Acest demers nu este doar despre un simplu festival sau un artist lipsit de bun-simț. Este despre demnitatea noastră națională, despre valorile morale, despre viitorul copiilor noștri și despre spațiul public pe care avem datoria să-l păstrăm curat, civilizat și respectuos.    România nu poate fi batjocorită într-un spațiu public, pe o scenă oficială, în fața a zeci de mii de tineri și minori, fără ca instituțiile statului și societatea să reacționeze. Aceste derapaje nu trebuie tolerate sau normalizate. Ceea ce acceptăm azi în tăcere, va deveni obișnuință mâine.    Nu este vorba doar despre libertatea de exprimare, ci despre respectul față de o țară, față de oamenii care muncesc cinstit, față de valorile care ne definesc ca națiune. Când cineva își permite să jignească România de pe o scenă oficială, într-un festival public organizat cu aprobări de la autorități, este o ofensă la adresa tuturor celor care iubesc această țară.    De aceea, este important ca această petiție să fie semnată de cât mai mulți cetățeni care înțeleg că demnitatea națională nu este negociabilă și că spațiul public trebuie să rămână un loc decent, în care libertatea de exprimare nu se confundă cu obscenitatea, vulgaritatea și batjocura.    Împreună putem cere respect pentru România! Împreună putem pune o limită acestor derapaje și putem transmite un mesaj clar că astfel de manifestări nu-și au locul în fața generațiilor tinere. 

Pentru că românii sunt furioși pe nedreptate, iar această furie este perfect justificată. Suntem martori la o realitate absurdă: în timp ce oamenii de rând plătesc taxe din fiecare leu muncit, Guvernul se pregătește să crească TVA-ul – o măsură care lovește direct în populație – în loc să recupereze miliardele datorate de marii evazioniști, precum Robert Negoiță. Această nedreptate fiscală distruge încrederea cetățenilor în stat, alimentează neîncrederea în instituții și deschide larg ușa pentru forme periculoase de extremism și populism. Când oamenii văd că legea nu e egală pentru toți, când simt că plătesc tot mai mult în timp ce privilegiații scapă, încep să respingă complet sistemul – și să migreze către soluții radicale sau autoritare. Într-un asemenea climat, riscul de a trece la un model libertarian sau extremist devine real: unul în care fiecare se descurcă pe cont propriu, în care solidaritatea dispare, iar politica se fracturează și mai mult. Dacă vrem o Românie echitabilă, sigură și stabilă, trebuie să cerem împreună ca Guvernul să aplice legea și să colecteze taxele de la cei care datorează cel mai mult, nu de la cei care au cel mai puțin.

  Alina Apostol este unul dintre zecile, poate sutele de români care nu au fost apărați atunci când au avut cel mai mult nevoie. Cazul ei nu trebuie să rămână un nume pe o listă de victime. Nu trebuie să rămână în închisoarea din China! Trebuie să devină un simbol al schimbării.  Semnează pentru ca Alina să fie adusă acasă. Semnează pentru ca românii din afara granițelor să nu mai fie tratați cu indiferență.  Vrem dreptate. Vrem repatriere. Vrem adevăr. Acum! 

1.  Este un drept social, nu un salariu Indemnizația este oferită pentru că părintele renunță temporar la muncă pentru a avea grijă de copil. Nu este venit pentru o muncă prestată, ci un sprijin social esențial. 2.  Afectează direct veniturile familiilor tinere O reținere de 10% înseamnă: între 400–500 lei mai puțin în fiecare lună o presiune financiară în plus într-o perioadă în care cheltuielile cresc (pampers, lapte, medicamente etc.) 3. Mamele rămân asigurate și fără această reținere Până acum, statul plătea CASS pentru ele, tocmai pentru a asigura accesul la sănătate. Modificarea actuală face ca părinții să-și plătească singuri asigurarea, dintr-un venit deja limitat. 4. Descurajează natalitatea România are deja o rată scăzută a natalității. Orice tăiere de beneficii sociale: descurajează familiile să aibă copii forțează mamele să se întoarcă mai repede la muncă creează inechități sociale 5. Contrazice principiile protecției maternității România și UE recunosc că primii ani din viața copilului sunt critici pentru dezvoltare.  Impozitarea acestui sprijin arată o lipsă de respect față de mamele care aleg să stea acasă cu copiii.

