• Alegem viața- Vrem Pădure Urbană în București
    Poluare înseamnă boală și moarte înainte de vreme. Copaci și pădure înseamnă viață și sănătate. Noi alegem viața. Din cauza unei administrări fără o strategie de dezvoltare durabilă și a unei dezvoltări urbane haotice, calitatea vieții în București scade pe zi ce trece. Nivelul de poluare crește tot mai mult, se restrâng spațiile verzi in favoarea betoanelor, cauza a tot mai multor insule de caldură urbană. Pentru a ne reface fizic si psihic- pentru agrement, relaxare- trebuie să ne suim în mașină (poluare) si să stăm în trafic ore pentru a ajunge la aer curat, într-o pădure, pe marginea unei ape. Administrația nu oferă soluții concrete pentru reducerea poluării sau împotriva degradării mediului, pentru prezervarea biodiversității, ceea ce are efecte directe negative asupra sănătății și vieții noastre. Ne imbolnavim mai des, ne alegem cu boli cronice, viața noastră se scurteaza cu câțiva ani. Schimbările climatice și decarbonizarea sunt declarate prioritățile Comisii Europene, iar autoritatile locale nu iau masuri in acest sens. Plătim amenzi usturătoare, bani din buzunarele noastre, pentru că Bucureștiul nu respectă standardele de mediu ale Uniunii Europene, iar strategiile noastre de mediu sunt doar pe hârtie. Solicităm autorităților să ia urgent o măsura care sa arate responsabilitate reală față de viețile noastre, ale bucureștenilor, și față de viețile copiilor și nepoților noștri! - Creați Padurea Urbana Bucuresti! ---------------------- SCRISOAREA catre autoritati- Padure Urbana Bucuresti https://drive.google.com/file/d/1uR2jlM1glPIP_jHMZ4m4bkmDrfmBC0No/view?usp=sharing
    909 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Inițiativa Civică Bucureștii Noi Picture
  • Zgomotul ne afectează sănătatea
    Liniștea și posibilitatea de a te odihni în cadrul propriului cămin este vitală. Pe termen lung astfel de contravenții repetate îți afectează sănătatea. Chiar Directiva UE din 2002(2002/49/CE) prevede că este necesar sa fie constituite la nivel local hărți de zgomot pe zone. Poliția invocă faptul că nu au pârghii pentru a stopa acest trend ascendent al încălcării liniștii publice și, din păcate, chiar așa este.
    12 din 100 Semnături
    Inițiat de Leu Carmen
  • SOS spațiile verzi din Sectorul 2!
    Acest PUZ Sector 2 va afecta calitatea vieții tuturor locuitorilor din sector, iar efectele sale se vor vedea în starea de sănătate a oamenilor. De ce Prefectul trebuie să acționeze în instanță acest PUZ Sector 2? 1. Pentru că peste 30 de ha de spații verzi din sectorul 2 au fost transformate din spațiu verde în teren construibil într-o manieră neclară, pentru a face loc clădirilor înalte. 2. Nu prevede reglemetări sau propuneri pentru creșterea suprafețelor de spații verzi în sector, deși în sectorul 2 avem cel mai puțin de spațiu verde per locuitor, iar legislația europeană prevede dublul suprafeței existente la noi. 3. Nu există planuri pentru extinderea sau modernizarea rețelei de utilități. 4. Nu există planuri pentru extinderea și modernizarea infrastructurii de niciun fel. 5. Nu este corelat cu celelalte sectoare întrucât nu există o strategie unitară de administrare și de dezvoltare a orașului.
    973 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Floreasca Civica
  • Vrem secție de votare în Militari Residence!
    De când ne-am mutat în Militari Residence, Chiajna, ne sunt încălcate o mulțime de drepturi - dreptul la o viață decentă, dreptul la un mediu sănătos și dreptul la educație sunt unele dintre ele. Refuzăm să ni se încalce și dreptul constituțional de a vota! Suntem parte din comunitate și merităm să fim tratați ca atare. Vrem să votăm! Vrem secție de votare în Militari Residence!
