument-istoric-din-piata-natiunile-unite-din-capitala-sunt-acoperite-cativa-ani-reclame-uriase-reactie-zero-autoritatilor.htm si http://apcrc.ro/bucurestiul-intre-reclamele-ilegale-si-nepasarea-autoritatilor/. Actualmente, conform Legii nr. 185/2013, art. 52., alin. 1, autoritatile locale erau obligate sa elaboreze un Regulament local privind amplasarea m.d.p. in termen de 60 de zile, doar ca acest termen a fost depasit cu aproximativ 1440 de zile (4 ani). De asemenea, Primaria Municipiului Bucuresti nu detine un inventar al m.d.p. din oras, este total depasita de situatie si se pare ca nu doreste sa rezolve prea curand acesta problema. Art. 52 (1) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, autoritatile administratiei publice locale vor asigura elaborarea ori, dupa caz, actualizarea Regulamentelor locale privind amplasarea m.d.p., identificarea amplasamentelor aflate pe domeniul public si privat al statului si al autoritatii locale pe care se pot amplasa mijloace de publicitate, precum si aducerea acestora la cunostinta publicului. Acoperirea cladirilor istorice cu mesh-uri publicitare este doar un exemplu de publicitate care paraziteaza orasul. Este evident ca PMB a scapat de sub control acest fenomen al publicitatii stradale, iar din acest motiv avem nevoie de implicarea voastra pentru a demonstra autoritatilor locale ca ne pasa de orasul in care traim. Spune NU publicitatii ilegale! Semnati si distribuiti acesta petitie! Va multumim!

Guvernanța corporativă a instituțiilor publice reprezintă cheia în atragerea de investiții și în creșterea performanței economice și a competivității pe termen mediu și lung și oferă României șansa la dezvoltare. Guvernanța corporativă presupune promovarea transparenței și eficiența piețelor, conformitatea cu regulamentele și legislația aplicabilă, separația responsabilităților între conducere și autorități; protejarea și facilitarea exercițiului drepturilor acționarilor; asigurarea unui tratament egal al tuturor acționarilor, inclusiv al celor minoritari și/sau străini; recunoașterea drepturilor acționarilor stabilite prin lege sau prin angajamente și încurajarea cooperării între organizații și acționari pentru crearea de valori, locuri de muncă și sustenabilitate financiară; asigurarea transparenței informațiilor, promptă și fiabilă, referitoare la toate aspectele care privesc compania/corporația (situația financiară, performanța, regimul proprietății, conducerea, etc); îndrumarea strategică a companiei, monitorizarea managementului de către Consiliul de Administrație și răspunderea Consiliului de Administrație în fața actionarilor și a companiei. Prin intermediul parlamentarilor USR am aflat că, prin exceptări introduse în Comisiile de specialitate din Senatul României, numeroase companii de stat riscă să ajungă din nou sub controlul direct politic al PSD și ALDE, prin excluderea lor de pe lista firmelor obligate să respecte regulile de transparență în guvernanța corporativă. Inițiatorii modificărilor invocă siguranța natională a unor operatori economici. Noi considerăm că siguranța națională înseamnă și crearea valorii economice și ​ menținerea acesteia în beneficiul cetățenilor români. Siguranța națională trebuie să însemne performanță, transparență și integritate în managementul companiilor de stat. Siguranța națională în cazul acestora ar trebui să însemne depolitizarea și profesionalizarea managementului.

Louis Vuitton investește anual peste 4 miliarde de euro în publicitate. O pereche de pantofi vândută de Louis Vuitton începe de la 500 euro. Un angajat într-o fabrică Louis Vuitton din România câștigă un salariu mult prea mic pentru artizanul unui produs de lux. Mai mult decât atât, munca angajaților este atribuită atelierelor din Italia, purtând eticheta "Made in Italy". E timpul ca cei peste 700 de angajați ai Louis Vuitton din România să primească salarii decente și să li se recunoască munca depusă. Practicile Louis Vuitton nu sunt singulare, problema este sistemică în România și trebuie să înceteze!

Decizia Consiliului Județean Maramureș de a acorda titlul de ”Ambasador al turismului maramureșean” lui Liviu Dragnea, condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare, nu face cinste maramureșenilor. Acest lucru este dovedit de multitudinea reacțiilor negative venite din partea oamenilor din județ care nu se simt reprezentați de persoana lui Liviu Dragnea. USR Maramureș s-a opus acestei decizii încă din momentul în care s-a aflat de ea și vine în sprijinul societății civile nemulțumite de această numire politică prin realizarea unei petiții prin care se cere retragerea acestui titlu. Motivele sunt de la sine înțelese: nu dorim asocierea Maramureșului cu un infractor, cu atât mai mult cu cât considerăm că randamentul domnului Liviu Dragnea în vederea dezvoltării turismului în județul nostru este inexistent.

Vrem suplimentarea liniilor RATB deoarece este unul dintre cele mai folosite servicii de stat și, uneori, condițiile sunt regretabile datorita aglomerației. Consideram ca liniile unde nu poți rezista mai mult de o stație pentru ca împarți același metru pătrat cu alți 4 oameni,care sunt deoendenti de serviciile RATB, ar trebui suplimentate deoarece este un plus pentru toată lumea. Oamenii vor beneficia de confort in fiecare zi, iar RATB-ul va avea un profit considerabil datorita altor persoane care vor folosi Mijloacele de transport în comun datorita noilor condiții.

