Pentru prima oară în istoria UE, România va arbora simbolul ales de ea pe clădirea Consiliului UE. Decidenții noștri au ales lupul dacic, chestie ce ne va arunca în ridicol și ne va confirma ca președinți ai prostului gust. Lupul dacic este un simbol care nu are legatură directă cu România modernă. Dacă dorim să construim o Românie modernă, atunci trebuie să ne prezentăm conform acestor valori.

Doar CCR mai poate opri Ordonanța de Urgență privind măsurile fiscale din a deveni lege validă. Iar Curtea Constituțională poate fi sesizată, în această etapă, doar de Avocatul Poporului. Principalele motive de neconstituționalitate pe care le-ar putea invoca Victor Ciorbea sunt legate de lipsa argumentelor valide din urgența acestei măsuri și de avizele negative ale Consiliul Economic și Social alături de cel al Consiliul Fiscal. Guvernul este suspectat că încearcă să-și acopere incapacitatea de a pune în practică legea salarizării unitare (ce prevede majorarea salariilor bugetare) și de a acoperi deficitul la fondul de pensii. România devine în acest moment o țară unde în relația de muncă, capitalul plătește 2,5% taxe, iar munca 45%. Mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat este în fapt o reducere drastică a taxelor la angajator (capital) și o creștere draconică a taxelor la angajat (muncă). Acest lucru este în totală contradicție cu modelul social european, în care atât angajatorul cât și angajatul partajează atât câștigul cât și responsabilitățile.

Sistemul medical din România se confruntă de mai bine de două decenii cu o criză majoră care afectează vizibil pacienții și cadrele medicale. În prezent tot mai mulți pacienți își pierd încrederea în actul medical oferit de spitalele din România, iar tot mai mulți profesioniști din domeniu aleg să lucreze în sisteme medicale performante din alte țări. În acest context, Noi, tineri medici, actuali și viitori specialiști în domenii medicale, Vrem să ne utilizăm expertiza medicală, cu prioritate, în beneficiul concetățenilor noștri, a pacienților din România. În ciuda dorinței noastre, condiția profesioniștilor din sistemul sanitar autohton este foarte precară, condițiile de muncă sunt de cele mai multe ori inacceptabile, iar perspectiva de a profesa în România este descurajantă. Tineri medici, colegi din generația noastră de studenți și tineri absolvenți, aleg, azi, să lucreze în alte state, membre ale Uniunii Europene sau din afara Uniunii, alăturându-se celor câteva zeci de mii de specialiști care au părăsit deja țara. Nu condamnăm ideea de a valorifica un drept fundamental, facilitat prin integrarea în Uniunea Europeană, dar ne este limpede că la scara unei întregi societăți, pierderea unui volum atât de mare de specialiști se va citi în scăderea calității vieții și în creșterea mortalității cetățenilor din România. De aceea ne dorim ca sistemul sanitar din țara noastră să fie reformat pentru a readuce pacienților încrederea în sistemul medical din România, pentru a readuce medicilor speranța unei cariere medicale în România, pentru a asigura medici eficienți pentru cetățenii români.

Urșii nu au nici o vină. Urșii ”gunoieri” au fost învățați cu hrana dată de om sau găsită la om. Nu trebuie uitat că zeci de ani deja - practica fiind aceasta - ursoaicele au adus pe lume generații de pui care au crescut numai acolo și în acest fel: hrăniți din mână și la tomberoanele cu deșeuri menajere.

Românii au dreptul la o călătorie civilizată pe calea ferată! Noi am semnat, semnează și tu!

• Diaspora românească a crescut continuu de la an la an, ajungând să depășească 15% din populație; • Românii din Diaspora sunt reprezentați prin mult prea puțini parlamentari – actual cca. 12% din numărul legal cuvenit; • Există carențe în raportările INS folosite la calcularea numărului de fotolii de parlamentar, conform legii. Din acest motiv, calculele sunt în mod necesar eronate și nu respectă legea; • Accesul la datele oficiale asupra numărului de cetățeni români din Diaspora este posibil.

