Această lege pune în pericol patrimoniul natural unic al României, riscând să prejudicieze iremediabil resursele pentru dezvoltarea societății pe termen lung. Parlamentul este cel care poartă responsabilitatea pentru restabilirea normalității pe principiile eficienței, democrației, respectului față de valorile de patrimoniu ale țării și trebuie să acționeze în interesul comunităților locale și al societății. Este vorba de peste 1,6 milioane hectare din 264 de arii protejate, cuprinzând circa 1 milion hectare de pădure cu valoare naturală deosebită, sute de specii protejate de interes european, elemente unice de patrimoniu care au rămas la voia întâmplării, fără intervențiile necesare protecției și riscă să fie degradate sau distruse iremediabil, prejudiciind capacitatea de dezvoltare durabilă a țării și a comunităților locale. Prin OUG 75/2018 si acum prin Legea 315/2019 au fost desființate custodiile, a fost creat un sistem centralizat de administrare și a fost interzisă posibilitatea ONG-urilor de administra arii protejate, sute de arii protejate rămânând practic fără administrator din lista de capacitate la nivel local a Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). În mod paradoxal, evaluarea ANANP din 2018 arată că treaba făcută de custozi este foarte bună iar ariile protejate care nu au avut niciodată un custode și ar fi putut fi preluate de către ANANP ocupă mai bine de 60% din totalul din România. Nici până în prezent ANANP nu dispune de resursele umane și financiare necesare pentru a compensa capacitatea de management a foștilor custozi, în special la nivel local și pe anumite domenii de expertiză. De aproape un an de la schimbarea, în regim de urgență, a sistemului de administrare prin OUG nr. 75/2018, s-a dovedit că Statul singur nu are resursele necesare și nu poate administra într-un sistem centralizat ariile naturale protejate. Există însă entități, organizații care au dovedit că au capacitatea tehnică de a administra cu succes astfel de arii protejate, cum sunt foștii custozi. Pentru ca patrimoniul natural al țării să fie păstrat și valorificat corespunzător în beneficiul comunităților locale este nevoie de aportul lor iar acestea trebuie să poată avea dreptul de a administra arii protejate împreună cu instituțiile statului. Mai multe detalii sunt disponibile aici: https://natura2000.ro/2019/06/patrimoniului-natural-al-romaniei-este-in-pericolul-de-a-fi-administrat-printr-o-lege-neconstitutionala/ Organizații care susțin petiția: 1. Federația Coaliția Natura 2000 2. Asociația Parcul Natural Văcărești 3. Asociația Kogayon 4. Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor 5. Societatea Carpatina Ardeleană (EKE) 6. Fundația Eco-Civica 7. Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice 8. Asociația pentru Protecția Liliecilor din România 9. Organizația GeoEcologică ACCENT 10. ECOTOP Oradea 11. Propark – Fundația pentru Arii Protejate 12. Asociația pentru Protecția Naturii și a Păsărilor ”Grupul Milvus” 13. Asociația Pescarilor Sportivi Aqua Crisius 14. Fundaţia Conservation Carpathia 15. Declic 16. Asociația Societate Organizată Sustenabil S.O.S. 17. Federația Asociațiilor Apicole din România ROMAPIS 18. Asociația Rangerilor din România 19. Societatea Ecologică AquaTerra, filiala Iași 20. Asociația ARIN 21. Societatea Ornitologică Română 22. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis 23. Asociația 2 Celsius 24. Asociația ECOTECA 25. Asociația REPER 21 26. Fundația ACTIVITY 27. Asociația Biosilva 28. Clubul de Cicloturism "Napoca" 29. A.E. Turism Verde 30. Asociația Greeninitiative 31. Asociația Viitor Plus 32. Asociația Natura Transilvaniei 33. Asociația Ateliere Fără Frontiere

