Carmen Dan s-a decredibilizat prin deprofesionalizarea Jandarmeriei si Politiei, prin transformarea acestor institutii in bodyguarzi ai lui Liviu Dragnea. Se adauga abuzurile din campania electorala, utilizarea excesiva a fortei si reprimarea unor manifestanti pasnici care au fost ridicati cu duba si retinuti in mod ilegal.

Introducerea votului electronic la distanță este o necesitate pentru România. Votul electronic la distanță ar face posibil un proces electoral simplu, corect și fără blocaje atât pentru cetățenii care locuiesc în România, cât și pentru cei plecați peste hotare. Dreptul la Vot este un drept civic fundamental protejat de Constituția României (Articolul 36). Cozile interminabile la alegerile din ultimii 6 ani sunt o umilință și o încălcare a acestei libertăți fundamentale la adresa Diasporei. Tuturor cetățenilor români cu drept de vot trebuie să li se asigure acest drept constituțional, indiferent de zona în care se află. Votul Electronic va face posibil ca cetățenii să voteze de la distanță și la alegerile locale, fără a mai face necesară deplasarea acestora în orașele de reședință, ceea ce ar stimula considerabil participarea la vot pentru aceste scrutinuri care în prezent se confruntă cu o prezență scăzută. Implementarea Votului electronic pentru alegerile Prezindentiale, alegeri Europarlamentare, alegeri Locale (primarii). Recomandam pentru implementarea Votului Electronic din pricina vulnerabilitatilor multiple, folosirea tehnologiei blockchain. Aceasta tehnologie are un grad ridicat de securitate si performanta. Romania Blockchain Summit are loc in perioada 21-22 iunie in Bucuresti. La acest summit se poate discuta posibilitatea implementarii unei astfel de tehnologii pentru Votul electronic. Platforma polys.me a implementat aceasta tehnologie blockchain pentru sistemul de Vot electronic. Aceasta putand fi deja folosita la scara mica pentru alegerile interne de catre partidele politice. Securitatea votului este extrem de importanta, fiind tari care au renuntat la votul electronic din cauza erorilor si vulnerabilitatilor. Este importanta implementare lui, dar sa nu ne pripim in folosirea unui sistem vulnerabil, de aceea recomandam tehnologia blockchain.

Dorim să votăm, chiar dacă nu suntem fizic în România. Vrem să ne exprimăm opinia și să arătăm că ne pasă de țara noastră. Cerem ca legea să fie pentru noi, pentru oameni. Mai jos găsiți mărturiile celor care au stat la cozi infernale, ca pe vremea comunismului. Sunt experiențele celor cărora le pasă, dar care își pierd speranța în faza incompetenței MAE și a autorităților din România: „În Dusseldorf - Germania, coada e imensă la vot. Așa a fost începând cu primele ore ale zilei. Acum s-au terminat buletinele de vot, așa că nu mai avem nicio șansă. Își bat joc de noi.” „La Neustadt e o coadă imensă, infernală, eu sunt aici de patru ore și încă nu am reușit să votez și nici să avansez prea mult, se mișcă foarte încet și au o organizare foarte proastă. Cred ca au făcut asta intenționat,să nu putem vota cu toții. Sunt oameni acolo de ore întregi cu copii mici,veniți de la zeci de km distanță și încă nu au reușit să voteze. Rușine! Asta se numește bătaie de joc!” „A venit și poliția aici, în Marsilia, sunt foarte mulți oameni. Au devenit violenți din cauza frustrării. Cei din secția de votare sunt puțini și se mișcă foarte încet.” Așa e situația în Dublin, Londra, Munchen, Paris, Madrid, Neustadt, Roma și multe alte orașe. Rușine autorităților. Dacă și tu ai stat la coadă, dacă o rudă de-a ta a stat la coadă, semnează petiția și haide să cerem împreună alegeri corecte!