Măguri Răcătău este unul dintre locurile cele mai frumoase din România de care probabil nu ai auzit. Dar este și unul dintre cele mai grav afectate de defrișări și de supra-exploatarea resurselor sale. În fiecare sezon poposesc aici peste 2000 de persoane, dintre care peste un sfert sunt minori, pentru a lucra fără carte de muncă pe sume derizorii. Oamenii culeg între 10-15 tone de ciuperci pe zi, 60 de tone de fructe de pădure și generează un profit de milioane de euro companiilor care vând aceste delicatese pe piețele internaționale. Măguri Răcătău se confruntă cu mai multe probleme, toate interconectate: - defrișări masive - supra-exploatarea resurselor (ciuperci, fructe) care nu mai reușesc să se regenereze de la an la an - scăderea numărului de animale sălbatice (urs, cerb, lup). Acestea rămân fără hrană și ascunzișuri - sărăcirea comunităților locale și exploatarea grupurilor vulnerabile Este clar că o astfel de problemă nu poate exista fără complicitatea autorităților locale. Dar soluții există! Avem deja exemple de bună practică din alte zone montane ale țării, dar și din alte state europene, pe care nu trebuie decât să le preluăm și să le implementăm. Cere și tu DIICOT și ANAF să ia măsurile necesare acum, până nu e prea târziu.

HU: 1. Meggyőződésünk, hogy az RMDSZ által gyakran hangoztatott párbeszéd és közösség fele való nyitás a közösség számára kiutalt közpénzek elköltésével kapcsolatos kérdésekre is ki kell terjedjen. 2. A többségi társadalom tagjait megilleti, hogy megtudják, az őket képviselő pártok miként költik el a közpénzt. Nem találunk semmilyen elfogadható indokot arra, hogy ettől a jogtól miért kéne megfosztani az erdélyi magyarokat. Ne diszkrimináljuk önmagunkat! 3. Az erdélyi magyar közösség elég érett ahhoz, hogy a pénz elköltéséről véleményt formáljon. Csakis ezeknek az információknak a birtokában tud választások alkalmával megalapozott döntést hozni. __ RO: 1. Suntem convinşi că dialogul purtat cu publicul, la care UDMR face referire atât de des, respectiv deschiderea către comunitate, susţinută de UDMR, ar trebui să se extindă şi asupra modalităţilor de a cheltui banii alocaţi acestei comunităţi de către guvern. 2. Membrii populaţiei majoritare din România au dreptul să ştie cum se folosesc de banii publici acele partide care au câştigat votul şi încrederea lor. Nu am găsit niciun motiv bine întemeiat şi acceptabil pentru care maghiarimea n-ar trebui să se bucure de acest drept. Să nu ne discriminăm noi înşine! 3. Comunitatea maghiară din Transilvania e în stare să-şi formeze o opinie justă în legătură cu cheltuirea banilor publici. Doar în cunoştinţă de cauză, având acces la aceste informaţii poate adopta decizii corecte în cursul alegerilor politice.

Am initiat aceasta petitie pentru a atrage atentia mangementului asupra faptului ca CCM-ul este important pentru fiecare dintre noi si a-l determina/indemna astfel sa se aseze in mod onest si corect la masa dialogului, in vederea semnarii unui nou contract reciproc avantajos. Pana in acest moment al negocierii, pozitia managementului nu aduce plusul de valoare dorit pentru fiecare angajat, in ciuda tuturor argumentelor sau a rezultatelor financiare exceptionale obtinute de Atos Romania an de an. In anii ce au trecut, procesul de recompensare a salariatilor si de aliniere a companiei la conditiile din piata muncii s-a tot amanat. Acum se doresc noi amanari pentru 2019. Destul e destul! Meritam mai mult si nu vom ceda. Trebuie insa sa stim ca sunteti alaturi de noi in acest demers. Daca si tu crezi ca 3 ani de stagnare privind beneficiile salariatilor, alaturi de multe alte elemente trebuie sa se opreasca aici atunci semneaza aceasta petitie. Ne dorim o solutie echitabila obtinuta prin dialog si cooperare, dar pentru asta e nevoie de ambele parti. Prin semnatura ta poti arata ca de aceasta data nu ne vom mai lasa ignorati!

