În 2018, România și-a propus să dedice mai multă atenție istoriei sale, odată cu Anul European al Patrimoniului Cultural și centenarul. Însă practic acest lucru nu se observă deloc. „La confluența dintre trecut și viitor”, cum se dorește a fi sloganul, nu găsim decât clădiri istorice în paragină și dezinteresul autorităților. Suntem norocoși să fi avut un trecut îndelungat, să fim binecuvântați cu personalități marcante și cu arhitectură impresionantă. Bucureștiul însă pare a fi al nimănui. Autoritățile așteaptă răbdătoare ca toată cultura să dispară pentru a împânzi orașul cu blocuri profitabile. Ca bucureșteancă, însă, mi se strânge inima când trec pe lângă clădiri în paragină a căror uși metalice, structuri impresionante și ornamente detaliate ascund o istorie epatantă. Într-o astfel de condiție se află și clădirea de pe Silvestru nr. 50, pe care o dețin. Cu resurse puține dar mult interes am descoperit o istorie în două etape a casei. Pe de o parte sunt memoriile unui distins om de cultură, Victor Eftimiu, sărbătorit atât în România cât și în Albania unde a obținut cel mai distins ordin cultural „Naim Frasferi”. Pe de altă parte este istoria mai recentă a poetului Cezar Ivănescu în a cărui arhivă se găsesc manuscrise, scrisori, diplome, medalii, distincții și documente importante pentru cultura română și pentru istoria ­literaturii române. Am descoperit corespondența sa cu Mircea ­Eliade, Constantin Noica și Marin Preda. Imobilul este important și pentru valoarea arhitecturală dată de vechimea clădirii și de atributele constructive ale secolului XIX: elemente deco­rative, coloane, pictură murală. De asemenea, în interiorul acestor pereți au fost organizate numeroase evenimente culturale precum și evenimente semnificative pentru istoria comunității aromâne din afara granițelor țării, constituind o mărturie a modului în care aceștia s-au integrat și au contribuit la realizarea României Mari și la păstrarea diver­si­tății patrimoniului nostru cultural, mărind sentimentul de apartenență la un spațiu european comun. Dorim să ne plimbăm printr-un oraș care își prețuiește trecutul, a cărei case au pus temeliile culturii moderne? Sau dorim să ne plimbăm printre clădiri S+P+3E? Susține demersul cu semnătura ta și te voi ține la curent cu evoluția demersului meu. https://c1.staticflickr.com/1/976/42127263121_9a63aa7d59_z.jpg -- Mai multe informații: fb: cezar ivanescu; Casa Victor Eftimiu; web: https://casavictoreftimiu.blogspot.ro/?view=snapshot

Pe 4 mai 2018 va avea loc o ședință a Consiliului Local Iași în care se va discuta aprobarea unui schimb de terenuri între Municipiul Iași și firma M Chim SRL, deținută de dezvoltatorul imobiliar Cristian Zămoșteanu. Schimbul de terenuri are ca finalitate ridicarea unor construcții turn în Parcul Elena Doamna - vezi imaginea de mai sus. În schimbul terenurilor, M Chim SRL a solicitat să primească o suprafață de 11 020 mp, în diverse cartiere ale Municipiului Iași. Cele mai importante parcele sunt un teren de 5570 mp de pe Strada Zimbrului (zona Palas, lângă Restaurant Vivo) evaluat la 1,28 milioane de euro, un al doilea teren de 1724 mp pe Str. Elena Doamna nr. 25 evaluat la 503 000 euro și o suprafață de 1010 mp pe Str. Anastasie Panu nr. 7, evaluată la 292 000 euro. Mai multe detalii aici: http://asociatiacivica.ro/2018/05/01/petitie-salavare-spatiu-verde-parc-elena-doamna-iasi-urgent/ În acest context, devine clar că nu avem de-a face cu un simplu schimb de terenuri între primărie și persoane private. Este vorba despre un demers care va avea consecințe negative asupra bunăstării noastre, a ieșenilor și asupra dezvoltării orașului, pe termen mediu și lung: 1) Distrugerea permanentă a unei suprafețe semnificative de spațiu verde din centrul Iașului (aprox. 20 000 metri pătrați) 2) Supra-aglomerarea zonei delimitată de străzile Anastasie Panu - Elena Doamna - Grigore Ghica Vodă, și așa congestionată; 3) Intensificarea traficului auto va conduce și la creșterea poluării în zona Anastasie Panu - Elena Doamna - Grigore Ghica Vodă 4) Lucrările de construcții de amploare vor afecta negativ sănătatea locuitorilor din împrejurimi și pot afecta clădirile de patrimoniu din apropiere (Muzeul Municipal, casele de pe str. Elena Doamna, Biserica Barnovschi) Dacă și tu consideri că e vital să protejăm acest spațiu verde din centrul Iașului, în loc să-l sacrificăm pentru beneficiul economic al unui grup restrâns de speculatori imobiliari, te rugăm să semnezi această petiție publică adresată primarului Municipiului Iași și Consiliului Local Iași. Timpul e foarte scurt, așadar te rugăm să-ți informezi prietenii și familia și să-i încurajezi să susțină acest demers.

