Înainte să punem ștampila pe unul dintre cei doi candidați rămași în cursă, ne dorim să-i auzim în dialog direct, dezbătând teme de interes pentru noi, tinerii. Ne dorim o societate care prețuiește dialogul, iar prin exemple pozitive să înțelegem mai bine cum funcționează democrația. Pentru noi este important să avem candidați - și un președinte - care înțelege problemele tinerilor și le răspunde prin discurs și fapte. Această petiție reia solicitarea trimisă înainte de turul I de către organizațiile: Funky Citizens împreună cu Declic, Forum Apulum, Consiliul Național al Elevilor, Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică și Consiliul Tineretului din România

Trăim într-o țară în care este îngrijorătoare prezența la urne. Înainte de toate rândurile de alegeri inevitabil există oameni care declară învingători că nu vor merge la vot pentru că toți sunt la fel. Inevitabil, acestora le răspund persoane care critică vehemente decizia de a lăsa pe alții să decidă soarta țării. Avem multe de învățat despre cetățenia activă și despre cum schimbăm împreună soarta unei țări, dar unele lucruri pot fi și trebuie să fie ajutate de lideri prin propriul exemplu. La răspunsul toți sunt la fel este și de datoria lor să invite la dialog toți candidații pentru a testa exact această teorie. Într-o țară democratică este normal să existe o dezbatere politică înaintea unor alegeri atât de importante ca cele prezidențiale. Anul acesta nu avem nici măcar o dezbatere între principalii opozanți cu șanse în turul doi! Cerem ca politicienii care doresc să conducă țara asta să își dea interesul. Iar asta ar trebui să se manieste și în dorința de a menține vii dezbaterile. Vrem dezbatere între candidații la funcția de Președinte înainte de turul 1!

Coaliţia PSD-ALDE pare să nu fi înţeles nimic după 26 mai 2019. Nu doar că nu lipseşte orice îmbunătăţire a atitudinii Puterii faţă de cetăţeni, ci lucrurile se înrăutăţesc, în toate domeniile vieţii publice, cu fiecare zi care trece. E foarte probabil ca următoarele trei scrutine (prezidenţiale, locale, parlamentare) să elimine această ameninţare/ catastrofă, dar se pune acut problema consecinţelor, eventual ireparabile, ale prelungirii acestei stări/ evoluţii inacceptabile până la finalul anului 2020. Dată fiind distanţa foarte mare, în timp, între alegerile trecute (europarlamentare) şi cele care urmează (prezidenţiale), 10 august 2019 poate funcţiona ca un avertisment/ ultimatum către autorităţi: acest Guvern şi această coaliţie guvernamentală sunt ilegitime fiindcă încalcă în mod flagrant, cu fiecare decizie şi fiecare acţiune, angajamentele explicite sau implicite faţă de propriul electorat, faţă de cetăţeni în general, faţă de instituţiile şi organismele internaţionale din care România şi-a asumat să facă parte, în primul rând Uniunea Europeană. O ultimă "notă", extrem de importantă: protestul la care se angajează semnatarii şi la care vă solicităm să vă alăturaţi va fi unul paşnic şi va exclude orice violenţă fizică la adresa reprezentanţilor autorităţii, indiferent cum vor acţiona/ se vor comporta aceştia. În schimb, "armele" simbolice (cuvinte şi semne: sloganuri, afişe şi bannere, recuzită etc.) cât mai creative sunt binevenite; în acest sens te încurajăm, stimate destinatar, să-ţi pui inventivitatea la lucru pentru unul sau mai multe mesaje cât mai personal(e).

Carmen Dan s-a decredibilizat prin deprofesionalizarea Jandarmeriei si Politiei, prin transformarea acestor institutii in bodyguarzi ai lui Liviu Dragnea. Se adauga abuzurile din campania electorala, utilizarea excesiva a fortei si reprimarea unor manifestanti pasnici care au fost ridicati cu duba si retinuti in mod ilegal.