Pădurea din zona comunei Drăgoieni este una dintre puținele păduri rămase în apropierea orașului Târgu Jiu care abundă atât în floră, cât și în faună. În aceasta se regăsesc inclusiv arbori seculari, având o valoare deosebită în ceea ce privește biodiversitatea. Pădurea îndeplinește rolul de barieră în calea poluanților și a fenomenelor meteo extreme, contribuind la creșterea calității aerului din orașul Târgu Jiu și împrejurimi și protejând zona de anumite fenomene climatice. Defrișarea celor 7,86 ha de firma privată Transalpin 2008 SRL perturbă echilibrul ecosistemelor din pădure prin distrugerea habitatului animalelor, stres fonic, degradarea solului. Arborii seculari sunt expuși, la rândul lor, tăierii, ceea ce reprezintă o pierdere dureroasă pentru patrimoniul natural al județului. Totodată, potecile care făceau pădurea accesibilă sunt degradate la rândul lor de autovehiculele necesare în proces. (https://bit.ly/2Insrp9) Deși Direcția Silvică Gorj pretinde că este vorba despre "tăieri de regenerare a pădurii", de pe panoul cu elemente de identificare lipsesc fix informațiile referitoare la modul și anul în care se va asigura această regenerare, lipsa de transparență trezind suspiciuni. (https://bit.ly/2IOODay) În sudul țării, deșertificarea terenurilor ca urmare a despăduririi reprezintă o problemă tot mai gravă. Alte consecințe includ alunecările de teren, inundațiile, condiții meteo problematice, interacțiuni nedorite între oameni și animale ca urmare a pierderii habitatelor. În epoca crizelor climatice, protejarea mediului ar trebui să fie pusă înaintea profitului. Conștientizând acest aspect, cetățenii orașului Târgu Jiu (și nu numai) se opun distrugerii Pădurii Drăgoieni pentru satisfacerea unor interese economice și cer autorităților să acționeze prompt.

Sectorul 3, din cel mai verde sector al capitalei, a ajuns să aibă un deficit de parcuri. Noul PUZ Sector 3 adoptat recent de CGMB prevede o creștere a numărului clădirilor la nivel de sector. Sectorul 3 nu are cei 26 mp de spatiu verde/locuitor impuși de lege iar Primăria nici nu ia măsuri care să remedieze această realitate. Din contră, creșterea betoanelor propusă de noul PUZ va avea efectul opus. Nu este normal, nu este sănătos, nu este de tolerat. Orașul va fi de nelocuit. Pentru că aerul va fi irespirabil! Iar numărul afecțiunilor respiratorii va crește. De asemenea, recomandările europene spun că locuitorii unui oraș ar trebui să aibă un parc la o distanță de maxim 15 minute de mers pe jos. Amenajarea acestui parc în cartierul Vitan ar oferi locuitorilor din zonă accesul facil la o oază de verdeață și la locuri de joacă pentru copii. Semnați pentru a convinge Primaria Capitalei că este nevoie de un parc nou, mare si accesibil tuturor, pentru dezvoltarea sustenabilă, sănătoasă a orașului!

Este o pomană electorală între 3 și 6 miliarde de euro. În ciuda problemelor de gestionare publică a pădurilor, ele trebuie să rămână în proprietatea statului. Pădurile trebuie administrate de silvici onești și profesioniști și nu privatizate ca să fie tăiate, așa cum au fost prădate pădurile țării în ultimii 30 de ani. Statul român nu trebuie să-și cedeze abuziv patrimoniul natural pentru că pădurile sunt moștenirea pe care o lăsăm generațiilor viitoare, mai ales în contextul schimbărilor climatice, care conduc la poluare, probleme de sănătate și de mediu și reducerea drastică a biodiversității. Menționăm că specialiștii din Direcția generală Păduri din Ministerul Apelor și Pădurilor nu susțin inițiativa legislativă și au dat aviz negativ acestui proiect. Ne solidarizăm cu pădurarii de la Federația Silva, cu ecologiștii din toată țara și cerem retragerea din Parlament a acestui proiect legislativ toxic pentru țară. Mobilizează-te alături de noi și semnează petiția pentru a arăta celor din PSD, UDMR și ALDE că pădurile trebuie să rămână ale noastre și să retragă acest proiect legislativă care pune în pericol 10% din fondul forestier al țării.