    17 din 100 Semnături
    Inițiat de Cornel Zainea
  • Semnează pentru recuperarea prejudiciului de 1.7 milioane lei provocat de Marian Goleac!
    Marian Goleac, mâna dreaptă a primarului PSD Daniel Băluță, și-a falsificat diplomele de bacalaureat și de facultate și, în baza lor, a deținut ilegal, timp de 12 ani, funcțiile de director general adjunct interimar și director general interimar al Administrației Domeniului Public din Sectorul 4 al Capitalei (actual Totul Verde S.A.). Acesta a fost recent trimis în judecată de procurorii DNA pentru înșelăciune în formă continuată, după un denunț penal făcut acum doi ani de consilierul USR Guilhem Moulin. Din 2008 până în luna mai 2020, Marian Goleac a fost plătit de la bugetul local al Sectorului 4, pentru funcțiile deținute ilegal, cu 1.762.610 lei, adică peste 350.000 de euro. Cu toate acestea, Totul Verde S.A. (fostul ADP S4), societate care are ca acționar principal Consiliul Local al Sectorului 4, NU s-a constituit ca parte civilă în proces, lucru care ar permite recuperarea prejudiciului creat de Marian Goleac la bugetul local. În ședința Consiliului Local al Sectorului 4 din 16 iulie, consilierii USR au fost singurii care au votat pentru acest lucru, fără a întruni însă o majoritate. Pentru că nu vrem să trecem cu vederea frauda, inițiem această petiție prin care cerem Primăriei și Consiliului Local al Sectorului 4 să facă toate demersurile necesare pentru ca prejudiciul adus bugetului local prin angajarea frauduloasă a lui Goleac să fie recuperat. Semnează petiția și ajută-ne să recuperăm acești bani! Este timpul să spunem STOP acestei rețele corupte care a prins rădăcini în Sectorul 4 și care se joacă în mod insolent cu banii noștri! Mai multe informații: https://www.mediafax.ro/social/marian-goleac-director-adp-trimis-in-judecata-pentru-diplome-false-s-a-dat-drept-absolvent-de-informatica-desi-era-calificat-doar-pentru-postul-de-florar-sau-maturator-19300613 https://www.g4media.ro/dna-l-a-trimis-in-judecata-pe-marian-goleac-seful-adp-sectorul-4-considerat-mana-dreapta-a-primarului-daniel-baluta-goleac-acuzat-ca-si-a-falsificat-diploma-de-bac-si-de-facultate-putea-lucra-doa.html https://www.libertatea.ro/stiri/denunt-penal-marian-gleac-inchiriere-proprietati-3065441 https://www.facebook.com/USR.sector4/photos/a.545151755646443/1482827315212211/?type=3&theater
    643 din 800 Semnături
    Inițiat de Paul Ene
  • Persoanele cu dizabilități trebuie să aibă acces neîngrădit la vot.
    Din păcate în România obstacolele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități - fie ele legale sau tehnice - atunci când doresc să-și exercite dreptul la vot sunt încă prea mari. Sute de mii de cetățeni români nu pot vota din cauza procedurilor organizatorice care nu țin seama de cerințele induse de handicapul lor. Avem legi, hotărâri, planuri, strategii, normative pentru accesibilizare. Dar le avem în teorie, pentru că ele sunt ținute într-un dosar, puse într-un sertar și uitate. Pentru că în realitate, autorităţile par incapabile să găsească soluţii sau să aplice legea. E timpul să schimbăm lucrurile
    12 din 100 Semnături
    Inițiat de Ana Galbenu
  • Mai multe autobuze RATBV la Codlea!
    Mii de codleni fac naveta săptămânal. De la începutul crizei, pe lângă frecvența redusă de transport, aceștia trebuie să îndure și aglomerații zilnice, care cresc exponențial riscul de îmbolnăvire. Mulți dintre ei își exprimă frustrarea și așteptările pe rețelele de socializare însă fără efect. Este nevoie să aratăm aleșilor că există un număr foarte mare de nemulțumiți!
