Natura trebuie respectata in intregul ei. Dupa ce ani in sir am defrisat zone imense de padure, lasand ursii fara habitatul natural, acum vrem sa-i impuscam.

Aproape 4 (patru) milioane cetateni romani din diaspora nu isi pot exercita in mod asemanator cu romanii din tara un drept elementar statuat de Constitutie. Atat votul la sectii de votare, cat si votul prin corespondenta presupune eforturi inutile si absurde ptr. votanti si cei care organizeaza actul electoral. Cel mai bine s-a vazut aceasta la alegerile din dec. 2014, cand romanii au fost efectiv umiliti de guvernantii RO in tarile de resedinta, cu toate ca si-au asumat drumuri de sute km ptr. a ajunge la putinele sectii de vot, multe din ele alese parca din adins ptr. a-i impiedica la vot. O majoritate covarsitoare din romanii din diaspora dispun de tot ce ar fi necesar ptr. a vota electronic: un CNP, un laptop/ PC, o adresa de email valida, un celular cu nr. de apel.

In primul rand pasarela pietonala din Gara CFR Oradea asigura trecerea rapida spre str. Ecaterina Teodoroiu, fiind o a doua cale de acces in afara de pasajul subteran. In al doilea rand de acolo se pot vedea trenurile mai frumos, si exista multi admiratori ai trenurilor in Oradea, la fel ca mine. In concluzie, ne dorim inapoi pasarela pietonala!

Este vital ca reabilitarea parcului să fie în deplin acord cu tradiţia cartierului şi a dorințelor cetăţenilor săi, principalii destinatari ai procesului de reabilitare a Parcului Romniceanu. Părerea fiecăruia dintre noi trebuie să conteze!

Este un fapt cunoscut pentru toti locuitorii orasului Bucuresti ca de mai multi ani de zile numeroase cladiri din centrul orasului sunt acoperite cu uriase panouri publicitare (cunoscute si drept “mesh-uri”). Aceste mesh-uri reprezinta de cele multe ori o modalitate de agresiune estetica, prin dimensiunile lor foarte mari, prin cromatica dominata de culori vii, excesiv de contrastante ori prin mesajul pe care il promoveaza intr-un mod agresiv. Mare parte din imobilele pe care sunt amplasate astfel de reclame sunt cladiri istorice, adevarate opere arhitecturale, reprezentative pentru perioada in care au fost construite si pentru istoria si identitatea orasului Bucuresti. Continuarea modului abuziv si adesea ilicit de acoperire a cladirilor istorice (si nu numai) constituie o negarea vadita a trecutului si subordonarea acestuia afacerilor profitabile. De asemenea, legea 185/2013, art. 15, lit. h interzice amplasarea m.d.p. pe monumente istorice, cu exceptia firmelor care anunta activitatea ce se desfasoara in interiorul cladirii si a mesh-urilor amplasate pe perioada efectuarii lucrarilor de consolidare/restaurare. Fostul „Regulament pentru autorizarea, construirea si amplasarea firmelor si reclamelor publicitare pe teritoriul Municipiului Bucuresti” interzicea complet amplasarea de panouri publicitare pe monumentele de arta, monumentele de for public, cladirile monument istoric precum si imobilele situate în zona centrala a orasului : Piata Universitatii, B-dul. Nicolae Balcescu, B-dul. Gheorghe Magheru, Piata Romana, B-dul Lascar Catargiu, Calea Victoriei, B-dul. Aviatorilor, Piata Charles de Gaulle, B-dul. Maresal Constantin Prezan, Piata. Arcul de Triumf, Soseaua Kiseleff, Centrul istoric al Municipiului Bucuresti. Cu toate acestea, multe din cladirile situate in zonele protejate, au fost tot timpul acoperite cu uriase panouri publicitare. Cazul a doua cladiri istorice protejate, Palatul „Agricola Fonciera” si Palatul „Societătii Adriatica”, situate in Piata Natiunile Unite, si acoperite de mesh-uri publictare, a fost amplu documentat aici: http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-21779851-doua-cladiri-monument-istoric-din-piata-natiunile-unite-din-capitala-sunt-acoperite-cativa-ani-reclame-uriase-reactie-zero-autoritatilor.htm si http://apcrc.ro/bucurestiul-intre-reclamele-ilegale-si-nepasarea-autoritatilor/. Actualmente, conform Legii nr. 185/2013, art. 52., alin. 1, autoritatile locale erau obligate sa elaboreze un Regulament local privind amplasarea m.d.p. in termen de 60 de zile, doar ca acest termen a fost depasit cu aproximativ 1440 de zile (4 ani). De asemenea, Primaria Municipiului Bucuresti nu detine un inventar al m.d.p. din oras, este total depasita de situatie si se pare ca nu doreste sa rezolve prea curand acesta problema. Art. 52 (1) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, autoritatile administratiei publice locale vor asigura elaborarea ori, dupa caz, actualizarea Regulamentelor locale privind amplasarea m.d.p., identificarea amplasamentelor aflate pe domeniul public si privat al statului si al autoritatii locale pe care se pot amplasa mijloace de publicitate, precum si aducerea acestora la cunostinta publicului. Acoperirea cladirilor istorice cu mesh-uri publicitare este doar un exemplu de publicitate care paraziteaza orasul. Este evident ca PMB a scapat de sub control acest fenomen al publicitatii stradale, iar din acest motiv avem nevoie de implicarea voastra pentru a demonstra autoritatilor locale ca ne pasa de orasul in care traim. Spune NU publicitatii ilegale! Semnati si distribuiti acesta petitie! Va multumim!

