• Vrem o lege a Dialogului Social mai bună pentru angajați!
    La șapte ani de la adoptarea Legii dialogului social (Legea 62/2011), în România este foarte dificil să-ți aperi drepturile de lucrător, cu sau fără contract de muncă. Articolul 40 din Constituția României garantează dreptul oricărui cetățean de a se asocia liber în sindicate. Cu toate acestea, în 2015, cercetările arătau că în 95% din firmele din România existau peste 1 milion de persoane cărora legislația le-a restrâns libertatea de a constitui organizaţii sindicale. La nivel sectorial întreprinderile cu sub 15 angajați reprezintă 68% din industria textilă și 95% din industria comerțului. De asemenea, peste 40% din populația ocupată este reprezentată de lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați, care nu au dreptul de a constitui sau face parte din sindicate și, datorită practicilor manageriale de intimidare și amenințare tolerate de actualul cadru legislativ și instituțional, nivelul mediu de sindicalizare a scăzut simțitor. Negocierile colective la nivelul sectoarelor de muncă au atins în 2017 un minim fără precedent, în acest moment neexistând nici un contract colectiv de muncă la nivel sectorial, 66% dintre angajații din România nefiind protejați de niciun contract colectiv de muncă. Și asta în contextul în care Codul Muncii face de 62 de ori trimitere la contractul colectiv de muncă, pentru reglementari, cum ar fi planul de formare profesionala, pauza de masa, zile libere suplimentare. Legislația cu privire la dialogul social adoptată în 2011 încalcă Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii, Convenţia ILO nr. 87 privind libertatea sindicală şi protecţia dreptului sindical, 1948 şi Convenţia OIM nr. 98 privind aplicarea principiilor dreptului de organizare şi negociere colectivă, 1949, ratificate de România.
    1.915 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Confederațiile sindicale naționale reprezentative din România
  • Louis Vuitton: Genți și pantofi de lux, salarii de mizerie
    Louis Vuitton investește anual peste 4 miliarde de euro în publicitate. O pereche de pantofi vândută de Louis Vuitton începe de la 500 euro. Un angajat într-o fabrică Louis Vuitton din România câștigă un salariu mult prea mic pentru artizanul unui produs de lux. Mai mult decât atât, munca angajaților este atribuită atelierelor din Italia, purtând eticheta "Made in Italy". E timpul ca cei peste 700 de angajați ai Louis Vuitton din România să primească salarii decente și să li se recunoască munca depusă. Practicile Louis Vuitton nu sunt singulare, problema este sistemică în România și trebuie să înceteze!
    2.105 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Olga Popescu
  • SALVAȚI TEATRUL "SICĂ ALEXANDRESCU" BRAȘOV
    Avem nevoie să să luptăm pentru dreptate. Avem nevoie să luptăm pentru adevăr. Amestecul primăriei în activitatea culturală a teatrului durează de ani de zile, dar ultimii doi ani au fost apogeul. În noiembrie 2015 s-au desfășurat acțiuni de sesizare a abuzurilor comise de primăria Brașov. În semn de protest pentru aceste abuzuri, directorul teatrului și-a dat demisia. (La acest protest împotriva primăriei s-au solidarizat cu noi peste 300 de oameni de cultură). Am câștigat acea bătălie pentru că persoanei desemnate de primărie să se ocupe de teatru i-au fost retrase atribuțiile în acest domeniu. A urmat o perioadă de interimat, asigurat de contabila șefă Mariana Hudișteanu (atribuțiile artistice fiind delegate secretarului literar Oana Borș). Anul acesta s-au desfășurat trei concursuri, dar numai ultimul s-a soldat cu un câștigător. Am protestat din nou pentru că am fost martorii unui concurs aranjat. (dispunem de probele necesare pentru a dovedi asta). Credem că ni s-a dat dreptate în momentul în care Marius Dan Zarafescu, câștigătorul concursului în mod fraudulos, a demisionat. Ulterior a fost numită în funcția de director interimar cea mai puternică susținătoare