Stimati conducători ai instituțiilor publice responsabile de domeniul transportului public în regiunea București-Ilfov, va comunicam pe aceasta cale poziția ferma a locuitorilor din orașul Bragadiru: nevoia locuitorilor de transport public nu este satisfacuta. Schimbările produse de la 1 decembrie 2022 au readus în discuție în spațiul public online toate nemulțumirile cetatenilor care folosesc transportul public: 1. Prea puține linii care deservesc orașul de-a lungul DN6 (421 și 424 vin din Cornetu și Clinceni), 2. Numărul insuficient de autobuze pe liniile existente, 3. Timpi mari de așteptare în stație, 4. Prea mare aglomerație la ore de vârf, călătorii ramanand în statii, 5. Nu exista o linie care sa traverseze doar orașul Bragadiru pana la CORA ALEXANDRIEI, 6. Nu exista o linie care sa facă legătură cartierului Bulgaru – Srtr. Unirii cu DN6, 7. Nu exista o linie care sa facă legătură zonei Prelungirea Ghencea și Diamantului cu centrul orașului Bragadiru, 8. Linia 485 nou înființată ca răspuns la solicitarea cetatenilor din zona Ghidiceni și Diamantului nu circula și pe strazile Ghidiceni-Topaz-Safirului, asa cum s-a cerut și s-a convenit inițial, 9. Nu exista refugii în toate stațiile, 10. Nu exista niciun centru sau aparat de eliberare și încărcare titluri de călătorie. Suntem conștienți ca problemele mai sus menționate pot fi rezolvate doar cu o colaborare între instituții, dacă se urmărește interesul cetatenilor, și ca este nevoie de alocări financiare suplimentare fata de situația actuala, dar asa nu mai putem continua! Va rugam sa înțelegeți ca orașul este în continua dezvoltare și ca din ce în ce mai mulți oameni se muta aici, mare parte neavând mijloace de transport proprii, bazandu-se pe transportul public. În mod special sunt 2 categorii puternic afectate de situația actuala: minorii elevi și persoanele vârstnice, carota le este și mai grea așteptarea în statii după autobuze care vin rar și pline. Chiar și o buna parte dintre adultii care muncesc în București și au autoturisme proprii și-ar lăsa mașinile acasă dacă ar avea acces la un transport public în comun eficient, accesibil și civilizat. În spiritul respectului față de cetățeni, va solicitam sa luați masuri urgente pe care sa le puneți în aplicare cât mai curând, fiecare în funcție de responsabilitatea legala pe care o poarta: 1. Înființați o linie de transport care sa pornească de la Târgul din Bragadiru de pe Str. Unirii și sa meargă pana la Cora Alexandriei, 2. Suplimentati numărul de mașini pe liniile 421, 424, 484 în intervalele orare de dimineata și după-amiază când este traficul cel mai intens, și corelati orele la care acestea circula pentru a nu ajunge 2 mașini in același timp și apoi sa se aștepte 20-30 minute pentru următoarea, 3. Înființați o linie de transport care sa pornească din cartierul Latin si sa parcurgă strazile Alunului- Ciresar-Iernii-Ghidiceni-Topaz-Safirului-Jadului-Sos. Alexandriei cu întoarcere la sensul giratoriu de la Leroy Merlin, 4. Prelungiți traseul liniei 485 și pe strazile Ghidiceni-Topaz-Safirului, 5. Montați centre/aparate de eliberare și încărcare titluri de călătorie în stațiile Primărie, Smârdan, Diamantului, Cartierul Latin, 6. Montati refugii acoperite în stațiile care momentan nu sunt prevazuteacestea, pe traseele liniilor 481, 421, 424, 122, 484, 485.

Pentru ca acum este foarte important sa fim uniti in fata unui astfel de abuz, pentru un viitor curat in care sa ne putem asigura surse regenerabile de energie.