Introducerea votului electronic la distanță este o necesitate pentru România. Votul electronic la distanță ar face posibil un proces electoral simplu, corect și fără blocaje atât pentru cetățenii care locuiesc în România, cât și pentru cei plecați peste hotare. Dreptul la Vot este un drept civic fundamental protejat de Constituția României (Articolul 36). Cozile interminabile la alegerile din ultimii 6 ani sunt o umilință și o încălcare a acestei libertăți fundamentale la adresa Diasporei. Tuturor cetățenilor români cu drept de vot trebuie să li se asigure acest drept constituțional, indiferent de zona în care se află. Votul Electronic va face posibil ca cetățenii să voteze de la distanță și la alegerile locale, fără a mai face necesară deplasarea acestora în orașele de reședință, ceea ce ar stimula considerabil participarea la vot pentru aceste scrutinuri care în prezent se confruntă cu o prezență scăzută. Implementarea Votului electronic pentru alegerile Prezindentiale, alegeri Europarlamentare, alegeri Locale (primarii). Recomandam pentru implementarea Votului Electronic din pricina vulnerabilitatilor multiple, folosirea tehnologiei blockchain. Aceasta tehnologie are un grad ridicat de securitate si performanta. Romania Blockchain Summit are loc in perioada 21-22 iunie in Bucuresti. La acest summit se poate discuta posibilitatea implementarii unei astfel de tehnologii pentru Votul electronic. Platforma polys.me a implementat aceasta tehnologie blockchain pentru sistemul de Vot electronic. Aceasta putand fi deja folosita la scara mica pentru alegerile interne de catre partidele politice. Securitatea votului este extrem de importanta, fiind tari care au renuntat la votul electronic din cauza erorilor si vulnerabilitatilor. Este importanta implementare lui, dar sa nu ne pripim in folosirea unui sistem vulnerabil, de aceea recomandam tehnologia blockchain.

Dorim să votăm, chiar dacă nu suntem fizic în România. Vrem să ne exprimăm opinia și să arătăm că ne pasă de țara noastră. Cerem ca legea să fie pentru noi, pentru oameni. Mai jos găsiți mărturiile celor care au stat la cozi infernale, ca pe vremea comunismului. Sunt experiențele celor cărora le pasă, dar care își pierd speranța în faza incompetenței MAE și a autorităților din România: „În Dusseldorf - Germania, coada e imensă la vot. Așa a fost începând cu primele ore ale zilei. Acum s-au terminat buletinele de vot, așa că nu mai avem nicio șansă. Își bat joc de noi.” „La Neustadt e o coadă imensă, infernală, eu sunt aici de patru ore și încă nu am reușit să votez și nici să avansez prea mult, se mișcă foarte încet și au o organizare foarte proastă. Cred ca au făcut asta intenționat,să nu putem vota cu toții. Sunt oameni acolo de ore întregi cu copii mici,veniți de la zeci de km distanță și încă nu au reușit să voteze. Rușine! Asta se numește bătaie de joc!” „A venit și poliția aici, în Marsilia, sunt foarte mulți oameni. Au devenit violenți din cauza frustrării. Cei din secția de votare sunt puțini și se mișcă foarte încet.” Așa e situația în Dublin, Londra, Munchen, Paris, Madrid, Neustadt, Roma și multe alte orașe. Rușine autorităților. Dacă și tu ai stat la coadă, dacă o rudă de-a ta a stat la coadă, semnează petiția și haide să cerem împreună alegeri corecte!

Dreptul la vot e unul fundamental. Să nu uităm asta. Cine era ministru de externe în 2014, când au fost infernalele cozi la vot din diaspora? Veșnicul Teodor Meleșcanu, al cărui minister declară sfidător, 5 ani mai târziu, când iară sunt cozi imense, că „totul e OK cu cele 441 de secții din diaspora”. MAE anunță trufaș că au fost „incidente tehnice izolate, care au fost rezolvate rapid, la primele ore ale dimineții”, deși informațiile din Munchen, Londra, Amsterdam, Oslo, Roma și alte zeci de locuri arată cozi imense, cu mii de oameni stând la rând. „Vă rugăm să ne spuneți cum să facem, sunt mii de oameni la coadă. Nu vor avea timp să voteze cu toții. Ce să facem?”. Așa suna apelurile primite la call center-ul alegerilor. Oamenii sună din Munchen, Zurich, Dusseldorf și multe alte orașe. Semnează acum pentru ca Teodor Meleșcanu, incompetentul șef în ceea ce privește algerile din diaspora, să își dea demisia. Cum au arătat cozile din diaspora? https://i.imgur.com/njXIjLg.jpg