    60 din 100 Semnături
    Inițiat de Ovidiu Paraschivescu
  • Salvați Streiul, opriți mafia balastierelor!
    Streiul ar trebui să fie pentru români un râu sacru. Este râul sub albia căruia se spunea că a fost ascunsă comoara lui Decebal, este râul dintre Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Sarmizegetusa Regia. Dar, din păcate, cursul său mijlociu a fost mutilat de trei hidrocentrale ceaușiste. Însă cursul Streiului amonte de acestea și-a păstrat caracterul natural, are o valoare ecologică, peisagistică și științifică enormă. Sectorul de Strei din proximitatea satului Ciopeia reprezintă singurul curs de râu mare din Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului. Mai mult, pe vechile hărți cursul superior al Streiului, amonte de confluența cu Râul Mare, apare sub denumirea de Petros. Ea vine, desigur, de la patul pietros al albiei, acesta dă specificul și valoarea acestui râu, și este de neconceput să acceptăm să i se fure râului chiar specificul său! Așa cum nu are ce să caute un gater într-o rezervație forestieră, nu are ce să caute o stație de sortare într-un geoparc! Șefa S.T. Hunedoara al ANANP are o argumentație de avocat al distrugătorilor naturii și susține mutilarea Streiului, printr-o adresă cu tentă manipulatoare, cu date false, care denotă dispreț față de patrimoniul natural. De exemplu, alege doar ce-i convine dintre elementele cu importanță științifică protejate de geoparc și susține că acolo nu este zonă inundabilă, deși harta oficială Copiernicus prezintă întreaga parcelă ca zonă ripariană, inundabilă. Conform OUG 57/2007, managementul unui geoparc se face în conformitate cu recomandările UNESCO. Potrivit acestora, geoparcul trebuie să conserve elemente geomorfologice şi peisagistice care furnizează informaţii pentru discipline ştiinţifice precum: geomorfologia, geografia fizică, hidrologia, sedimentologia şi pedologia. Evident că singurul curs de râu relativ mare în stare cvasi-naturală din geoparc furnizează informații științifice pentru toate aceste discipline. Geomorfologia fluvială a Streiului este extrem de importantă și orice deteriorare a sa i-ar știrbi valoarea științifică. Iar această importanță este la nivel de țară, pentru că nicăieri altundeva nu mai avem un râu relativ mare, în stare cvasi-naturală, într-un geoparc. Dacă în geoparc nu protejăm geodiversitatea, atunci evident că nu o vom face nicăieri. Cele două activități industriale conexe ar reprezenta și o încălcare a Convenției de la Berna, o serie de specii protejate prin aceasta (Crex crex, Alcedo atthis, Cinclus cinclus, specii de Motacilidae, microchiroptere, Lutra lutra etc.) având habitatul pe suprafața vizată. Exploatarea substratului albiei, chiar dacă are loc doar local, face ca întreaga structură a albie în amonte să se prăbușească, ca un castel de nisip. Impactul este perceput, în timp, chiar și pe zeci de kilometri în amonte. Iar Curtea de Justiei a UE a clarificat, în în cauza C-461/13, că este interzisă deteriorarea cu o clasă a structurii și substratului patului râului. Nu doar corpul de apă de pe râu (RORW4.1.117_B1) ar fi afectat de balastieră, ci și corpul de apă subterană din luncă (ROMU16). Legea Apelor prevede că ”se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore și în zonele de protecție precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe sau anexe ale acestora.” Fâșia de vegetație forestieră de pe malul stâng al Streiului, care acoperă și o parte din parcela 62419 (parcela pe care se propune stația de sortare), având o suprafață mult mai mare de 0,25 ha, reprezintă legal o pădure, coform art. 2, alin. 1 din Codul Silvic. Garda Forestieră ar trebui să verifice legalitatea defrișării din această pădure, de pe parcela 62419. OUG 57/2007 prevede, la art. 27, că este interzisă scoaterea terenurilor din circuitul agricol ori