Dreptul la vot e unul fundamental. Să nu uităm asta. Cine era ministru de externe în 2014, când au fost infernalele cozi la vot din diaspora? Veșnicul Teodor Meleșcanu, al cărui minister declară sfidător, 5 ani mai târziu, când iară sunt cozi imense, că „totul e OK cu cele 441 de secții din diaspora”. MAE anunță trufaș că au fost „incidente tehnice izolate, care au fost rezolvate rapid, la primele ore ale dimineții”, deși informațiile din Munchen, Londra, Amsterdam, Oslo, Roma și alte zeci de locuri arată cozi imense, cu mii de oameni stând la rând. „Vă rugăm să ne spuneți cum să facem, sunt mii de oameni la coadă. Nu vor avea timp să voteze cu toții. Ce să facem?”. Așa suna apelurile primite la call center-ul alegerilor. Oamenii sună din Munchen, Zurich, Dusseldorf și multe alte orașe. Semnează acum pentru ca Teodor Meleșcanu, incompetentul șef în ceea ce privește algerile din diaspora, să își dea demisia. Cum au arătat cozile din diaspora? https://i.imgur.com/njXIjLg.jpg

Majoritatea cetățenilor României nu sunt de acord cu iniţiativele actualei puteri în domeniul justiţiei. De doi ani de zile, cetățenii protestează împotriva modificărilor aduse Codurilor penal și de procedură penală, a ordonanțelor de urgență care slăbesc statul de drept, dar și împotriva altor atacuri constante la adresa Justiției. În ciuda acestor acțiuni, coaliția de guvernare își vede în continuare de mutilarea justiției. Este timpul ca cetățenii acestei țări să aleagă direcția în care se îndreaptă această țară. De aceea, soluția cea mai bună este un Referendum pe Justiție! Acum!

Dreptul la vot este prevazut in Constitutia Romaniei si romanilor din diaspora trebuie sa li se permita sa exprime acest drept fundamental

Aşa cum Curtea Constituţională l-a obligat pe Preşedintele Klaus Iohannis să o demită pe dna. Kovesi de la DNA tot aşa Curtea Constituţională poate obliga Parlamentul să ţină cont de referendumul din 2009. Referendumul din 2009, deşi s-a numit consultativ, este OBLIGATORIU conform deciziei 682/2012 a Curţii Constituţionale din care cităm: "Nici nu ar fi admisibil într-un stat de drept ca voinţa populară, exprimată cu o largă majoritate (în cazul de faţă, 83,31% dintre voturile valabil exprimate), să fie ignorată de reprezentanţii aleşi ai poporului (...) ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare - această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral." Deşi conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice nu beneficiază de o definiţie constituţională elementele care caracterizează această instituţie sunt însă conturate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Astfel Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia Nr.270/2008 a Curţii Constituţionale a României „Conflictul juridic de natură constituţională între autorităţi publice presupune acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor, fără însă a considera că nu se mai pot ivi şi alte categorii de conflicte juridice de natură constituţională.” Mai multe detalii le puteţi găsi aici: http://www.mariuspitigoi.ro/2018/11/08/aplicarea-referendumului-din-2009-depinde-de-judecatori/ UPDATE: Pe 23 Ianuarie 2019, între orele 09:00 - 11:00 vom protesta în faţa sediului CSM. Protestul este aprobat de PMB. Va rog sa sustineti si pagina de facebook a evenimentului: https://www.facebook.com/events/576689796126399/ UPDATE 2: Detalii despre evenimentul nostru http://epochtimes-romania.com/video/protest-la-csm-se-cere-aplicarea-referendumului-privind-reducerea-numarului-de-parlamentari-la-300---3185?fbclid=IwAR3zo3pNcGFvxPoaqZQH-UsP1sduNPR4L1WhthG0hmJHyR6tix4NEmGb4Ng Din păcate nici o veste de la CSM

E important pentru ca intr-o democratie si un stat de drept, toate autoritatile trebuie sa respecte legea si deciziile institutiilor juridice, fara exceptie.

