Aşa cum Curtea Constituţională l-a obligat pe Preşedintele Klaus Iohannis să o demită pe dna. Kovesi de la DNA tot aşa Curtea Constituţională poate obliga Parlamentul să ţină cont de referendumul din 2009. Referendumul din 2009, deşi s-a numit consultativ, este OBLIGATORIU conform deciziei 682/2012 a Curţii Constituţionale din care cităm: "Nici nu ar fi admisibil într-un stat de drept ca voinţa populară, exprimată cu o largă majoritate (în cazul de faţă, 83,31% dintre voturile valabil exprimate), să fie ignorată de reprezentanţii aleşi ai poporului (...) ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare - această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral." Deşi conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice nu beneficiază de o definiţie constituţională elementele care caracterizează această instituţie sunt însă conturate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Astfel Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia Nr.270/2008 a Curţii Constituţionale a României „Conflictul juridic de natură constituţională între autorităţi publice presupune acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor, fără însă a considera că nu se mai pot ivi şi alte categorii de conflicte juridice de natură constituţională.” Mai multe detalii le puteţi găsi aici: http://www.mariuspitigoi.ro/2018/11/08/aplicarea-referendumului-din-2009-depinde-de-judecatori/ UPDATE: Pe 23 Ianuarie 2019, între orele 09:00 - 11:00 vom protesta în faţa sediului CSM. Protestul este aprobat de PMB. Va rog sa sustineti si pagina de facebook a evenimentului: https://www.facebook.com/events/576689796126399/ UPDATE 2: Detalii despre evenimentul nostru http://epochtimes-romania.com/video/protest-la-csm-se-cere-aplicarea-referendumului-privind-reducerea-numarului-de-parlamentari-la-300---3185?fbclid=IwAR3zo3pNcGFvxPoaqZQH-UsP1sduNPR4L1WhthG0hmJHyR6tix4NEmGb4Ng Din păcate nici o veste de la CSM

E important pentru ca intr-o democratie si un stat de drept, toate autoritatile trebuie sa respecte legea si deciziile institutiilor juridice, fara exceptie.

Parlamentul Romaniei este o institutie care la ora actuala nu voteaza legi in favoarea cetatenilor, ci in favoarea propriilor sai membri. Asadar, el a devenit un instrument prin care Romania este jefuita in mod aparent legal, cetatenii acestei Tari fiind indirect umiliti prin atitudinea de indiferenta si de sfidare a interesului public pe care majoritatea alesilor parlamentari o afiseaza. Atunci cand Parlamentul nu mai serveste interesului public, ci cu totul altor interese, el ar trebui dizolvat de catre Presedintele Romaniei la cererea majoritatii cetatenilor cu drept de vot. Din pacate, Presedintele Romaniei nu are acest prerogativ stipulat in Constitutie. Actualmente, Parlamentul poate fi dizolvat de catre Presedintele Romaniei după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, doar dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură, conform Articolului 89 din Capitolul II. Pe cale de consecinta, cerem revizuirea Constututiei prin introducerea ca prerogativ al Presedintelui Romaniei a atributiei de dizolvare a Parlamentului ca urmare a rezultatului pozitiv al unui referendum in acest sens.

Sunt liceeana, iar in timpul orelor, profesorii ne pun sa intram pe dictionarele online deoarece nu mereu dispunem de cele materiale. De exemplu profesorul de istorie care se asigura de fiecare data ca gasim inca din clasa materialele necesare noua. Multe informatii pe care le gasim sunt eronate, insa dansii se asigura ca sunt corecte punandu-ne sa cautam inca din clasa, in ultimele 5 minute de curs. Profesorii ne perchzitioneaza zilnic ca sa se asigure ca le-am pus in "locul amenajat" apoi aruncate in catedra fara incuietoare. Sa fim seriosi oameni buni, asa am ajuns?

În România, legislația privind referendumul local este neclară, imprecisă, imprevizibilă și, pe cale de consecință, neconstituțională. Curtea Constituțională deja a sesizat aceste aspecte și a subliniat că reglementarea sau modificarea condițiilor referendumului este de competența exclusivă a legiuitorului, doar că, legiuitorul a avut alte preocupări în ultimii 4 ani. Neclară? Pentru că reglementarea referendumului e instruită în 2 legi diferite. Deși în legea tehnicii legislative este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole/ alineate din același act normativ, ori în două acte normative diferite, în România reglementarea referendumului o găsim în legea Administrației publice locale 215/2001 și în legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. Imprecisă? Legea 215/2001: referendumul trebuie solicitat de 25% dintre locuitorii cu drept de vot; validat dacă se prezintă jumătate + unu din locuitorii cu drept de vot Legea 3/2000: referendumul este valabil dacă participă 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale; validat dacă 25% din numărul cetățenilor înscriși pe listele electorale permanente exprimă vot valabil. E lesne de văzut cum aceste reguli sunt diferite, lucru care determină ca organizarea unui referendum local să fie foarte dificilă. Imprevizibilă? Legea 215/2001 vorbește despre cetățenii cu drept de vot în timp ce legea 3/2000 vorbește despre persoanele înscrise pe listele electorale permanente. Numărul cetățenilor cu drept de vot NU este egal cu numărul cetățenilor înscriși pe listele electorale permanente. Paradoxul referendumului în România? A declanșa un referendum local este de două ori mai greu decât a valida același referendum. Numărul de semnături necesare pentru declanșare, astăzi, este dublu față de numărul de voturi necesar validării unui referendum. De asemenea, în cazul prezenței minime legale la vot, un referendum este validat de jumătate din oamenii care au semnat pentru declanșarea unui referendum (12,5%+1) În concluzie, dreptul de a declanșa un referendum local pentru demiterea primarului există doar teoretic, în comunitățile mari acest lucru a devenit imposibil. Exercitarea suveranității prin referendum este practic interzisă prin lege.