Pădurile din apropierea marilor orașe au o valoarea mult mai mare decât sumele infime care se pot obține din comercializarea materialului lemnos. Mii de oamenii ies în pădurea Hoia-Baciu pentru a se bucura de natură. Suntem în momentul în care trebuie să alegem între interesele celor câțiva proprietari care vor profit imediat, interesele dezvoltatorilor imobiliari care visează cartiere de lux pe terenurile defrișate, sau interesele, de bun simț, ale unei comunități de sute de mii de oameni.  Clujul se dezvoltă cu o viteză amețitoare. Presiunea pusă pe orice teren din apropierea orașului este uriașă. Dacă nu oprim acum nebunia, Pădurea Hoia-Baciu va dispărea cu o viteză și mai mare pentru a umple conturile câtorva indivizi. Nu avem de a face cu o suprafață împădurită de mari dimensiuni care să suporte, an de ani, tăieri abuzive. Din acest motiv trebuie să punem presiune pe autorități ACUM. Soluții există pentru a împăca pe toată lumea. Proprietarii care au, teoretic, dreptul de a exploata o mică suprafață de pădure pot fi despăgubiți. E un preț mic pe care un oraș precum Clujul îl poate plăti pentru a nu se sufoca. Paza pădurii poate fi făcută și eficient. Dacă Ocolul Silvic recunoaște că nu se descurcă, trebuie găsit alt paznic. Nu în ultimul rând, pădurea poate deveni o sursă reală de venit pentru comunitate. Pădurea Hoia-Baciu este una dintre cele mai cunoscute din România și poate atrage turiști dacă se decide că aceasta este soluția pentru salvarea ei. Pentru a identifica direcția cea mai bună este nevoie de dezbatere, dar autoritățile preferă să se uite în altă parte. Nu vor mai evita problema dacă ne strângem suficient de mulți și le cerem să salveze pădurea. În prezent pădurea dispare din vina interlopilor și a autorităților nepăsătoare sau părtașe la jaf. Dacă în câțiva ani vom mai avea doar arbori solitari dincolo de Muzeul Satului, va fi vina noastră pentru că nu am reușit să ne unim și să salvăm această pădure. Haideți să arătăm că nu le lăsăm îmbătați cu iluzia unui oraș de 5 stele și că putem să influențăm deciziile care ne privesc. Haideți să salvăm Pădurea Hoia-Baciu! Semnează și tu petiția și trimite-o la cât mai mulți prieteni. Această petiție este inițiată de:  Societate Organizată Sustenabil (S.O.S)  Asociaţia Cinegetică pentru Cercetarea Habitatelor Valori Superioare Romania – Your Lifetime Experience (RYLEx)

Prin PUZ-ul pentru zona de sud a sectorului nu a fost prevazut niciun parc public nou, desi 'dezvoltarile imobiliare' sunt in toi si numarul locuitorilor va creste in urmatorii ani. Practic, toata zona dintre strada Luica / Turnu Magurele si Centura se va construi, iar zeci de mii de oameni vor trebui sa se indrepte spre centrul orasului in cautarea unui spatiu verde ceva mai mare, in care sa se poata plimba si relaxa. Parcurile existente sunt deja aglomerate, iar distanta mare va produce trafic si poluare, inutile si evitabile. Sectorul 4 nu are cei 26 mp de spatiu verde/locuitor impusi de lege si nici nu ia masuri care sa remedieze. Din contra, densificarea propusa va avea efectul opus. Nu este normal, nu este sanatos, orasul va fi de nelocuit. Semnati pentru a convinge Primaria Capitalei ca este nevoie de un parc nou, mare si accesibil tuturor, pentru dezvoltarea sustenabila a orasului!

Parcul IOR, cu o suprafață de aproximativ 85 Ha, este plamanul verde al sectorului 3, unul dintre cele mai mari si mai frumoase parcuri din București. Acesta a luat ființă în anul 1965 si este locul de recreere pentru locuitorii sectorului 3 și nu numai, de mai bine de 50 de ani. Primaria Sectorului 3 condusa de primarul Robert Negoița, dorește conform noului Plan Urbanistic Zonal aflat in dezbatere, ca în partea retrocedată din IOR (zona Metrou Titan) să se poata construi. În loc de parc și spațiu verde în această zona se vor putea ridica diverse clădiri, iar ocuparea terenului va fi în proporții de 30% pentru spațiul verde și 70% pentru construcții. Aceast zonă reprezintă 25% din suprafața de teren a parcului și trebuie să rămână spatiu verde ca și pana acum.