Parlamentul Romaniei este o institutie care la ora actuala nu voteaza legi in favoarea cetatenilor, ci in favoarea propriilor sai membri. Asadar, el a devenit un instrument prin care Romania este jefuita in mod aparent legal, cetatenii acestei Tari fiind indirect umiliti prin atitudinea de indiferenta si de sfidare a interesului public pe care majoritatea alesilor parlamentari o afiseaza. Atunci cand Parlamentul nu mai serveste interesului public, ci cu totul altor interese, el ar trebui dizolvat de catre Presedintele Romaniei la cererea majoritatii cetatenilor cu drept de vot. Din pacate, Presedintele Romaniei nu are acest prerogativ stipulat in Constitutie. Actualmente, Parlamentul poate fi dizolvat de catre Presedintele Romaniei după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, doar dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură, conform Articolului 89 din Capitolul II. Pe cale de consecinta, cerem revizuirea Constututiei prin introducerea ca prerogativ al Presedintelui Romaniei a atributiei de dizolvare a Parlamentului ca urmare a rezultatului pozitiv al unui referendum in acest sens.

Sunt liceeana, iar in timpul orelor, profesorii ne pun sa intram pe dictionarele online deoarece nu mereu dispunem de cele materiale. De exemplu profesorul de istorie care se asigura de fiecare data ca gasim inca din clasa materialele necesare noua. Multe informatii pe care le gasim sunt eronate, insa dansii se asigura ca sunt corecte punandu-ne sa cautam inca din clasa, in ultimele 5 minute de curs. Profesorii ne perchzitioneaza zilnic ca sa se asigure ca le-am pus in "locul amenajat" apoi aruncate in catedra fara incuietoare. Sa fim seriosi oameni buni, asa am ajuns?

În România, legislația privind referendumul local este neclară, imprecisă, imprevizibilă și, pe cale de consecință, neconstituțională. Curtea Constituțională deja a sesizat aceste aspecte și a subliniat că reglementarea sau modificarea condițiilor referendumului este de competența exclusivă a legiuitorului, doar că, legiuitorul a avut alte preocupări în ultimii 4 ani. Neclară? Pentru că reglementarea referendumului e instruită în 2 legi diferite. Deși în legea tehnicii legislative este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole/ alineate din același act normativ, ori în două acte normative diferite, în România reglementarea referendumului o găsim în legea Administrației publice locale 215/2001 și în legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. Imprecisă? Legea 215/2001: referendumul trebuie solicitat de 25% dintre locuitorii cu drept de vot; validat dacă se prezintă jumătate + unu din locuitorii cu drept de vot Legea 3/2000: referendumul este valabil dacă participă 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale; validat dacă 25% din numărul cetățenilor înscriși pe listele electorale permanente exprimă vot valabil. E lesne de văzut cum aceste reguli sunt diferite, lucru care determină ca organizarea unui referendum local să fie foarte dificilă. Imprevizibilă? Legea 215/2001 vorbește despre cetățenii cu drept de vot în timp ce legea 3/2000 vorbește despre persoanele înscrise pe listele electorale permanente. Numărul cetățenilor cu drept de vot NU este egal cu numărul cetățenilor înscriși pe listele electorale permanente. Paradoxul referendumului în România? A declanșa un referendum local este de două ori mai greu decât a valida același referendum. Numărul de semnături necesare pentru declanșare, astăzi, este dublu față de numărul de voturi necesar validării unui referendum. De asemenea, în cazul prezenței minime legale la vot, un referendum este validat de jumătate din oamenii care au semnat pentru declanșarea unui referendum (12,5%+1) În concluzie, dreptul de a declanșa un referendum local pentru demiterea primarului există doar teoretic, în comunitățile mari acest lucru a devenit imposibil. Exercitarea suveranității prin referendum este practic interzisă prin lege.

