Spitalele din România sunt puține, (367 spitale de stat pentru 20 de milioane de locuitori), vechi (Spitalul Marius Nasta - 1906), cu infecții nosocomiale în pereți, saloane mici și neconforme pentru pacienți, uși neîncăpătoare și coridoare înguste ce nu permit evacuarea de urgență și în siguranță a pacienților, nu permit crearea de circuite funcționale și sterile, iar structurile de construcție ale acestora sunt incompatibile cu regulile de avizare ISU. În România exista județe întregi în care nici un spital nu are aviz de securitate la incendiu. Totodată, deficitul grav de medici și cadre medicale din România este generat astăzi, în principal, de lipsa dotărilor din spitale, prăpastia față de orice standarde europene. Medicii nu pot salva vieți omenești cu mâinile goale! Un singur spital a fost inaugurat după 1990. Guvernanții nu au găsit niciodată bani pentru spitale. Astăzi, Europa da o șansă sănătății noastre și a cetățenilor României iar decizia corectă a dumneavoastră este alocarea unei sume din Fondul de Redresare și Reziliență post covid pentru construcția spitalelor. Dacă din acești bani veți aloca o sumă suficientă pentru sănătate, mai avem o șansă. Semnează și tu petiția și cere-le acum miniștrilor Cristian Ghinea, Vlad Voiculescu și premierului Florin Cîțu, să aloce, din Fondul de Redresare și Reziliență, bani pentru construcția și echiparea a 100 de spitale în România. Campanie sustinuta de Colegiul Pacientilor din Romania.

Majoritatea producătorilor mici trăiește din desfacerea produselor la târguri și piețe volante. De câteva luni însă nu au posibilitate de a participa la târguri. Marile centre comerciale sunt deschise fără restricții serioase, de multe ori cu magazine arhipline fără respectarea distanțării sociale. Gestionarea crizei e prioritatea Nr. 1, dar cu siguranță se poate și fără sufocarea producătorilor mici. Producătorii nu cer subvenții, ajutor financiar, numai posibilitatea de a vinde roadele muncii lor. Cu stimă. Fancsali Ernő Președinte, Asociația Agricultorilor din Valea Arieșului

Fiindca vrem să fim alături de familiile noastre rămase in țară.

Mastile FFP2/FFP3 cu supapă (valvă) de expirație ușurează respirația și previne acumularea umezelii în interiorul măștii, dar permit picăturilor respiratorii expirate să ajungă la persoanele din jur. Astfel, este protejată doar persoana care o poartă, nu și persoanele din jur, în situația în care purtătorul este infectat cu coronavirus.

Evoluția numărului de îmbolnăviri în anul 2020 a arătat că deschiderea școlilor a fost factorul care a agravat cel mai mult situația provocată de pandemia de Covid 19. Un număr foarte mare de morți și pacienți internați la ATI a fost înregistrat în octombrie și noiembrie 2020, după deschiderea școlii, și nu după perioada concediilor, când regulile de prevenire a răspândirii bolilor au fost de multe ori încălcate, după cum știm. Suntem conștienți că școala online este o povară grea pentru elevi, părinți și profesori și că ea nu are calitatea și rezultatele învătământului cu prezență, dar viața oamenilor este mai importantă decât pierderile educaționale înregistrate dacă școala ar mai continua online încă două-trei luni, până când ar fi vaccinați mult mai mulți români. Sistemul sanitar nu poate gestiona eficient o explozie a numărului de îmbolnăviri. Deschiderea școlii cu prezență ar duce iarăși la un număr mare de îmbolnăviri și decese provocate de Covid 19, comparabil cu cel din noiembrie 2020. Spitalele românești nu pot în acest moment să garanteze că bolnavii de Covid 19 ies sănătoși din ele și nu arși de vii sau decedați ca urmare a infecțiilor intraspitalicești. Școalile și autoritățile locale sunt incapabile să asigure respectarea măsurilor pentru stoparea răspândirii Coronavirususului, cu atât mai mult cu cât au apărut noi variante ale acestuia, mai agresive și mai ușor transmisibile. În temeiul responsabilității pe care o aveți față de viața cetățenilor români, vă solicităm să dispuneți continuarea școlii în format online până când situația epidemiologică va permite deschiderea în siguranță a școlilor. De asemenea, vă solicităm să intensificați și să eficientizați activitatea de vaccinare a populației.

În România s-au dat pe pile 35.000 de vaccinuri în primele săptămâni. Mai avem niște frați dincolo de Prut, haideți să le punem și lor o pilă și să le trimitem 53.300 de vaccinuri care ar salva numeroase vieți. Dacă vrem să ne apropiem de cealaltă țară românească și să avem dreptul să spunem că Basarabia e România, atunci am putea începe protejând viețile medicilor. Noi mai putem aștepta 2-3 zile vaccinul unde am așteptat un an.