România este, din patru în patru ani, o democrație. În ziua votului. După aceea România devine un stat feudal. Primarii, consilierii, prefecții, guvernul, parlamentarii iau în stăpânire, fiecare, felia lor. Alegătorii, adică noi, suntem prizonierii acestor boieri moderni care, în fiecare clipă, pot decide și face ORICE. Nu există feedback, nu putem face nimic. Suntem captivi într-o pseudo-democrație, într-un stat de drept formal în care, de fapt, suntem neputincioși. Nu putem schimba nici măcar un primar de comună dacă se dovedește că el nu servește interesul public, fură, e corupt sau incompetent. Timp de patru ani, între alegeri, NU CONTĂM. Democrația noastră este, de fapt, o democrație DISCONTINUĂ. Planul: Toți alegătorii care se prezintă la vot, DOAR CEI CE VOTEAZĂ, nu toți cei de pe liste, primesc automat user/pass prin care pot acorda ÎN ORICE MOMENT un vot negativ președintelui ales, senatorului, deputatului, primarului care caștigă alegerile, indiferent dacă a votat cu el sau altul. Acest sistem de feedback e electronic, on-line, pentru a fi ieftin, rapid, securizat și actualizat în timp real. Dacă alesul primește, să zicem, peste 50% +1 voturi negative (din voturile exprimate, respectiv 50%+1 din prezența la vot) e suspendat din funcție pe trei luni. Trei luni cu leafa redusă și fără drept de vot sau decizie. Primarul nu semnează, senatorul nu votează. Alegătorul își poate exprima un singur vot negativ până la atingerea pragului de suspendare, adică nu se poate loga de zece ori pe zi și să voteze non-stop, un vot negativ rămâne înregistrat ca vot negativ până la atingerea pragului de suspendare de 50%+1. La expirarea suspendării se anuleaza voturile negative și procedura se reia. După ce expiră suspendarea alegătorul își reprimește automat dreptul de vot negativ iar alesul, postul. Dacă în timpul mandatului său primește trei suspendari, a treia este definitivă, se poate declara vacant postul și organiza noi alegeri în circumscriptia electorală sau primărie, etc. Ce câștigăm: - Responsabilizarea clasei politice și o permanentă comunicare cu alegătorii - O democrație continuă, exercitată în fiecare clipă, responsabilizarea cetățeanului. - Un Parlament în care lichelele nu vor mai putea vota chiar dacă și-au câștigat scaunul. - Oricare dintre noi va fi informat la zi despre activitatea alesului (cred ca vor cere ei înșiși să ne trimita e-mail-uri cu ce-au facut) - Un interes crescut al populației în ceea ce privește politicul și conducerea comunității din care fac parte, oamenii vor simți ca au controlul, puterea și asta îi va responsabiliza și cointeresa. - Un tonus social mai bun având în vedere că fiecare cetatean DEȚINE în orice moment puterea votului. Asta îi va da încredere și își va descoperi importanța și puterea. Ce probleme ar putea apărea: - Mită electorală prelungită și între alegeri - Un permanent razboi politic în cârca cetățeanului între cel ales și oponenții lui care vor încerca să convingă alegatorii să-l suspende - Aleșii care au opțiuni impopulare chiar dacă sunt întemeiate, chiar dacă ei decid corect, riscă să fie suspendați. - Alegătorii ce nu se prezintă la vot nu pot sancționa, ceea ce nu e corect din punct de vedere democratic dar în același timp asta îi va și îndemna să voteze, ca să-și câștige user/pass-ul Din punct de vedere logistic sistemul nu are nevoie decât de un calculator conectat la internet în fiecare sat, poate fi amplasat în piata publică ca un bancomat, orice om se poate duce acolo, se logheaza și voteaza în contul Primarului/Deputatului/Senatorului. Ba chiar ar putea fi un cititor electronic de Cărti de Identitate care să permită logarea în baza CI fără să fie nevoie de user/pass.

Este important pentru viitorul apropiat al nostru și pentru viitorul copiilor și nepoților noștri. Este important pentru că au murit mii de oameni și au suferit milioane de oameni ca să avem o țară, să avem dreptul de a vorbi limba română.