În țara noastră, persoanele gay reprezintă una din cele mai discriminate categorii sociale, în condițiile în care 49% dintre români consideră ca ele sunt discriminare mult și foarte mult. Mai grav, 55% dintre români nu ar accepta să fie colegi de serviciu cu o persoană gay, în ciuda faptului că legislația din țara noastră garantează accesul egal la un loc de muncă indiferent de orientare sexuală. A încuraja un asemenea eveniment în contextul social din România generează efecte palpabile pentru persoanele LGBTI, care devin în ochii participanților principala amenințare pentru traiul și viața lor, și ținta urii acestora. Vorbitorii au prezentat, în repetate rânduri, intervenția în baza legii a unor organizații care asigură servicii de asistență și suport persoanelor LGBTI ca fiind gesturi de agresiune la adresa cretinilor. Asociația ACCEPT, ca organizație de drepturile omului, încurajează dezbaterea liberă, schimbul de idei și libertatea de exprimare a tuturor persoanelor, însă doar dacă ea nu se transformă într-un abuz al acestui drept și este realizată în condițiile legii și fară ca ea să afecteze demnitatea umană, limită consacrată de chiar Constituția României prin articolul 30 din Constituția României. Prejudecățile personale, fie ele și de natură religioasă ale unui grup, nu devin legitime prin simpla invocare a libertății de exprimare sau a libertății religioase, atunci cînd de fapt, afirmațiile respective incită la ură, încălcînd demnitatea umană și principiul egalității în drepturi și al nediscriminării. Dreptul la demnitate personală este garantat tuturor cetățenilor prin prevederile constituționale și reglementările Codului Civil. Mai mult, încălcarea sa este sancționată de OG 137/2000 privind prevenirea și sanctionarea tuturor formelor de discriminare, inclusiv atunci când ne referim la demnitatea persoanelor LGBTI: Art. 19 -Dreptul la demnitatea personala Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, daca fapta nu intra sub incidenta legii penale, orice comportament manifestat in public, avand caracter de propaganda nationalist-sovina, de instigare la ura rasiala sau nationala, ori acel comportament care are ca scop sau vizeaza atingerea demnitatii sau crearea unei atmosfere intimidante, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, indreptat impotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunitati si legat de apartenenta acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau categorie defavorizata, ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuala a acestuia/acesteia. Prevederile mai sus menționate sunt aplicabile instituțiilor publice, întrucât în baza OG 137/2000 ” (3) Orice persoana juridica sau fizica are obligatia sa respecte principiile egalitatii si nediscriminarii.” Menționăm că sub incidența legii intră orice comportament, activ sau pasiv care, prin efectele pe care le generează, supune unui tratament degradant un grup de persoane sau o comunitate, față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități, atrage raspunderea civilă și contravențională. Dorim să subliniem faptul că Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" se organizează şi funcţionează ca instituţie publică de spectacole, de importanţă naţională , finanțat inclusiv din bani publici, cu un obiect de activitate clar definit și detaliat de Regulamentul său de Organizare și Funcționare. Teatrul Național „are ca obiective principale promovarea valorilor teatrale și cultural-artistice, autohtone şi universale, pe plan naţional şi internațional, precum și dezvoltarea audienței, creșterea accesului publicului la aceste valori.” Conferința pe care urmează să o găzduiți nu servește acestui obiectiv și nu se regăsește pe lista de activități principale reglementate de propriul dumneavoastră regulament. De asemenea, dorim să vă reamintim faptul că, în calitate de contribuabili la bugetul național și local, ce alcătuiesc între 5 și 10% din populația României , persoanele LGBTI susțin activitatea culturală esențială a TNB, în condițiile în care instituția pe care o conduceți consimte la organizarea unui eveniment care le încalcă demnitatea.