silvic pe raza ariei naturale protejate, cu excepția celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă. Geoparcul neavând un plan de management aprobat, nu există o zonă de dezvoltare durabilă. Acest fapt a fost clarificat deja în deciza definitivă a Curții de Apel Alba Iulia: https://www.romaniacurata.ro/wp-content/uploads/2020/07/Decizie1728-alba-iulia_compressed.pdf De asemenea, conform art. 2, litera d) din legea 289/2002, pădurea în cauză constituie o perdea forestieră de protecție. Ca sa nu mai avem scuze din partea distrugatorilor naturii, Direcția Silvică Hunedoara trebuie să depună toate diligențele necesare pentru intabularea perdelei forestire de protecție de pe Strei. Parcela amenințată de proiectul industrial figurează la cadastru cu date false, ca ”teren neproductiv”. O suprafață semi-naturală dintr-o arie naturală protejată nu are cum să reprezinte ”teren neproductiv”. Toate suprafețele de acest fel furnizează servicii ecosistemice. Cu atât mai mult o suprafață de luncă, implicit cu o valoare ecologică considerabilă. Nu în ultimul rând, Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului este menționat chiar și în ”Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România”. http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/11/Anexa-Strategie-ecoturism.pdf Iar stațiile de sortare și balastierele sunt incompatibile cu ecoturismul. Stim că patronul firmei, fost consilier județean, a trecut de la PSD la PNL, deci este în grațiile actualei guvernări, dar astfel de ingerințe ale politicului în domeniul protecție naturii trebuie să înceteze, dacă vrem să mai lăsăm vreo urmă de natură generațiilor următoare! Râurile României și luncile acestora sunt devastate de către mafia balasterelor. Dacă nici într-un geoparc, unde protecția geodiversității (principala victimă a balastierelor) trebuie să primeze, nu sunt interzise balastierele, înseamnă că activitatea autorităților de mediu din România a ajuns să fie complet viciată de corupție. Și că declarațiile Ministerului Mediului cu privire la balastiere nu reprezintă decât miciuni politice. https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/dezastru-ecologic-pe-raurile-din-romania-utilajele-care-schimba-schimba-cursul-apelor.html
    1.725 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Calin Dejeu
  • Închidem Groapa de Gunoi din Costinești
    Nu este posibil ca intr-o tara europeana, la cateva sute de metri de o statiune turistica să ne confruntăm cu o astfel de situație: turistii vor fi din ce în ce mai puțini, cotațiile imobiliare vor scădea drastic, taxele și impozitele de asemenea, astfel incat atât locuitorii, dar și administrația vor avea de suferit din ce în ce mai mult în urma continuarii funcționarii aceste gropi. Dacă proprietarii gropii au primit aviz de funcționare, atunci considerăm că autoritățile actioneaza ca un complice, neînchizând acest focar. Dacă autorizația de funcționare a fost prelungită, ne întrebăm cum a fost posibil în condițiile în care emanațiile de gaze sunt atat de puternice incat constituie un atentat la sănătatea populației. Rugăm Primăria Comunei Costinești, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Agenția Națională pentru Protectia Mediului să ne răspundă. Ne vom adresa și Comisiei Europene pentru a fi luați în considerare! Va rog pe toți cei care va simțiți afectați sau pe cei care empatizati cu locuitorii Comunei Costinești sa semnați aceasta petiție! Va mulțumim, USR Filiala Costinesti
    281 din 300 Semnături
    Inițiat de Marius Dragu
  • Distanțarea fizică în tren nu ar trebui să fie un moft
    Pentru că este important să luăm atitudine. Împreună putem face acest lucru să se întâmple. Nu mai putem merge pe principiul: ”las-o ma că merge așa” în context de pandemie. Semnează și tu și invită-ți și pe prietenii tăi să o facă!