Un an de guvernare PSD a adus României: incoerenţă şi lipsă de credibilitate la nivelul conducerii politice (deja două guverne au fost demise de către însăşi coaliţia care le adusese la putere); economie dezorganizată şi politici fiscale extrem de riscante; scădere a veniturilor reale (nete) ale populaţiei; tentative de dezechilibrare a puterilor din Stat, prin subordonarea totală a Justiţiei faţă de politică; ignorare totală şi sfidare a societăţii civile şi a celor mai masive manifestări cetăţeneşti de după Revoluţia română. Această situaţie nu mai poate continua, iar măsura cea mai simplă şi pe deplin fezabilă stă la îndemâna Preşedintelui Iohannis. Legea fundamentală NU îl obligă sub nicio formă să readucă PSD şi ALDE la guvernare. Fireşte, măsurile pentru oprirea acestei derive/ prăbuşiri naţionale vor trebui să fie mult mai complexe; dar e necesar acum un prim gest de responsabilitate/ reparaţie morală din partea Preşedintelui, care are toate pârghiile legale pentru a-l face.

• Diaspora românească a crescut continuu de la an la an, ajungând să depășească 15% din populație; • Românii din Diaspora sunt reprezentați prin mult prea puțini parlamentari – actual cca. 12% din numărul legal cuvenit; • Există carențe în raportările INS folosite la calcularea numărului de fotolii de parlamentar, conform legii. Din acest motiv, calculele sunt în mod necesar eronate și nu respectă legea; • Accesul la datele oficiale asupra numărului de cetățeni români din Diaspora este posibil.

Guvernul Romaniei are aplicatie pe Google Play. Sunt multi care l-au descarcat si care il folosesc destul de des. Acolo, putem vedea tot ce se intampla in Guvern. Agenda zilnica, stiri, sedintele de guvern scrise cu tot ce s-a discutat, sedinte de guvern in direct, membri guvernului s.a. Este mult mai rapid decat daca ai folosi Chrome s-au alt motor de cautare. Site-ul Parlamentului este impartit in doua:n site-ul Senatului si al Camerei Deputatilor. Site-ul este realizat destul de complex, mai ales pentru cei care nu prea se pricep l-a cautat in site-uri. O aplicatie a Parlamentului, in care sa scrie toate discutiile din sedinte, sa dea live si sa ne informeze, intrand cu un simplu clic ar fi de mare ajutor. Deci daca va doriti o aplicatie a Parlamentului Romaniei, haideti sa semnam aceasta petitie!

Aproape 4 (patru) milioane cetateni romani din diaspora nu isi pot exercita in mod asemanator cu romanii din tara un drept elementar statuat de Constitutie. Atat votul la sectii de votare, cat si votul prin corespondenta presupune eforturi inutile si absurde ptr. votanti si cei care organizeaza actul electoral. Cel mai bine s-a vazut aceasta la alegerile din dec. 2014, cand romanii au fost efectiv umiliti de guvernantii RO in tarile de resedinta, cu toate ca si-au asumat drumuri de sute km ptr. a ajunge la putinele sectii de vot, multe din ele alese parca din adins ptr. a-i impiedica la vot. O majoritate covarsitoare din romanii din diaspora dispun de tot ce ar fi necesar ptr. a vota electronic: un CNP, un laptop/ PC, o adresa de email valida, un celular cu nr. de apel.

15 candidați acuzați de fapte de corupție au fost aleși primari la alegerile locale din iunie. Unul dintre ei și-a depus jurământul chiar din arest. Acesta a fost un test al vigilenței noastre. L-am ratat deși nu am uitat că și ‘corupția ucide’. Acum un alt set de corupți se pregătește pentru Parlament. Pe mulți dintre ei îi știm. Pe alții, mai puțin. Ce au toți în comun? Capacitatea de a se preface că nimic nu s-a întâmplat, convingerea că a fi acuzat de corupție intră la ‘diverse’ și că nesimțirea te duce departe… până în Parlament. Însă de data aceasta ne-am pregătit de alegeri. Suntem vigilenți, vocali și hotărâți să acționăm strategic. Avem un plan: să-i cu degetul pe toți cei acuzați de fapte de corupție, să-i facem celebri la ei acasă, în județele unde au nevoie de voturi. Vom vorbi tare și răspicat nu de corupți (cuvânt poate lipsit deja de substanță), ci de mânjiți. De mânjeala faptelor care lasă urme de neșters și care se lipește iremediabil de reputația unui om politic. Intră pe județul tău și vezi cum arată până în acest moment lista de candidați mânjiți: https://alegeri.de-clic.ro Vei spune poate că înfruntăm un sistem electoral care îi protejează pe cei care au probleme cu legea. E adevărat. Cei mai mânjiți dintre ei vor fi probabil cățărați la loc călduț, pe primele locuri eligibile. Acesta este un motiv în plus să acționăm toți, împreună. Și aici este provocarea. Dacă vrei ca România să se schimbe, atunci și tu trebuie să faci un pas înainte. Vom avea câștig de cauză? Acest lucru depinde de efortul fiecăruia dintre noi de a convinge măcar un indecis să iasă la vot, măcar un votant al corupților să se răzgândească. Primul pas este această petiție-angajament. Ulterior vom împânzi internetul cu fețele mânjiților. Momentul nostru a venit!