Votul este o opțiune, care se poate exprima în mai multe feluri: -direct prin prezență la vot și acordare vot - prin absență neavând încredere în candidați. Dacă tu ști că pe fiecare listă, de la fiecare organizație politică, există cel puțin un candidat care are un dosar penal, a fost condamnat pentru o infracțiune, are legături cu lumea interlopă etc.. ești îndreptățit să nu îți exprimi votul fizic, acordând astfel, un vot de neîncredere. Dacă validarea alegerilor ar fi făcută, dacă prezența la vot, este mai mare de 50%+1, atunci și această exprimare electorală este contorizată și ar bloca abuzurile politice.

Am avea posibilitatea sa schimbam perceptia nationala asupra cosumului de DROGURI legale si ilegale ,iar televiziunile sa nu mai fie exponenti ai acestei manipulari! Este ILOGIC sa indemnam o natie intreaga la consum de medicamente pentru a ...supravietui !

In urma acestor hotărâri ale Consiliului local al comunei Cârța (46 și 47 din 28 decembrie 2021) - fără o prealabilă dezbatere publică - prețul pentru apa potabilă a ajuns la 8,70 lei / mc iar prețul pentru canalizare la 7,81 lei / mc, în condițiile în care comuna a dispus de Stație proprie de tratare a apei, 9295 metri liniari rețea apă, 16 cămine de apă, 13 hidranți de incendiu, 348 branșamente apă, Stație proprie de epurare a apei, 7952 metri liniari rețea canalizare, două stații de pompare, 151 cămine canal și 346 racorduri canal.

Linia 185 este utila si trebuia sa ramana legatura DIRECTA cu Ghencea!

Pentru ca sunt foarte multi oameni care sunt aceasta situatie. Costul de instalare este foarte mare, si sunt cei mai putin poluanti consumatori.

Linia 302 este deopotriva utila locuitorilor Municipiului Bucuresti si Orasului Bragadiru.

Clienții casnici beneficiază de prețuri plafonate la energia electrică (0,68 lei/kWh pentru un consum lunar până la 100 kWh, respectiv 0,80 lei/kWh pentru un consum lunar între 100,01 și 255 kWh), precum și la lemne (400 lei/mc), iar persoanele care folosesc cel mai scump produs energetic, gazul, beneficiază de plafonarea tarifului indiferent de consumurile realizate. Pe de altă parte, însă, cei care își încălzesc locuințele cu centrale electrice, reţele electrice prin pardoseală sau cu pompe de căldură, cea din urmă fiind considerată cea mai ecologică sursă de încălzire, consumă, în medie, 700 kWh pe lună, adică peste 8.400 kWh/an şi, deci, sunt obligaţi să achite facturi uriaşe. Practic, legislația încurajează componentele neecologice, generatoare de emisii de gaz cu efect de seră. In momentul în care au investit în sistemele de încălzire pe energie electrică, nu au avut posibilitatea racordării la reţelele de gaz, întrucât acestea nu existau în zonele unde locuiesc.