Ne dorim spatii verzi unde putem sa ne intalnim , sa ne relaxam, sa petrecem in aer liber timp de calitate singuri, impreuna cu familia sau cu ceilalti membri ai comunitatii. Dorim respect atat pentru noi cat si pentru mediul in care traim .Dorim ca viitorul comunitatii- copiii nostri, sa creasca intr-un mediu sanatos si echilibrat.  Facem apel la ARTICOLUL 35 (Constitutia Romaniei) Dreptul la mediu sănătos. (1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic. (2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.     

Cazul Max – copilul hranit cu bacterii intr-o gradinita ilegala, protejata de reteaua PSD Timis  Cum un copil de 3 ani a ajuns la spital dupa ce a mancat intr-o cladire fara aviz sanitar, in timp ce institutiile controlate politic au acoperit faptele.   1. Povestea care a inceput cu o farfurie de mancare  Pe 22 mai 2025, un copil de 3 ani din comuna Sag, judetul Timis, a fost internat la Spitalul „Louis Turcanu” din Timisoara cu simptome severe de intoxicatie alimentara. Analizele oficiale efectuate de Directia de Sanatate Publica Timis au confirmat ulterior ca hrana servita copiilor la Gradinita cu Program Prelungit Sag continea stafilococ coagulazo-pozitiv si enterobacterii. Este vorba despre o bacterie patogena care, in cazuri pediatrice, poate provoca infectii grave, septicemii si chiar deces.  Aceasta nu a fost o eroare izolata, ci rezultatul unui lant de complicitati politice, administrative si morale, care defineste perfect ce inseamna caracatita PSD Timis.   2. Cine sunt responsabilii  Toate institutiile implicate in acest caz — Primaria Sag, DSP Timis, ISJ Timis, Prefectura Timis si Ministerul Sanatatii — sunt conduse sau coordonate politic de reprezentanti PSD.  Primarul Flavius Rosu (PSD) a permis functionarea gradinitei fara aviz DSP. DSP Timis, condusa de Florin Ardelean (numit politic de PSD), a recunoscut lipsa autorizatiei abia dupa incident, prin adresa nr. 23684/25.09.2025. ISJ Timis a confirmat prin act oficial (nr. 31066/15.10.2025) ca unitatea de invatamant a functionat ilegal, fara aviz sanitar. Prefectura Timis nu a exercitat controlul de legalitate prevazut de Constitutie si Legea administratiei publice. Ministerul Sanatatii a fost sesizat inca din vara, dar nu a dispus niciun control de fond.  Rezultatul? Copiii au continuat sa fie hraniti intr-o cladire fara aviz DSP, de o firma de catering controlata politic – Darian Eric Business SRL, detinuta de Ioan (Mateo) Mateescu, vicepresedinte PSD Timis si finul lui Sorin Grindeanu, fost ministru al transporturilor si lider national al partidului.   3. Afacerea politica numita „Masa Sanatoasa”  Programul guvernamental „Masa Sanatoasa” a fost lansat in 2024 de Guvernul Ciolacu, cu scopul de a oferi copiilor o masa calda zilnica. In Timis, insa, programul s-a transformat intr-un mecanism de distribuire a banului public catre firmele de partid.  Conform anchetei Libertatea (Sorin Ozon, septembrie 2025), firma Darian Eric Business SRL — singura firma agreata de Primaria Sag — a incasat in februarie 2025 peste 102.000 lei din fonduri publice, desi era in insolventa si avea litigii multiple.  In total, aceeasi firma a obtinut 11 contracte in 2025, in valoare de aproape 4 milioane de lei, toate cu primarii conduse de PSD. Aceasta este esenta caracatitei PSD Timis: politicieni, rude si clienti de partid conectati la bani publici, fara control, fara transparenta si fara rusine.   4. Cum au incercat sa musamalizeze cazul  Cand adevarul a iesit la iveala, reactia institutiilor a fost identica: negare, minimalizare, discreditare.  • Scoala din Sag a anuntat public prezenta stafilococului abia dupa presiunile parintelui (30 iunie 2025). • Primarul Flavius Rosu a postat pe Facebook ca incidentul „nu a fost generalizat”, transformand o contaminare alimentara intr-o chestiune „punctuala”. • Directorul Cristian Moga a spus ca „nu stie de ce a aparut bacteria”. • DSP Timis a refuzat sa declare focar si a invocat lipsa probelor biologice – probe pe care chiar DSP-ul trebuia sa le recolteze. • Patronul firmei de catering, Ioan Mateescu, a raspuns cu o plangere penala impotriva parintelui si cu declaratii in presa prin care a acuzat o „campanie politica”. Aceasta este musamalizarea perfecta: copilul a ajuns la spital, dar toti cei responsabili s-au transformat in victime publice.   5. Cum arata capturarea institutionala In Cazul Max, vedem radiografia unui judet in care toate institutiile vitale – sanatate publica, educatie, administratie – sunt subordonate politic unei singure structuri: PSD Timis. Aceeasi retea a produs protectie politica si institutionala, intimidare mediatica, comunicare sincronizata si tacere administrativa. Nicio institutie nu a actionat autonom, iar statul roman a esuat exact acolo unde trebuia sa protejeze: in sanatatea copiilor. 6. Ce cere aceasta petitie   Noi, semnatarii acestei petitii, cerem public:   1. Preluarea anchetei penale la nivel central (Parchetul General sau DNA) privind contaminarea alimentara de la Gradinita Sag; 2. Verificarea tuturor contractelor “Masa Sanatoasa” din judetul Timis si a legaturilor politice dintre beneficiari si PSD; 3. Suspendarea activitatii Gradinitei Sag pana la obtinerea avizului DSP; 4. Demiterea conducerii DSP Timis si a Primarului Flavius Rosu; 5. O ancheta guvernamentala privind functionarea ilegala a institutiilor de invatamant fara autorizatie sanitara. 7. Concluzie Cazul Max nu este doar povestea unui copil hranit cu bacterii. Este simbolul unei Romanii in care un partid controleaza pana si aerul respirat de institutii. O retea de politicieni care a transformat un program alimentar pentru copii intr-o afacere de partid. Un sistem in care adevarul este pedepsit, iar minciuna primeste buget. Aceasta petitie este un act de memorie colectiva si de aparare a celor mai vulnerabili: copiii nostri. Pentru Max. Pentru fiecare copil care merita o masa curata si o tara decenta.