Istoria recentă a crizei economice din 2007 ne arată că problemele specifice ale femeilor sunt tratate marginal și lipsesc de pe agenda publică. Cu toate acestea, realitatea ne demonstrează că inegalitățile de gen se adâncesc în momente de criză, precum cea existentă. De la începutul pandemiei până în momentul de față: 1. Două treimi dintre persoanele care au intrat în șomaj de la începutul pandemiei sunt femei; 2. Femeile s-au confruntat cu insuficiența resurselor de trai din cauza pierderii locurilor de muncă; 3. Violența domestică s-a intensificat. Victima este captivă în aceeași locuință cu agresorul, iar accesul la servicii de sprijin și la justiție sunt îngreunate (precum procedurile online care nu sunt accesibile tuturor); 4. Echilibrul viața privată - viață profesională este afectat prin împovărarea și mai mare a femeilor cu treburile domestice și de îngrijire și deteriorarea sănătății mintale; 5. Accesul femeilor a servicii de sănătate de calitate este îngreunat. Semnează și tu petiția dacă îți dorești să trăiești într-o societate în care aceste experiențe nu sunt minimizate, ci sunt tratate cu seriozitate și responsabilitate! Petiția este realizată de către Centrul FILIA în cadrul proiectului “Femeile în timpul și după coronavirus: Informare, Cercetare și Advocacy pentru Egalitate de Gen” desfășurat în parteneriat cu Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestei pagini nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Consideram ca redeschiderea skateparkului din Parcul Drumul Taberei ar fi benefica orasului mai ales cartierului, unde nu exista alte locuri de agrement similare. Fiind deschis si aproape de oameni nu va mai fi nevoie sa se foloseasca de transportul in comun, riscul imbolnavirilor va fi diminuat.Este un loc unde se poate practica sport, un loc favorabil persoanelor care vor sa isi petreaca timpul afara respectand in totalitate masurile de protectie pe toata durata aflarii la locul de fata. Deschiderea acestuia ar fi benefica in mod special copiiilor si adolescentiilor, contribuind la dezvoltarea pe plan recreativ si ajutandu-i sa practice in siguranta un sport.Practicantii se vor simti mai apropiati de normalitate si de zilele de dinaintea pandemiei.

Noi înțelegem faptul că în continuare există oameni care asigură paza clădirilor și căldura din corpurile universitare nu poate fi închisă. Cu toate acestea Transilvania este o Universitate de stat care trebuie să aibă în centrul ei, studenții. Prin semnarea contractului de studii am fost de acord cu suma inițială însă în acesta nu se stipulează desfășurarea activității didactice online, fapt ce influențează desfășurarea în condiții normale, mai ales desfășurarea orelor de laborator. Astfel, desfășurarea activităților didactice online scade semnificativ costurile tuturor necesităților. Considerăm că cererea noastră este justificată ținând cont de următoarele: - Căldura nu poate fi închisă însă poate fi în proporție de 60% redusă. - Cheltuielile pentru consumabile, de asemenea, nu mai reprezintă o prioritate. - Cheltuielile pentru apă pot fi reduse cu 90%. - Cheltuielile de transport public se reduc, ținând cont de faptul că o parte din acestea sunt decontate. - Cheltuielile pentru curentul electric de asemenea sunt diminuate considerabil. - Nu mai beneficiem de dotările laboratoarelor pentru experimentele practice (care ne lipsesc atât de mult). - Observăm că încă sunt probleme în utilizarea platformei (e-learning), atât probleme tehnice (la ore de vârf se întrerupe des) cât și de utilizare (numeroși profesori nu folosesc platforma la capacitatea ei maximă din prezent). Apreciem îmbunătățile realizate până acum și știm că se fac și acolo investiții dar nu atât de mari să justifice taxele pe care le avem. Scopul nu este de a porni un „război” între noi, studenții, și dumneavoastră, cadrele didactice care fac parte din consiliul de administrație al Universității Transilvania. Scopul nostru este de a găsi înțelegere din partea dumneavoastră și să creem un cadru armonios în care nimeni să nu fie frustrat din cauza lipsurilor.

Este strigător la cer ca in 2020 o tara membra UE sa nu dispuna de site-uri e-commerce pentru muzee și atracții turistice cu vanzare de bilete on-line . Nu avem un program puternic de promovare ( nimic nou aici) . Pierdem zeci , sute de milioane de euro pe an din doua motive: 1. Turistul nu este informat corect despre fiecare locație in parte. 2. Romania are peste 3500 de muzee și atracții turistice in tara , majoritatea aparținând de consiile județene care blochează orice forma de plata a biletelor in afara de plata cu numerar. Avem mai putin de 10 muzee in toata tara care accepta alternativ plății cu numerar și plata cu cardul , evident asta duce la sifonarea a milioane si milioane de euro anual . Probabil cel mai important aspect in aceasta perioada este căutarea de soluții optime pentru a stoparea pandemiei , distantarea sociala etc , accesul în muzee fiind restrictionat pentru a nu aglomera locațiile. Achiziționarea de bilete on-line este singura soluție de bun simț in acest mod reducând considerabil posibilele aglomerații la casele de bilete . Functioneaza perfect peste tot în lume , noi suntem printre puținele tari unde turistul este obligat sa plătească numerar ceea ce creează o mare problema și nu de putine ori renunțarea la a achiziționa biletul de acces a respectivei locații.

În piețe se vând produse alimentare de strictă necesitate iar piețele în aer liber pe timp de iarnă sunt o aberație. Închiderea piețelor este o bătaie de joc la adresa tuturor românilor și în mod special la adresa producătorilor autohtoni. Mă uit consternat cum administratori de piețe se mobilizează să demoleze pereții piețelor ca să îndeplinească niște condiții aberante impuse de niște oameni care conduc România de azi și care în nici un caz nu reprezintă interesele românilor ci pe ale altora.

Începând cu Martie 2020 tot mai multă lume lucrează de acasă și își comandă mâncare acasă. S-a întâmplat asta datorită pandemiei de COVID-19, dar în continuare o să fie tot mai mulți ce vor lucra de acasă și după ce pandemia devine istorie. Restaurantele includ la fiecare porție de mâncare un set de tacâmuri implicit, dar cei care comandă mâncare acasă nu vor folosi aceste tacâmuri de plastic. Tacâmurile de unică folosință sunt în mare parte NERECICLABILE.