In regim de urgență și sub falsul pretext al crizei lemnului de foc, PSD intenționează să dea liber la transformarea pădurilor în gropi de deșeuri, simplificând procedura de trecere a pădurilor aflate în fondul forestier național în subordinea autorităților locale și introducerea posibilității de transformare a acestora în depozite de deșeuri. Legea inițiată de deputatul PSD de Bistrița, Doina Pană, este cu dedicație pentru extinderea gropii de gunoi de la Târpiu, din același județ, care a creat numeroase probleme de sănătate cetățenilor din zonă. Contrar opoziției localnicilor, Consiliul Județean condus de PSD a planificat deja distrugerea a circa 20 de hectare de pădure pentru deschiderea a două noi celule de depozitare a gunoaielor, in cadrul proiectului SMID, dezvoltat pe fonduri EU in valoare de 160 de milioane de lei. Dragi prieteni, avem nevoie de sprijin pentru a expune, dincolo de falsele argumente invocate de inițiatori, un proiect de lege cu dedicație, care nu doar că ne lasă fără păduri, dar susține amenajarea de gropi mamut de gunoi. Semnați și distribuiți! Inițiatori: Gal Ruralis Bistrița și Rețeaua Zero Waste Romania Surse: Dragnea vrea să tăiem păduri pentru depozite de gunoi https://pressone.ro/dragnea-vrea-sa-taiem-paduri-pentru-depozite-de-gunoi/