 Pentru că orice persoană are dreptul să se deplaseze liber și în siguranță, indiferent dacă merge pe picioarele ei sau folosește un scaun rulant.  Fără un sistem de informare în timp real despre lifturile de la metrou, persoanele cu dizabilități riscă să ajungă în stații unde pur și simplu nu pot ieși la suprafață. Este o situație absurdă, umilitoare și chiar periculoasă. Această petiție nu este doar pentru cei care se confruntă acum cu această problemă. Este pentru toți: pentru părinții cu copii mici, pentru vârstnici, pentru oricare dintre noi care, într-o zi, ar putea avea nevoie de accesibilitate. Un sistem clar de informare ajută și salvează timp, energie și demnitate. Semnează această petiție dacă și tu crezi că transportul public trebuie să fie pentru toți, nu doar pentru cei care pot urca scările.

Este de neacceptat ca, în 2025, un Ministru al Justiției să fii pledat — nu o dată, ci repetat — pentru dreptul unui bărbat de a-și „asfixia puțin” soția fără să fie tras la răspundere.  Nu e vorba despre o simplă gafă sau despre ceva ce „s-a întâmplat cândva, în trecut”. E vorba despre o convingere profund greșită, exprimată cu insistență într-o sală de judecată, de un om care acum deține puterea de a influența politicile privind justiția, drepturile omului și protecția victimelor.  Dacă tăcem, acceptăm. Dacă ne prefacem că nu contează, validăm ideea că violența poate fi interpretată, negociată, „nu chiar atât de gravă”. De asta ar trebui să ne pese. Pentru că știu cât de greu e pentru victimele violenței să obțină ajutor. Pentru că vreau ca prietenele mele, surorile, mamele, colegele, copiii noștri — să trăiască într-o societate unde abuzul nu e pus sub semnul întrebării.  Nu contează dacă ești femeie sau bărbat. Contează că ai conștiință. Că vrei ca oamenii care ne conduc să aibă principii și limite clare. De asta te invit să semnezi. Pentru că, uneori, simplul fapt că ne strângem mulți și spunem „Nu e în regulă ce se întâmplă” chiar poate schimba ceva. 