Poate ai auzit și tu aceste cifre amețitoare, precum că 2,1 milioane de hectare sunt defrișate în fiecare an pentru a produce carne de vită. Soia, uleiul de palmier și alte uleiuri vegetale sunt alte produse care generează defrișări anuale masive, de peste 600.000 de hectare, din care doar 6% sunt pentru consumul uman. Hârtia, lemnul sau alte produse derivate direct din exploatarea pădurilor sunt a treia mare categorie de mărfuri care generează defrișări. În total, cele trei categorii de produse de mai sus sunt responsabile pentru trei sferturi din toate defrișările care au loc în fiecare an pentru produse care ajung la raft. [1] Cum poți alege ce să pui în coșul de cumpărături fără povara unor defrișări pe care tu nu le-ai cerut, dar care vin la pachet cu produsele pe care le cumperi în mod uzual? Alternativa cea mai simplă este să interzicem comercializarea mărfurilor și produselor care generează defrișări. Fără cerere, producătorii vor fi nevoiți să-și schimbe practicile astfel încât să oprească defrișările, care implică distrugerea biodiversității și afectarea sănătății noastre. În prezent, în cadrul unor discuții trilaterale la care participă reprezentanți de la Consiliul Europei, Comisia Europeană și Parlamentul European, decidenții politici negociază în numele României pentru a ajunge la textul final al unui regulament menit să prevină comercializarea pe teritoriul Uniunii Europene a mărfurilor și produselor care generează defrișări. Cetățenii din Uniunea Europeană [2], organizațiile societății civile [3], corporațiile [4] și oamenii de știință [5] solicită cu toții o legislație europeană puternică în acest sens, așadar e momentul ca și decidenții politici din România să meargă până la capăt. Cere-le să voteze un regulament ambițios, care să cuprindă: O listă cuprinzătoare de bunuri, care include carnea de vită, cacao, cafea, soia, palmier de ulei și lemn, cauciuc, porumb, carne de oaie, capră și porc, păsări și cele mai derivate produse posibile; Definiții clare, solide și credibile stabilite la nivelul Uniunii Europene, inclusiv pentru „despădurire” și „degradarea pădurii”, care protejează efectiv pădurile din Uniunea Europeană și din afara acesteia; Protecție imediată pentru „alte terenuri împădurite” și angajamentul de a extinde protecția pentru alte ecosisteme naturale (cum ar fi savanele, turbăriile și zonele umede) în decurs de un an de zile; Protecția drepturilor omului recunoscute la nivel internațional, cu precădere pentru drepturile Popoarelor Indigene, comunităților locale și ale apărătorilor naturii și ale drepturilor omului, precum și respectarea dreptului la Consimțământ Liber, Prealabil și Informat (FPIC); Obligații de diligență temeinice pentru marii operatori și comercianți, care presupun o trasabilitate deplină, pe baza geolocalizării, a tuturor loturilor de teren pentru toate produsele, fără excepții. Conformitatea produselor ar trebui să fie confirmată în declarațiile obligațiilor de diligență necesare, iar acțiunile întreprinse pentru conformitate ar trebui să fie detaliate în rapoarte publice periodice; Un rol limitat al certificărilor prin intermediul terților care iau forma unor „informații complementare”, pentru a nu absolvi operatorii sau comercianții de obligațiile lor de diligență, așa cum a fost propus de către Comisia Europeană; Obligații echivalente de diligență pentru instituțiile financiare din Uniunea Europeană; Un cadru de aplicare puternic și cuprinzător, care include un minim obligatoriu de controale pentru conformitate, după cum este propus de Parlamentul European, sancțiuni disuasive și uniforme, precum și îngrijorări puternic fundamentate și mecanisme de acces la justiție; O dată de referință pentru cel târziu 31 decembrie 2019, conform propunerii Parlamentului European; Măsuri de sprijinire a părților interesate vulnerabile din țările producătoare, în special pentru împuternicirea popoarelor indigene, comunităților locale, femeilor, micilor proprietari și societății civile. 5 decembrie 2022 este data celei de-a treia întâlniri a discuțiilor trilaterale, care e posibil să fie și cea în care se ajunge la un rezultat final al regulamentului. Așadar, semnează petiția acum! Această campanie este coordonată în România de către asociația Mai bine și este susținută de Agent Green și Greenpeace România. Campania este implementată în cadrul coaliției internaționale #Together4Forests. [6] Note: [1] https://ourworldindata.org/drivers-of-deforestation [2] https://www.wwf.eu/campaigns/together4forests/ [3] https://together4forests.eu/resources/EN_Civil%20Society%20Position%20Statemet_Proposed%20EU%20regulation%20on%20deforestation-free%20products.pdf [4] https://www.wwf.eu/?3477466/Companies-call-for-strong-EU-law-to-halt-trade-of-commodities-linked-to-nature-destruction [5] https://ethz.ch/content/dam/ethz/special-interest/usys/ites/ecosystem-management-dam/documents/Scientist%20Letter%20on%20forest%20degradation.pdf [6] https://together4forests.eu/

Pentru că este cea mai importantă clădire din oraș care ar putea fi transformată în Muzeul Republicii de la Ploiești, de exemplu.

Alăturați-vă acestui demers! Este necesara atitudinea noastră fermă și solidara în fața acestui fenomen extrem de nociv și agresiv cu mediul, cu oamenii dar și cu animalele.