Guvernanța corporativă a instituțiilor publice reprezintă cheia în atragerea de investiții și în creșterea performanței economice și a competivității pe termen mediu și lung și oferă României șansa la dezvoltare. Guvernanța corporativă presupune promovarea transparenței și eficiența piețelor, conformitatea cu regulamentele și legislația aplicabilă, separația responsabilităților între conducere și autorități; protejarea și facilitarea exercițiului drepturilor acționarilor; asigurarea unui tratament egal al tuturor acționarilor, inclusiv al celor minoritari și/sau străini; recunoașterea drepturilor acționarilor stabilite prin lege sau prin angajamente și încurajarea cooperării între organizații și acționari pentru crearea de valori, locuri de muncă și sustenabilitate financiară; asigurarea transparenței informațiilor, promptă și fiabilă, referitoare la toate aspectele care privesc compania/corporația (situația financiară, performanța, regimul proprietății, conducerea, etc); îndrumarea strategică a companiei, monitorizarea managementului de către Consiliul de Administrație și răspunderea Consiliului de Administrație în fața actionarilor și a companiei. Prin intermediul parlamentarilor USR am aflat că, prin exceptări introduse în Comisiile de specialitate din Senatul României, numeroase companii de stat riscă să ajungă din nou sub controlul direct politic al PSD și ALDE, prin excluderea lor de pe lista firmelor obligate să respecte regulile de transparență în guvernanța corporativă. Inițiatorii modificărilor invocă siguranța natională a unor operatori economici. Noi considerăm că siguranța națională înseamnă și crearea valorii economice și ​ menținerea acesteia în beneficiul cetățenilor români. Siguranța națională trebuie să însemne performanță, transparență și integritate în managementul companiilor de stat. Siguranța națională în cazul acestora ar trebui să însemne depolitizarea și profesionalizarea managementului.

Louis Vuitton investește anual peste 4 miliarde de euro în publicitate. O pereche de pantofi vândută de Louis Vuitton începe de la 500 euro. Un angajat într-o fabrică Louis Vuitton din România câștigă un salariu mult prea mic pentru artizanul unui produs de lux. Mai mult decât atât, munca angajaților este atribuită atelierelor din Italia, purtând eticheta "Made in Italy". E timpul ca cei peste 700 de angajați ai Louis Vuitton din România să primească salarii decente și să li se recunoască munca depusă. Practicile Louis Vuitton nu sunt singulare, problema este sistemică în România și trebuie să înceteze!

Primarul Constantin Toma spune că acest demers al parlamentarilor PSD Buzău reprezintă mai mult decât o nevoie stringentă, invocând faptul că Buzăul nu îndeplineşte norma europeană de a avea 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, în prezent cifra fiind de aproximativ 14 metri pătraţi. Un alt motiv invocat de primar este acela că, dacă Pădurea Crâng va trece în proprietatea municipalităţii, atunci se vor putea elimina din spaţiile verzi din municipiu, în locul acestora putând fi amenajate parcări! Dorim să atragem atenţia domnului primar şi domnilor parlamentari că suprafaţa verde pe cap de locuitor nu este doar o formalitate de îndeplinit, ea este o condiţie esenţială pentru a asigura un mediu de viaţă sănătos locuitorilor oraşului şi nu se rezolvă din pix. Propunem în schimb iniţierea unei dezbateri publice cu locuitorii municipiului Buzăului, pentru a identifica posibile terenuri disponibile pentru împădurit şi soluţii inteligente la problema parcărilor, fără a tăia copaci şi fără răpi oraşului dreptul la un mediu verde. În timp ce la Ghimbav şi la Braşov trebuie să plantezi mai întâi copaci pentru a primi autorizaţie de construire, Buzăul rămâne anchilozat într-o mentalitate de tip industrial şi extractiv, dispus să sacrifice mediul înconjurător de dragul parcărilor. Trecerea pădurii în proprietatea municipalităţii deschide posibilitatea periculoasă ca pe viitor primăria să permită defrişări şi să emită autorizaţii de construire în pădure. Nu trebuie ignorat nici riscul de a folosi pădurea drept garanţie pentru eventuale credite pe care municipalitatea va dori să le încheie la un moment dat. Dorinţa noastră este aceea de a bloca această iniţiativă legislativă şi de a lupta pentru ca Pădurea Crâng să rămână în proprietatea publică a statului, astfel nefiind posibile ulterioare intervenţii asupra fondului forestier în scopuri ascunse sau modificări de structură a acestuia. De asemenea, atragem atenţia asupra riscului punerii în pericol a florei şi faunei din pădure, dat fiind faptul că Primăria Buzău nu deţine resursele necesare întreţinerii şi protejării ariei naturale ce are o vechime de peste cinci secole.