    14 din 100 Semnături
    Inițiat de Mihaela Enea
  • Salvarea și reabilitarea gării de călători din Năvodari(Stațiunea Mamaia Nord)
    Trenurile veneau şi ple­cau mereu din GARA Nă­vo­dari. Veneau încărcate cu speranțe din toată țara și plecau pline de amintiri memorabile de la mare. PSD a distrus TOT! Dar odată.... pe un 14 septembrie a plecat ULTIMUL tren cu copii din această GARĂ, lăsând acest LOC pradă devastării, indolenței și hoției PSD, o hoție continuată de PSD în Navodari, timp de zeci de ani. Tabăra de copii din Năvodari pri­mea cei dintâi vizitatori la 1 iunie, de Ziua Copilului. Apoi, la 15 iunie ve­neau copii de la gimnaziu şi de la 15 iu­lie primea liceenii. Există amintiri prinse ca acele de siguranţă de sufletele noastre. Elevii şi liceenii de acum 30 de ani îşi amintesc cu siguranţă de zilele fier­binţi ale verii lui 1989, când adunau prietenii în tabăra de la Năvodari. Seri calde sau reci, cu dansuri sub cerul plin cu stele, cu teama că vor fi prinşi pentru că au părăsit tabăra fără ştirea profesorilor imediat după stingere, dar cu speranţa că seara următoare o vor lua de la capăt. Sigur își vor aduce amin­te întotdeauna de sala de mese, de ospătă­re­sele care le dădeau cacao cu lapte, pâine, ou fiert și mai ales de enervanta gimnastică de învio­rare, obligatorie... Vrem să reînviem legătura dintre București și Mamaia Nord (Năvodari). Odată reabilitată această gară veți avea ocazia de a ajunge în 2 ore de la București direct pe plaja stațiunii Mamaia Nord, fără a mai cheltui timp și nervi în traficul supraaglomerat din nordul litoralului.
    230 din 300 Semnături
    Inițiat de Grupul de Initiativa Locala Picture
  • Demiterea directorului Direcției pentru Cultură București
    Recent bucureștenii au văzut șocați cum se mai demolează o clădire (bd. Pache Protopopescu nr. 33) în stare foarte bună în zonă istorică protejată, demolare cu toate avizele și autorizațiile necesare, adică acceptată de către Direcția de Cultură care are ca misiune conservarea și valorificarea patrimoniului bucureștean. Având în vedere gradul avansat de degradare al patrimoniului construit al Municipiului București și numeroasele proiecte imobiliare avizate în ultimii 5 ani (2015-2020) care agresează imobilele înscrise pe Lista monumentelor istorice și zonele construite protejate definite în HCGMB 279/2000, considerăm că dl. Frăsineanu nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare a Direcțiilor Județene pentru Cultură și Patrimoniul Național, respectiv a municipiului București aprobat prin OM 2080/27.02.2012: „Art.7. – (1) Obiectul de activitate al Direcției îl constituie protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național, verificarea respectării legislației specifice domeniului său în scopul atribuțiilor ce îi revin […..]” Cu toate acestea in perioada 2015-2020, Direcția de Cultură București a avizat proiecte urbanistice care au adus pierderi ireparabile patrimoniului arhitectural si urbanistic al Bucureștiului, a refuzat să claseze imobile istorice cu valori arhitecturale si urbanistice incontestabile, a ignorat agresiuni asupra patrimoniului, precum publicitatea stradală în zone construite protejate și pe monumente istorice (bd. Magheru si bd. Lascăr Catargiu), și distrugerea cu intenție a imobilelor istorice (Palatul Știrbey și Casa Nanu Muscel). Mai jos, lista celor mai mari distrugeri în perioada 2015-2020: 1. Ion Filibiliu nr. 9 (fostul azil de bătrâni Elisabetheu). Ansamblu reprezentativ pentru arhitectura bucureșteană de sfârșit de secol XIX și început de secol XX. Imobil emblematic al cartierului evreiesc, unul dintre cele mai vechi cartiere bucureștene, grav afectat de demolările din perioada comunistă. Ansamblul a fost construit în jurul anului 1910 și includea o frumoasă sinagogă de incintă. Deși a supraviețuit aproape intact în perioada