Parcul Național Semenic-Cheile Carașului a fost înființat în anul 1982 datorită cadrului natural cu valoare deosebită. Parcul adăpostește: - 5.000 ha de pădure virgină cu arbori de 450 de ani; - păduri seculare și zone carstice cu numeroase chei și peste 800 de peșteri; - 1.200 specii de floră și 600 specii de faună. El face parte din rețeaua celor 13 parcuri naționale. Această rețea de parcuri ocupă o suprafață totală de doar 1,33% din România. Copiii noștri merită o astfel de moștenire. De 14 ani, parcul este administrat ilegal de către RNP-Romsilva, fără plan de management, în conflict de interese și cu încălcarea gravă a obligaților contractuale. În toți acești ani, pădurile au fost și continuă să fie tăiate într-un ritm alarmant chiar și în zone de protecție strictă/integrală precum sunt Rezervațiile naturale Cheile Carașului, Buhui-Mărghitaș, Cheile Gârliștei, Bârzăvița. În data de 18 mai 2018, noul Consiliu Științific a aprobat un nou plan de management distructiv, care protejează doar ~32% din suprafața parcului. Acest plan de management a fost depus spre consultare la Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin. Încă putem interveni pentru a revizui acest nou plan de management și pentru a nu permite exploatări forestiere care ar sorti parcul distrugerii ireversibile! Parcul Național Semenic-Cheile Carașului poate fi salvat prin implicarea noastră a fiecăruia. Semnează și tu petiția! https://www.youtube.com/watch?v=STTv23fBiiQ To: Mr. Costel Alexe, minister, Ministry of Environment, Waters and Forests Cc: Mrs. Adi Croitoru, president, National Agency for Protected Natural Areas Mr. Dan Cepeha, director, Caras-Severin Agency for Environmental Protection Dear Minister, Dear Madam, Dear Sir, Romsilva prepares its ground to cut old secular forests in the Semenic-Caras Gorge National Park! At the beginning of 2018, Romsilva foresters drew up a new Management Plan whereby only ~32% of the park's surface is protected. This new management plan is carried out in flagrant violation of national legislation, EU Directives and recommendations of the International Union for the Conservation of Nature (IUCN). On the other hand, the Management Plan of Semenic-Caraş Gorge National Park, developed between 2010-2013, by specialists, researchers, with the support of the Romanian Academy (Timişoara branch) and endorsed by the Scientific Council of the park, was kept at the drawer by RNP Romsilva because it provides protection on an area of ~49% of the park's surface. To ensure that it does not oppose the approval of the new plan, Romsilva replaced the experts in the old Scientific Council (professors, researchers) with foresters and persons favoring exploitation in the park. Forests in the Semenic-Caras Gorge National Park have been and continue to be cut at an alarming rate! If you really care about the forests and the natural environment that you have been invested to protect, we ask for your firm intervention to: - Prohibit commercial forest exploitation on the entire surface of the Semenic - Caraş Gorge National Park respecting the IUCN criteria and the provisions of OUG 57/2007 for IUCN II category: "Only the traditional activities practiced by the communities in the area of the national park, traditional activities that will be regulated by the management plan, are allowed in the national parks. The purpose of the National Park: a protected area managed especially for the protection of ecosystems and for recreation ". - Implementation and the starting of approval procedure of the integrated management plan only after the inventory, mapping and assessment of conservation status for ecosystems, habitats and species of national and European interest. Cancellation of the current procedure which is vitiated and illegal. - Comply with the appropriate assessment study for the integrated management plan only after it has been prepared according to the law and submitted to APM, taking into account all activities that are planned or permitted by law on the surface of the national park and Natura 2000 sites. - Taking over the administration of the national park “immediately” by ANANP, taking into account the Notice for being late issue number 2407 / 03.05.2018 for the breach of the management contract number 5212 / 08.10.2014, under the sanction of termination of the contract. The obligations assumed by the administration contract stipulated in art. 4.1 let. (n) were not remedied until 31.12.2019 and many other obligations were not respected. Why is it important? The Semenic-Caraş Gorge National Park was founded in 1982 due to its natural setting with great value. The park shelters: - 5,000 ha of virgin forest with trees of 450 years; - secular forests and karst areas with numerous canyons and over 800 caves; - 1,200 species of flora and 600 species of fauna. It is part of the network of 13 national parks. This network of parks occupies a total area of only 1.33% of Romania. Our children deserve such an inheritance. For 14 years, the park has been illegally administered by RNP-Romsilva without a management plan, in conflict of interest and in serious violation of contractual obligations. All these years, the forests have been and continue to be cut at an alarming rate even in strict / full protection areas such as the Caras-Canyon, Buhui-Mărghitaş, Gârliştei Gorge, Bârzăvita. On 18 May 2018, the new Scientific Council approved a new destructive management plan that protects only ~32% of the park's surface. This management plan has been submitted for consultation to the Caraş-Severin Environmental Protection Agency. We can still intervene to review this new management plan and not allow forest exploitation that would end up destroying irreversibly the park! The Semenic-Carasului Gorge National Park can be saved by our involvement. Sign the petition! Petition supported by Agent Green/Petitie sustinuta de Agent Green