Deși legea risipei alimentare a fost votată și promovată ca fiind soluția mult așteptată la grava problemă pe care o aborda, în fapt s-a dovedit un nou prilej de presiune a industriei alimentare la adresa acestor măsuri. Guvernul, nu doar că amâne publicarea normelor de aplicare, dar exclude societatea civilă și beneficiarii direcți ai legii de la discuții. Ignoră amendamentele și se poziționează strict în interesul marilor lanțuri alimentare. A venit momentul să cerem soluții reale, nu legi care favorizează din nou marile companii în defavoarea cetățenilor. Cu atât mai mult cu cât legea ar putea da șansa ca aceste alimente să ajungă pe masa celor care au cea mai mare nevoie de ele. în România, Banca Mondială estimează la 4.5 milioane numărul persoanelor care trăiesc sub pragul de sărăcie și care au dificultăți în a-și procura hrana zilnică. Pe de alta parte, conform Comisiei Europene, risipa alimentară reprezintă 100 milioane tone anual, dintre care 2.55 milioane de tone sunt risipite în România. Și, nu în ultimul rând, reducerea deșeurilor este o miză mare la nivel național și internațional, pentru că eliminarea prin depozitare sau îngropare este responsabilă de generarea de emisii de gaze cu efect de seră și dereglări climatice, poluarea solurilor și a pânzelor freatice și diminuarea drastică a biodiversității. Avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre voi să arătăm decidenților că nu pot arunca la gunoi subiectul risipei alimentare! Semnați și distribuiți! Vă mulțumim :)

Decizia Consiliului Județean Maramureș de a acorda titlul de ”Ambasador al turismului maramureșean” lui Liviu Dragnea, condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare, nu face cinste maramureșenilor. Acest lucru este dovedit de multitudinea reacțiilor negative venite din partea oamenilor din județ care nu se simt reprezentați de persoana lui Liviu Dragnea. USR Maramureș s-a opus acestei decizii încă din momentul în care s-a aflat de ea și vine în sprijinul societății civile nemulțumite de această numire politică prin realizarea unei petiții prin care se cere retragerea acestui titlu. Motivele sunt de la sine înțelese: nu dorim asocierea Maramureșului cu un infractor, cu atât mai mult cu cât considerăm că randamentul domnului Liviu Dragnea în vederea dezvoltării turismului în județul nostru este inexistent.

https://www.youtube.com/watch?v=4adlAbkSOmE În fiecare zi 3 români mor din cauza tuberculozei. Tuberculoza nu e boala pușcăriașilor sau a săracilor, lovește pâna și în cele mai protejate medii: 12 mii de români se îmbolnăvesc anual. Tuberculoza stigmatizează bolnavii diagnosticați, de cele mai multe ori angajatorul român preferă să îl concedieze pe cel cu TBC. De multe ori, tuberculoza nu e tratată până la capăt de cei mai săraci pacienți, care preferă să renunțe la tratament din cauza costurilor colaterale (hrană, transport pana la dispensarul TBC etc.) În alte cazuri, tuberculoza îi trimite în pensie pe pacienții tineri cu formele rezistente la tratament, deși boala lor se vindecă. Ajung să moară de foame în loc să se vindece. Tuberculoza îi lasă fără venituri pe cei mai amarâti care își castigă existența prin muncă, de multe ori la negru. Nevindecați, se întorc la muncă și devin contagiosi din nou, pericol pentru ceilalți. Tuberculoza nu este un fenomen izolat. Tuberculoza ucide, stigmatizează, schimbă viețile pacienților și ale familiilor lor în cel mai crunt mod posibil. Dar tuberculoza nu este doar boala lor, a celor care poartă această povară. Este boala unei societăți / țări care nu previne, nu tratează corespunzător și nu învață din propria boală. O țară care are nevoie de o lege clară care să impună măsuri clare. Legea Pl-x nr. 470/2016 se află deja pe masa deputaților. Ajutați-ne să îi convingem să o voteze!