comunistă, imobilul a fost lăsat să se degradeze odată cu retrocedarea către fundația Caritatea in anii 2000. Fundația Pro Patrimonio a solicitat Direcției de Cultură clasarea de urgență pe lista monumentelor istorice, având in vedere agresiunile asupra imobilului. Clasarea a fost respinsă de Direcția de Cultură a Municipiului București condusă de dl. Dragoș Frăsineanu. Fundația Caritatea a solicitat aviz pentru desființarea imobilului și, deși Comisia Zonală a Monumentelor Istorice București – Ilfov a respins solicitarea în repetate rânduri în perioada 2014-2015, dl. Frăsineanu a avizat demolarea parțială a imobilului. Din ansamblul Elisabetheu au fost păstrați doar trei pereți exteriori, astfel a dispărut substanța istorică si valoarea culturală a clădirii. 2. Dionisie Lupu 39 - Imobilul este o locuință burgheză de tip urban de sfârșit de secol XIX cu acces lateral. Este remarcabilă păstrarea integrală a fațadei dinspre stradă construită de Albert Galleron în 1885. Deoarece proprietarii solicitaseră avizarea unui plan urbanistic zonal care includea desființarea imobilului, Fundația Pro Patrimonio a solicitat în iunie 2016 clasarea în regim de urgență a imobilului. Direcția de Cultură a refuzat cererea de clasare. 3. Tudor Arghezi 4 - Imobil construit înainte de 1850 (vechime mare), bine integrat urbanistic în zona protejată 21 Jean Louis Calderon, grad de protecție maxim. Proprietarul imobilului a solicitat desființarea, dar Comisia Zonală a Monumentelor Istorice București-Ilfov a respins cererea. În aprilie 2018, Dl. Frăsineanu a semnat avizul de desființare ignorând, astfel, opinia experților în patrimoniu. 4. Calea Victoriei 200 - Imobil istoric, parte din zona construită protejată Calea Victoriei (grad de protecție maxim), în imediata vecinătate a monumentului istoric Casa cu Cariatide, vizavi de Muzeul Național de Muzică George Enescu. Direcția de Cultură a emis aviz pentru desființarea parțială a imobilului, supraetajarea cu două niveluri si construirea unui imobil de 5 etaje pe fundul de lot. Cu toate că studiul istoric menționează faptul ca interioarele prezintă detalii valoroase de arhitectură, Direcția de Cultură avizează demolarea integrală a interiorelor. Avizul DCMB permite distrugerea substanței istorice a imobilului si afecteaza calitatea urbanistică si arhitecturală a Căii Victoriei. 5. Calea Victoriei 174 - Casa Cesianu, fosta Legație Germană, monument istoric B-II-m-B-19872, LMI, poz. 2218. Direcția de Cultură a avizat Planul Urbanistic Zonal care prevede desființarea parțială și supraetajarea corpului de clădire de pe bulevardul Dacia. Se pierde astfel din substanța istorică și este afectată valoarea urbanistică a zonei. 6. Aleea Modrogan 1 - Vila Filipescu-Brâncoveanu înconjurată de parcul Filipescu, LMI poz.1526 B-II-m-B-19227, parte din zona construită protejată nr. 48, parcelarea Filipescu. În perioada 2018-2019, Direcția de Cultură București avizează Planul Urbanistic Zonal Aleea Modrogan 1A. Ignoră astfel, definiția monumentului istoric din Legea 422/2001, art. 3, alin (a) și Planul Urbanistic Zonal al zonei construite protejate care definește ansamblul vilei și spațiul verde aferent ca având protecție maximă. Direcția de Cultură București nu se sesizează cu privire la cu privire la dezmembrarea monumentului, dezmembrare făcută fără avizul Direcției de Cultură și din care a rezultat parcela pe care se vor construi patru blocuri. 7. Visarion 8 - Imobil istoric reprezentativ pentru zona construită protejată 12, parte din Ansamblul de arhitectură “Bd. Lascăr Catargiu”, perfect integrat în contextul istoric și arhitectural. Vila a fost demolată ilegal de către proprietar pentru a specula imobiliar terenul. Direcția de Cultură rămîne un observator pasiv al acestui act ilegal.
    715 din 800 Semnături
    Inițiat de Fundația PRO PATRIMONIO Picture