Este un proiect care crește calitatea vieții locuitorilor capitalei și care aduce un plus mare de animație și de atractivitate turiștilor ce ne vizitează. Am organizat anul trecut peste 20 de ediții, la care au participat și s-au bucurat mii de oameni. Autoritățile locale în schimb au refuzat sa ne autorizeze aceste evenimente și ne-au dat chiar și amenzi. În condițiile în care noi am organizat totul, pe timpul și cheltuiala noastră, aducând un mare plus de valoare orașului, inclusiv administrației locale.

Orice alegere – inclusiv cea propusă de referendumul de modificare a constituției inițiat de Coaliția pentru Familie (CpF) – trebuie să se bazeze pe o informare corectă asupra subiectului abordat. Din păcate, din diverse motive, o mare parte din populația României mai este încă tributară unei mentalități învechite și consideră că orientarea homosexuală este ceva anormal, mai exact o boală psihică. În realitate, după cum orice psiholog sau psihiatru știe, homosexualitatea a fost eliminată din rândul bolilor psihice în SUA din 1987 (vezi DSM-III-R) iar, la nivel mondial, OMS a decis aceeași măsură în 1990 (vezi ICD-10). Ca atare, cei care intenționează sa voteze la referendum ”pentru” redefinirea căsătoriei ca fiind exclusiv uniunea dintre un bărbat și o femeie ar trebui să cunoască adevărul despre persoanele vizate în mod voalat de acest demers. Cea mai simplă și legitimă cale de informare a publicului în acest sens este recunoașterea oficială – în perioada premergătoare votului – de către autoritatea guvernamentală de cel mai înalt rang, Ministerul Sănătății, că homosexualitatea nu este o boală. Mulțumim pentru vot!

De ani de zile românii sunt puși în fața faptului împlinit. Aflăm că pădurile au fost tăiate numai după ce au fost tăiate, că gazul a fost exploatat, că aurul e în pericol, că până și pe chipul lui Arsenie Boca s-au pus taxe pentru drepturile de proprietate intelectuală deținute de către un cetățean ungur din Marea Britanie! Declarațiile aleșilor vin să ne consoleze doar după ce faptele s-au desfășurat. Dar cu resursele din Marea Neagră nu ne permitem să vorbim la timpul trecut! Înștiințat fiind despre proiectul Neptun Deep, C.P. Tăriceanu afirma în martie că “trebuie să fie o situație win-win, nu se poate ca statul să nu câștige nimic...”. Ori aici Șeful Senatului răspunde vigilenței românului speculând, de ochii lumii, optimism și siguranța pe situație. Dar din martie nu s-a mai auzit nicio veste despre închiderea proiectului ori renegocierea redevențelor de la valoarea de nimic, fapt ce pune în lumină adevărata natură a "urgenței" exploatării. Pe când în Marea Negră, ba o companie străină a venit cu tehnologia indispensabilă extragerii, ba s-a instaurat o autoritate care să reglementeze valorificarea (ACROPO) - toate cu scopul de a da impresia românilor că se iau măsuri pentru o exploatare ce le protejează interesele. În realitate, politicienii se supun corporațiilor străine și iau României posibilitatea de dezvoltare a unei industrii autohtone, fiindcă aceasta ar constitui probabil o șansă "periculoasă" ca românii să aibe o viață demnă și să poată returna împrumuturile externe. Să nu-i lăsăm să ne pună în fața faptului împlinit! Să le reamintim Șefilor Camerei Deputaților și Senatului că atâta vreme cât procentul de cotă parte și redevențele unui proiect - ce nu își explică urgența și care poate produce înmiit cu capital autohton - nu ajung la bugetul statului, ori ajung precum mărunțișul din fundul buzunarului, domniile lor încalcă cu bună știință prevederile Constituției privind proprietatea publică și interesele naționale ale României.