a lui Marius Dan Zarafescu, actrița Viorica Geantă Chelbea, președinta Sindicatului Independendet al salariaților teatrului Sică Alexandrescu. (Din colectivul de 21 de actori, doar 5 fac parte din acest sindicat. Actorii care se opun protestului și care încurajază ilegalitățile sunt actorii care în repetate rânduri refuză să intre în distribuții și intră în conflict cu restul colectivul artistic.) În timpul protestelor noastre, Viorica Geantă Chelbea a trimis mesaje de mulțumire primăriei Brașov pentru concursul aranjat devenind astfel complice la o ilegalitate. Tot ea, în numele sindicatului mai sus menționat, a făcut declarații mincinoase în presă, a mințit și amenințat personalul tehnic al teatrului și are depusă o plângere penală împrotriva ei pentru agresiune la adresa unei actrițe protestatare. Deși s-au oferit multiple varinate care ar fi soluționat conflictul (numirea Marianei Hudișteanu în continuare ca director interimar, numirea unui specialist din afara teatrului, numirea lui Bogdan Nechifor (actor angajat al teatrului, care are experientă de management) sau detașarea unui angajat de-al primăriei (singurul amendament fiind de a-i delega atribuțiile artistice lui Bogdan Nechifor), primăria Brașov a ales singura varinată care escaladează conflictul, pe Viorica Geantă Chelbea. Viceprimarul Costel Mihai ne-a mințit promițându-ne că nu o va numi pe Viorica Gentă Chelbea director interimar și că nu va permite nimănui să se răzbune pe cei care au avut curaj și s-au luptat pentru deminitate, transparență și adevăr. De o săptămână de când este director interimar, Viorica Geantă Chelbea a făcut următoarele acte de răzbunare: · nu a încercat să rezolve conflictul · a refuzat participarea la festivalul de teatru de la Pitești a spectacolului „Copilul problemă” fără niciun motiv întemeiat, fapt care aduce grave prejudicii teatrului și orașului Brașov. (Spectacolul a fost premiat de către UNITER în 2016. În spectacol joacă doar actori protestatari.) · pune la dispoziție actele instuției mai multor persoane străine teatrului · refuză să semneze acte, nu știe ce trebuie semnat și periclitează buna desfășurare a instituției · a reziliat unilateral contractul juristului teatrului deși acesta nu a fost implicat în niciun fel în conflict, a ales să rămână neutru, astfel servind doar instituției pe care o reprezenta juridic. · vrea să înlocuiască actorii protestatari din distribuțiile spectacolelor din care aceștia fac parte (ceea ce este o soluție managerală proastă și pentru care nu dispune de buget). · vrea să dea afară actorii care locuiesc de ani de zile în unele cabine din teatru fără niciun motiv · l- a împins pe actorul Claudiu Mihail să își dea demisia. Acesta a demisionat pentru că i-a fost imposibil să accepte șicanele și atmosfera de teroare care există acum în teatru. · a refuzat să îi aprobe o zi de concediu de odihnă contabilei șefe fără niciun motiv Am încercat să ne adresăm consilierilor locali în ședința ordinară din data de 31.10.2016. Consiliul a supus la vot dacă problema teatrului este sau nu de interes, iar majoritatea, formată din 20 din 27 de consilieri prezenți, a ales sa nu ne asculte. Cum poate fi o situație despre cultura orașului un subiect de vot? Au dreptul aleșii noștri să ignore deliberat dificultățile teatrului care se află in subordinea lor? Credem că primăria Brașov nu dorește să detensioneze conflictul deoarece cu toate că i-ar lua 15 minute să republice anunțul de concurs pentru postul de manager al teatrului, nu o face. Temerea nostra este că, de fapt, nici nu se dorește organizarea unui concurs legal, imparțial și transparent având în vedere faptul că situația instituțiilor de cultură din Brașov este similiară. Filarmonica si Opera din Brașov au directori interimari de peste 10 ani de zile. Vă rugăm semnați petiția și faceți auzită #voceacurajului
    1.380 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Actorii Protestatari de la TSA