România este, din patru în patru ani, o democrație. În ziua votului. După aceea România devine un stat feudal. Primarii, consilierii, prefecții, guvernul, parlamentarii iau în stăpânire, fiecare, felia lor. Alegătorii, adică noi, suntem prizonierii acestor boieri moderni care, în fiecare clipă, pot decide și face ORICE. Nu există feedback, nu putem face nimic. Suntem captivi într-o pseudo-democrație, într-un stat de drept formal în care, de fapt, suntem neputincioși. Nu putem schimba nici măcar un primar de comună dacă se dovedește că el nu servește interesul public, fură, e corupt sau incompetent. Timp de patru ani, între alegeri, NU CONTĂM. Democrația noastră este, de fapt, o democrație DISCONTINUĂ. Planul: Toți alegătorii care se prezintă la vot, DOAR CEI CE VOTEAZĂ, nu toți cei de pe liste, primesc automat user/pass prin care pot acorda ÎN ORICE MOMENT un vot negativ președintelui ales, senatorului, deputatului, primarului care caștigă alegerile, indiferent dacă a votat cu el sau altul. Acest sistem de feedback e electronic, on-line, pentru a fi ieftin, rapid, securizat și actualizat în timp real. Dacă alesul primește, să zicem, peste 50% +1 voturi negative (din voturile exprimate, respectiv 50%+1 din prezența la vot) e suspendat din funcție pe trei luni. Trei luni cu leafa redusă și fără drept de vot sau decizie. Primarul nu semnează, senatorul nu votează. Alegătorul își poate exprima un singur vot negativ până la atingerea pragului de suspendare, adică nu se poate loga de zece ori pe zi și să voteze non-stop, un vot negativ rămâne înregistrat ca vot negativ până la atingerea pragului de suspendare de 50%+1. La expirarea suspendării se anuleaza voturile negative și procedura se reia. După ce expiră suspendarea alegătorul își reprimește automat dreptul de vot negativ iar alesul, postul. Dacă în timpul mandatului său primește trei suspendari, a treia este definitivă, se poate declara vacant postul și organiza noi alegeri în circumscriptia electorală sau primărie, etc. Ce câștigăm: - Responsabilizarea clasei politice și o permanentă comunicare cu alegătorii - O democrație continuă, exercitată în fiecare clipă, responsabilizarea cetățeanului. - Un Parlament în care lichelele nu vor mai putea vota chiar dacă și-au câștigat scaunul. - Oricare dintre noi va fi informat la zi despre activitatea alesului (cred ca vor cere ei înșiși să ne trimita e-mail-uri cu ce-au facut) - Un interes crescut al populației în ceea ce privește politicul și conducerea comunității din care fac parte, oamenii vor simți ca au controlul, puterea și asta îi va responsabiliza și cointeresa. - Un tonus social mai bun având în vedere că fiecare cetatean DEȚINE în orice moment puterea votului. Asta îi va da încredere și își va descoperi importanța și puterea. Ce probleme ar putea apărea: - Mită electorală prelungită și între alegeri - Un permanent razboi politic în cârca cetățeanului între cel ales și oponenții lui care vor încerca să convingă alegatorii să-l suspende - Aleșii care au opțiuni impopulare chiar dacă sunt întemeiate, chiar dacă ei decid corect, riscă să fie suspendați. - Alegătorii ce nu se prezintă la vot nu pot sancționa, ceea ce nu e corect din punct de vedere democratic dar în același timp asta îi va și îndemna să voteze, ca să-și câștige user/pass-ul Din punct de vedere logistic sistemul nu are nevoie decât de un calculator conectat la internet în fiecare sat, poate fi amplasat în piata publică ca un bancomat, orice om se poate duce acolo, se logheaza și voteaza în contul Primarului/Deputatului/Senatorului. Ba chiar ar putea fi un cititor electronic de Cărti de Identitate care să permită logarea în baza CI fără să fie nevoie de user/pass.