De ce este important? Pentru că dacă tăcem acum, acceptăm ca minciuna, batjocura și disprețul să devină normă în spațiul public. Mihail Neamțu nu este doar un deputat oarecare. Este președintele Comisiei pentru Cultură din Parlamentul României – o funcție care presupune responsabilitate, decență, și mai ales respect față de valorile democratice și față de oameni. Falsificarea unei poze pentru a umili o femeie public nu este un „pamflet”. Este o formă de violență digitală și politică. Este o minciună cu intenție. Este o tentativă de distrugere a credibilității unei persoane prin manipulare și ridiculizare. Și nu e vorba doar despre Oana Țoiu. E vorba despre orice femeie care îndrăznește să se exprime, să ocupe un rol public, să nu tacă. Azi râd de ea. Mâine vor râde de oricare dintre noi. Iar dacă nu reacționăm, devine acceptabil. Această petiție este importantă pentru că: Ne apărăm dreptul la adevăr, nu la falsuri distribuite de parlamentari. Ne apărăm demnitatea în fața unor metode murdare de comunicare politică. Transmitem un semnal clar: nu tolerăm ura, umilirea și propaganda grotescă. Demiterea lui Mihail Neamțu din această funcție este un gest minim de igienă morală, dar și un pas esențial pentru a opri decăderea discursului public din România. Semnează această petiție dacă refuzi să fii complice la mizerie. Semnează dacă vrei o țară unde politica nu se face cu scuipat digital. Semnează dacă mai crezi în decență, adevăr și respect.

 Internetul nu trebuie să fie un spațiu al terorii psihologice.  În fiecare zi, mii de oameni – copii, adolescenți, femei și chiar persoane publice – sunt victime ale hărțuirii online: bullying, șantaj, distribuirea de imagini fără consimțământ, atacuri constante care lasă urme adânci în psihicul celor vizați. Aceste abuzuri se întâmplă pe rețele sociale, în aplicații de mesagerie sau pe diverse platforme și, de cele mai multe ori, autorii scapă nepedepsiți.  Legea actuală este fragmentată, reacționează lent și nu oferă suficientă protecție. Avem nevoie de o Autoritate specială cu competențe reale, care:  • să investigheze rapid și eficient cazurile de hărțuire și bullying online; • să coopereze cu platformele digitale pentru a șterge conținutul nociv; • să protejeze victimele și să le ofere sprijin legal și psihologic; • să aplice sancțiuni clare și mai aspre pentru încălcările repetate; • să educe populația, în special tinerii, despre siguranța online. Cerem Guvernului României și Ministerului Digitalizării să înființeze de urgență o Autoritate Națională pentru Combaterea Hărțuirii Online și a Bullying-ului Digital. Avem nevoie de o instituție specializată, cu personal calificat, capabilă să răspundă rapid și să prevină cazuri tragice, cum s-au întâmplat deja în România. Vrem o lege clară, o structură funcțională și toleranță zero față de agresiunile online. Semnează și tu, pentru un internet sigur, respectuos și demn!  

Nu închide ochii. Străinii care muncesc alături de noi au nevoie de tine. Ei vin aici cu speranță. Lasă în urmă familii, culturi, visuri. Caută o viață mai bună — la fel cum am făcut și noi, când am plecat în alte țări. Dar prea mulți ajung să fie închiși în camere insalubre, să muncească 240 de ore pe lună, plătiți cu 2.000–2.500 de lei. Fără contracte clare. Fără pauză. Fără apărare. Unii sunt păcăliți, forțați să lucreze la negru, sub amenințarea că își vor pierde viza sau pașaportul. Sunt invizibili pentru sistem, dar indispensabili pentru economie. 🤝 Nu cer tratament special. Cer doar dreptate. Să fie tratați uman, corect, egal. Așa cum ne dorim și noi când suntem departe de casă. --- 🔴 Este timpul să spunem STOP abuzurilor. ✔️ Vrem controale reale la angajatori. ✔️ Vrem ca locurile lor de cazare să fie verificate. ✔️ Vrem sprijin pentru cei care rămân fără muncă. ✔️ Vrem legi care protejează, nu care permit exploatarea.

De ce e important? Pentru că teroarea care nu lasă vânătăi lasă traume pe viață. Pentru că victimele care nu sunt legate fizic, dar sunt prizonierii fricii, trăiesc într-o sclavie invizibilă. Pentru că România are nevoie de o lege care să apere demnitatea umană – nu doar să contabilizeze rănile.