Pe 4 mai 2018 va avea loc o ședință a Consiliului Local Iași în care se va discuta aprobarea unui schimb de terenuri între Municipiul Iași și firma M Chim SRL, deținută de dezvoltatorul imobiliar Cristian Zămoșteanu. Schimbul de terenuri are ca finalitate ridicarea unor construcții turn în Parcul Elena Doamna - vezi imaginea de mai sus. În schimbul terenurilor, M Chim SRL a solicitat să primească o suprafață de 11 020 mp, în diverse cartiere ale Municipiului Iași. Cele mai importante parcele sunt un teren de 5570 mp de pe Strada Zimbrului (zona Palas, lângă Restaurant Vivo) evaluat la 1,28 milioane de euro, un al doilea teren de 1724 mp pe Str. Elena Doamna nr. 25 evaluat la 503 000 euro și o suprafață de 1010 mp pe Str. Anastasie Panu nr. 7, evaluată la 292 000 euro. Mai multe detalii aici: http://asociatiacivica.ro/2018/05/01/petitie-salavare-spatiu-verde-parc-elena-doamna-iasi-urgent/ În acest context, devine clar că nu avem de-a face cu un simplu schimb de terenuri între primărie și persoane private. Este vorba despre un demers care va avea consecințe negative asupra bunăstării noastre, a ieșenilor și asupra dezvoltării orașului, pe termen mediu și lung: 1) Distrugerea permanentă a unei suprafețe semnificative de spațiu verde din centrul Iașului (aprox. 20 000 metri pătrați) 2) Supra-aglomerarea zonei delimitată de străzile Anastasie Panu - Elena Doamna - Grigore Ghica Vodă, și așa congestionată; 3) Intensificarea traficului auto va conduce și la creșterea poluării în zona Anastasie Panu - Elena Doamna - Grigore Ghica Vodă 4) Lucrările de construcții de amploare vor afecta negativ sănătatea locuitorilor din împrejurimi și pot afecta clădirile de patrimoniu din apropiere (Muzeul Municipal, casele de pe str. Elena Doamna, Biserica Barnovschi) Dacă și tu consideri că e vital să protejăm acest spațiu verde din centrul Iașului, în loc să-l sacrificăm pentru beneficiul economic al unui grup restrâns de speculatori imobiliari, te rugăm să semnezi această petiție publică adresată primarului Municipiului Iași și Consiliului Local Iași. Timpul e foarte scurt, așadar te rugăm să-ți informezi prietenii și familia și să-i încurajezi să susțină acest demers.