Comerț liber, dar pentru cine? UE operează sub mantra comerțului liber, care presupune negocierea acordurilor de liber schimb cu țări din întreaga lume. Însă realitatea de pe teren nu presupune nici libertate, nici echitate. Impulsionate să obțină profituri cât mai mari, supermarketurile abuzează de influența și de puterea de cumpărare pe care o au pentru a obține produsele la cele mai mici prețuri. Și au făcut-o de ani de zile. În Europa, dovezile sunt clare și din ce în ce mai multe. Comitetul Economic și Social European a lansat în ianuarie 2013 un raport dur privind această situație, solicitând acțiuni urgente, intutlat „Stadiul actual al relațiilor comerciale dintre furnizorii de alimente și sectorul mare al comerțului cu amănuntul" (orig. „The current state of commercial relations between food suppliers and the large retail sector”) Practicile supermarketurilor pot avea consecințe dintre cele mai nefaste: • Salariile sunt prea mici pentru a un trai decent - Cu o putere de negociere mică sau inexistentă, pe o piață dominată doar de câțiva cumpărători, furnizorii și fermierii sunt forțați să accepte prețuri mici pentru produsele și munca lor. • Drepturile muncitorilor nu sunt respectate - Pentru lucrătorii din țările în curs de dezvoltare și a micilor producători de produse proaspete cum ar fi banane, kiwi și ananașii, situația este gravă. Există dovezi ale suprimării drepturilor muncii, a orelor suplimentare forțate și a locurilor de muncă nesigure. • Daune aduse mediului înconjurător – Imboldul supermarketurilor de a satisface, și de a îndemna la (supra)consum, creează premisele pentru producții care dăunează mediului înconjurător. • Consumatorii nu o duc mai bine - Furnizorii mai mici și specializați nu pot satisface volumele și cerințele de preț sau de calitate ale supermarketurilor. Comercianți mai mici nu pot concura cu prețurile scăzute din supermarketuri, ceea ce, la rândul lor, conduce la mai puține oportunități pentru furnizorii mai mici. Mai puține opțiuni în alegerea produselor și a spațiilor comerciale fac consumatorii victimele acestui cerc vicios. Prețurile scăzute cerute de supermarketuri furnizorilor nu sunt traduse în mod automat la prețuri mai mici pentru consumatori. Comerțul echitabil, pentru oameni și natură Comerțul echitabil (Fair trade) este o modalitate de a face comerț, al cărei scop este de a oferi sprijin direct și efectiv pentru producătorii marginalizați din țările în curs de dezvoltare din Africa, Asia și America Latină. Majoritatea bananelor, ananașilor și altor fructe tropicale comercializate echitabil sunt etichetate cu Marca Fairtrade folosită de Fairtrade Internațional (FI). Fairtrade Internațional conduce un sistem de certificare (Fairtrade) a produselor, care s-a bucurat de o mare popularitate în ultimii 15 ani, deși există din anii 1980. Cinci principii de bază ale comerțului echitabil (fair trade): • Plata unui preț corect – Producătorii primesc un preț corect, acoperind costul producției, costul unui trai decent și al unui profit rezonabil. • Interzicerea muncii prestate de copii – este interzisă orice formă a acesteia – mai ales când dăunează educației copiilor sau sănătății lor fizice și dezvoltării mentale. • Condiții de muncă decente – muncitorii de pe plantații, din ferme, fabrici de procesare și din alte afaceri primesc salarii suficiente pentru traiul zilnic și lucrează în condiții sigure și decente. • Dezvoltarea comunităților locale – O parte semnificativă din banii din comerțul echitabil sunt investiți în proiecte de dezvoltare în comunitățile de producători. Aceste proiecte includ aprovizionarea cu apă de băut, construirea de drumuri, utilități în educație și în sănătate, costurile pentru educație sau pregătirea vocațională, microfinanțări, sănătate ș.a. • Sustenabilitatea mediului – Agrochimicalele periculoase și organismele modificate genetic sunt excluse de la produsele certificate Fairtrade. În plus, sunt susținute tehnicile de producție care protejează ecosisteme valoroase și sănătatea producătorilor și a consumatorilor. Care sunt tendințele principale în ceea ce privește fairtrade-ul? Piața Fairtrade crește constant la nivel global. Cele mai populare produse sunt cafeaua, cacaua, ciocolata, ceaiul, bananele, mierea, florile, bumbacul, dar și produse inedite, precum aurul, încep să fie din ce în ce mai prezente. Profitul anual din vânzarea de produse certificate a crescut în ultima decadă și a atins 5.5 miliarde de euro în 2013. Există cerere de produse Fairtrade în România? Ne putem aștepta, așa cum am văzut în cazul produselor organice, ca piața românească să urmeze trendurile din Europa de Vest, unde creșterea este semnificativă. În prezent, piața Fairtrade este în curs de dezvoltare în România, pe rafturile supermarketurilor fiind deja apărute unele produse (cafea, ciocolată, ceai) certificate Fairtrade. Lanțul de supermarketuri care promovează și dezvoltă primul fructe tropicale certificate fairtrade va avea de câștigat, pentru că va beneficia de imaginea pozitivă a Fairtrade-ului. Campania „Lanțuri omenești, fructe echitabile” face parte din proiectul „Make Fruit Fair!”, care este implementat de asociația Mai Bine în România. Make Fruit Fair! este un consorțiu global format din 19 parteneri din EU, Camerun, Columbia, Ecuador și insulele Windward, coordonat de Oxfam Germania. Acest document a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestui document intră în responsabilitatea asociației Mai Bine și sub nici o circumstanță nu reflectă poziția Uniunii Europene.