Majoritatea cetățenilor României nu sunt de acord cu iniţiativele actualei puteri în domeniul justiţiei. De doi ani de zile, cetățenii protestează împotriva modificărilor aduse Codurilor penal și de procedură penală, a ordonanțelor de urgență care slăbesc statul de drept, dar și împotriva altor atacuri constante la adresa Justiției. În ciuda acestor acțiuni, coaliția de guvernare își vede în continuare de mutilarea justiției. Este timpul ca cetățenii acestei țări să aleagă direcția în care se îndreaptă această țară. De aceea, soluția cea mai bună este un Referendum pe Justiție! Acum!

Dreptul la vot este prevazut in Constitutia Romaniei si romanilor din diaspora trebuie sa li se permita sa exprime acest drept fundamental

Aşa cum Curtea Constituţională l-a obligat pe Preşedintele Klaus Iohannis să o demită pe dna. Kovesi de la DNA tot aşa Curtea Constituţională poate obliga Parlamentul să ţină cont de referendumul din 2009. Referendumul din 2009, deşi s-a numit consultativ, este OBLIGATORIU conform deciziei 682/2012 a Curţii Constituţionale din care cităm: "Nici nu ar fi admisibil într-un stat de drept ca voinţa populară, exprimată cu o largă majoritate (în cazul de faţă, 83,31% dintre voturile valabil exprimate), să fie ignorată de reprezentanţii aleşi ai poporului (...) ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare - această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral." Deşi conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice nu beneficiază de o definiţie constituţională elementele care caracterizează această instituţie sunt însă conturate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Astfel Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia Nr.270/2008 a Curţii Constituţionale a României „Conflictul juridic de natură constituţională între autorităţi publice presupune acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor, fără însă a considera că nu se mai pot ivi şi alte categorii de conflicte juridice de natură constituţională.” Mai multe detalii le puteţi găsi aici: http://www.mariuspitigoi.ro/2018/11/08/aplicarea-referendumului-din-2009-depinde-de-judecatori/ UPDATE: Pe 23 Ianuarie 2019, între orele 09:00 - 11:00 vom protesta în faţa sediului CSM. Protestul este aprobat de PMB. Va rog sa sustineti si pagina de facebook a evenimentului: https://www.facebook.com/events/576689796126399/ UPDATE 2: Detalii despre evenimentul nostru http://epochtimes-romania.com/video/protest-la-csm-se-cere-aplicarea-referendumului-privind-reducerea-numarului-de-parlamentari-la-300---3185?fbclid=IwAR3zo3pNcGFvxPoaqZQH-UsP1sduNPR4L1WhthG0hmJHyR6tix4NEmGb4Ng Din păcate nici o veste de la CSM

E important pentru ca intr-o democratie si un stat de drept, toate autoritatile trebuie sa respecte legea si deciziile institutiilor juridice, fara exceptie.

Parlamentul Romaniei este o institutie care la ora actuala nu voteaza legi in favoarea cetatenilor, ci in favoarea propriilor sai membri. Asadar, el a devenit un instrument prin care Romania este jefuita in mod aparent legal, cetatenii acestei Tari fiind indirect umiliti prin atitudinea de indiferenta si de sfidare a interesului public pe care majoritatea alesilor parlamentari o afiseaza. Atunci cand Parlamentul nu mai serveste interesului public, ci cu totul altor interese, el ar trebui dizolvat de catre Presedintele Romaniei la cererea majoritatii cetatenilor cu drept de vot. Din pacate, Presedintele Romaniei nu are acest prerogativ stipulat in Constitutie. Actualmente, Parlamentul poate fi dizolvat de catre Presedintele Romaniei după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, doar dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură, conform Articolului 89 din Capitolul II. Pe cale de consecinta, cerem revizuirea Constututiei prin introducerea ca prerogativ al Presedintelui Romaniei a atributiei de dizolvare a Parlamentului ca urmare a rezultatului pozitiv al unui referendum in acest sens.