Aceste păduri seculare de fag trebuie păstrate, ȋn starea ȋn care se află, pentru valoarea lor socială și conservativă, şi nu de producţie. Fagii seculari fac parte dintr-un peisaj de mare valoare culturală și naturală, în care comunitatea locală ne oferă de sute de ani un exemplu de mod de viață în comuniune cu natura și de păstrare a arhitecturii și tradițiilor românești din zona Banatului Montan, ce asigură o valoare de excepție pentru parcul național, atrăgând anual numeroşi turişti. Turismul care aduce beneficii comunităților tradiționale locale va fi serios afectat de exploatările forestiere pentru această zonă aflată în inima parcului național între două păduri extinse, care au fost incluse deja în patrimoniul UNESCO (Coronini-Bedina şi Iauna-Craiovei). Cătunele de pe Valea Cernei reprezintă ultimele comunități locale tradiționale având un caracter unic pentru Parcul Național Domogled Valea Cernei și regiunea Banat, iar tăierea pădurii este un act deliberat de vulnerabilizare şi compromitere a acestora. Mai mult, ȋn acest peisaj de basm are loc anual maratonul de alergare montană Hercules, ajuns ȋn 2017 la a VII-a ediţie cu un număr record de 420 de participanţi, eveniment ce contribuie la promovarea corectă a zonei, fără ȋnsă a-i altera naturaleţea. Conceptul "Protejati natura - Schimbarea in bine începe cu tine" promovat de Şcoala de Aventură Alpină şi Alpinism Nahannycamp ȋn zona cătunelor de pe Valea Cernei adresat elevilor (Școala generala Elena Văcărescu și Liceul International de Informatica București) şi desfăşurat cu responsabilitate ȋncă din anul 2010 (cu participarea a peste 400 de copii) își va găsi finalitatea ca urmare a exploatarilor forestiere preconizate. Pentru mai multe detalii referitoare la exploatarile forestiere din Parcul National Domogled, va rog sa vizionați urmatorul reportaj: https://vimeo.com/245353299

Frumusețea acestui drum este de necontestat. Îl pune în categoria celor câteva rarități naturale din țară, alături de Cascada Bigar, de exemplu. Și fără a exagera. Facem, desigur, abstracție de asfaltul învechit, care trebuie refăcut. În anii '75, noi elevi atunci ai Școlii Generale Bălești, am plantat acești nuci. Aceștia au crescut încet încet ca și noi, și au devenit o podoabă de o frumusețe deosebită. De parcă răsplătesc munca unor opii care credeau în basme. Ca șofer, dacă intrii pe acest drum treci printr-o lume de basm. Nu vrem ca aceștia să fie transformați în mobilier. Nu înțelegem de ce trebuiesc tăiați. Nucii nu sunt problema ci asfaltul de pe stradă. Ajutați-ne să protejăm nucii. Avem puțin timp la dispoziție!

Este singurul parc natural al oraşului Constanţa care a început să fie distrus în conducerea primarului Radu Mazăre, atunci fiind vice-primar actualul primar Decebal Făgădău. Cum sună asta? Un parc natural avem, avem nevoie de natură, pomi, Constanţa duce lipsa, iar Primăria vrea să ascundă acest fapt. Unde o să ne mai plimbăm? Prin cluburi? Cafenele? Nu toţi avem aceste gusturi, noi vrem natură, poate pentru Decebal Făgădău sună amuzant un picnic, dar, picnicul fără natură nu se poate face. Nu putem avea un picnic pe asfalt, asta pentru cunoştinţele dumneavoastră domnule Decebal Făgădău, unde o să se mai plimbe ai persoanele bătrăne? N-aveţi bunici domnule Decebal Făgădău? Unde o să işi mai scoată părinţii pe cei mici la plimbat? Dar cel mai important este faptul că acest parc ne oferă sănătate, indirect şi indirect, numărul maşinilor creşte pe zi ce trece, chiar doriţi să ne ucideţi domnule primar Decebal Făgădău, indirect, prin aceste decizii care ne afectează nouă sănătatea pe termen lung, dar sigur afectează sănătatea celor mici căci aerul respirat de aceştia o să fie dăunător. Chiar doriţi să aveţi un oraş în care cei mici o să fie îmbolnăviţi din cauza faptului că nu luaţi decizia corectă? Este importantă şi restaurarea lui căci scopul final al conducerii este să îl declare pericol public, astfel încăt să îl privatizeze.