În țara noastră, persoanele gay reprezintă una din cele mai discriminate categorii sociale, în condițiile în care 49% dintre români consideră ca ele sunt discriminare mult și foarte mult. Mai grav, 55% dintre români nu ar accepta să fie colegi de serviciu cu o persoană gay, în ciuda faptului că legislația din țara noastră garantează accesul egal la un loc de muncă indiferent de orientare sexuală. A încuraja un asemenea eveniment în contextul social din România generează efecte palpabile pentru persoanele LGBTI, care devin în ochii participanților principala amenințare pentru traiul și viața lor, și ținta urii acestora. Vorbitorii au prezentat, în repetate rânduri, intervenția în baza legii a unor organizații care asigură servicii de asistență și suport persoanelor LGBTI ca fiind gesturi de agresiune la adresa creștinilor. Asociația ACCEPT, ca organizație de drepturile omului, încurajează dezbaterea liberă, schimbul de idei și libertatea de exprimare a tuturor persoanelor, însă doar dacă ea nu se transformă într-un abuz al acestui drept și este realizată în condițiile legii și fară ca ea să afecteze demnitatea umană, limită consacrată de chiar Constituția României prin articolul 30 din Constituția României. Prejudecățile personale, fie ele și de natură religioasă ale unui grup, nu devin legitime prin simpla invocare a libertății de exprimare sau a libertății religioase, atunci cînd de fapt, afirmațiile respective incită la ură, încălcînd demnitatea umană și principiul egalității în drepturi și al nediscriminării. Dreptul la demnitate personală este garantat tuturor cetățenilor prin prevederile constituționale și reglementările Codului Civil. Mai mult, încălcarea sa este sancționată de OG 137/2000 privind prevenirea și sanctionarea tuturor formelor de discriminare, inclusiv atunci când ne referim la demnitatea persoanelor LGBTI: Art. 19 -Dreptul la demnitatea personala Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, daca fapta nu intra sub incidenta legii penale, orice comportament manifestat in public, avand caracter de propaganda nationalist-sovina, de instigare la ura rasiala sau nationala, ori acel comportament care are ca scop sau vizeaza atingerea demnitatii sau crearea unei atmosfere intimidante, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, indreptat impotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunitati si legat de apartenenta acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau categorie defavorizata, ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuala a acestuia/acesteia. Prevederile mai sus menționate sunt aplicabile instituțiilor publice, întrucât în baza OG 137/2000 ” (3) Orice persoana juridica sau fizica are obligatia sa respecte principiile egalitatii si nediscriminarii.” Menționăm că sub incidența legii intră orice comportament, activ sau pasiv care, prin efectele pe care le generează, supune unui tratament degradant un grup de persoane sau o comunitate, față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități, atrage raspunderea civilă și contravențională. Dorim să subliniem faptul că Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" se organizează şi funcţionează ca instituţie publică de spectacole, de importanţă naţională , finanțat inclusiv din bani publici, cu un obiect de activitate clar definit și detaliat de Regulamentul său de Organizare și Funcționare. Teatrul Național „are ca obiective principale promovarea valorilor teatrale și cultural-artistice, autohtone şi universale, pe plan naţional şi internațional, precum și dezvoltarea audienței, creșterea accesului publicului la aceste valori.” Conferința pe care urmează să o găzduiți nu servește acestui obiectiv și nu se regăsește pe lista de activități principale reglementate de propriul dumneavoastră regulament. De asemenea, dorim să vă reamintim faptul că, în calitate de contribuabili la bugetul național și local, ce alcătuiesc între 5 și 10% din populația României, persoanele LGBTI susțin activitatea culturală esențială a TNB, în condițiile în care instituția pe care o conduceți consimte la organizarea unui eveniment care le încalcă demnitatea.

La șapte ani de la adoptarea Legii dialogului social (Legea 62/2011), în România este foarte dificil să-ți aperi drepturile de lucrător, cu sau fără contract de muncă. Articolul 40 din Constituția României garantează dreptul oricărui cetățean de a se asocia liber în sindicate. Cu toate acestea, în 2015, cercetările arătau că în 95% din firmele din România existau peste 1 milion de persoane cărora legislația le-a restrâns libertatea de a constitui organizaţii sindicale. La nivel sectorial întreprinderile cu sub 15 angajați reprezintă 68% din industria textilă și 95% din industria comerțului. De asemenea, peste 40% din populația ocupată este reprezentată de lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați, care nu au dreptul de a constitui sau face parte din sindicate și, datorită practicilor manageriale de intimidare și amenințare tolerate de actualul cadru legislativ și instituțional, nivelul mediu de sindicalizare a scăzut simțitor. Negocierile colective la nivelul sectoarelor de muncă au atins în 2017 un minim fără precedent, în acest moment neexistând nici un contract colectiv de muncă la nivel sectorial, 66% dintre angajații din România nefiind protejați de niciun contract colectiv de muncă. Și asta în contextul în care Codul Muncii face de 62 de ori trimitere la contractul colectiv de muncă, pentru reglementari, cum ar fi planul de formare profesionala, pauza de masa, zile libere suplimentare. Legislația cu privire la dialogul social adoptată în 2011 încalcă Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii, Convenţia ILO nr. 87 privind libertatea sindicală şi protecţia dreptului sindical, 1948 şi Convenţia OIM nr. 98 privind aplicarea principiilor dreptului de organizare şi negociere colectivă, 1949, ratificate de România.