DE CATE ORI NU S-A INTAMPLAT SA NU GASESTI UN LOC DE PARCARE, CA CELE MAI BUNE LOCURI DE PARCARE SUNT OCUPATE CU MASINI ABANDONATE SI TRANSFORMATE IN COSURI DE GUNOI, DEBARALE SAU CAMARE! Si tu esti amendat ca ai parcat in locuri interzise! HAI SA FACEM LOCURI DE PARCARE PRIN RIDICAREA AUTOTURISMELOR ABANDONATE!

Pentru a arata ca cetatenii doresc transparenta inainte de a se demara proiecte de infrastructura mari, proiecte sustinute integral din bani publici.

Municipiul Curtea de Argeș, loc istoric strâns legat de cârmuirea țării, are statutul de ”oraș regal”, titulatură care impune o mare responsabilitate. Totodată, istoria i-a adus municipiului demnitatea de necropolă regală. Regii țării l-au ales ca ultim loc de odihnă a trupurilor lor. Însă, cu tot respectul impus de termenul ”regal”, noi, cetățenii acestui oraș, ne temem că rămânem doar o necropolă. Ne temem că ne înmormântăm istoria în uitare, neputință, nepăsare, lipsă de acțiune. Un exemplu în acest sens este constituit de Ruinele Bisericii San Nicoară. Monument istoric de categorie A (referință AG-II-m-A-13655.01), datând din secolul al XIII-lea, biserica Sân Nicoară a fost paraclisul primei Curţi Domnești de la Argeş. Mai este denumită și “Biserica Sfântul Nicolae cel Mic”, adjectiv atribuit pentru a nu fi confundată cu Biserica Domnească (Sfântul Nicolae Domnesc), de care, pe vremuri, se lega printr-un tunel secret. Între timp, stau mărturie a ceea ce a fost lăcașul doar ruinele din parcul omonim. Astăzi, Ruinele San Nicoară sunt mai neîngrijite ca niciodată. Pe o fostă cupolă crește de ani întregi un copac, deșeurile înconjoară rămășițele zidurilor, iar acestea poartă și ele însemnele neglijenței, dar și ale lipsei de respect: vopsea, graffiti naiv și alte mijloace de pătat istoria.

Deținatorii de animale de companie vizitează cel puțin o data pe săptămână unul dintre parcurile din Pitesti și petrec cel putin 45 minute. La o estimare grosso modo: la 1000 de deținatori de câini, într-un an de zile vor fi câini în parc timp de 39,000 de ore - timp în care e posibil să apară discutii sau alte neplăceri între proprietarii de câini și parinti, biciclisti, alergatori. Pentru a reduce considerabil numarul unor astfel de situații, crearea unui spațiu de joacă pentru câini ar contribui la siguranta copiilor, care nu s-ar mai intalni cu caini fara lesa, la siguranta biciclistilor si a alergatorilor, care nu vor trebui sa ocoleasca cainii, cat si ar ajuta deținătorii de animale să petreacă timpul într-un singur loc din parc, în care câinii să aibă parte de suficientă mișcare, fără a fi nevoie să scoată lesa în alt loc în afara acestui dorit „dog park”. In plus, acest spatiu dedicat cainilor ar putea creste nivelul igienei intrucat ar putea fi amplasate cosuri de gunoi si pungi, ce ar fi la indemana detinatorilor de caini pentru a strange de fiecare data dupa cainii lor. Asadar, haideti sa ne implicam pentru a face un bine tuturor :)

Se REPARA o MARE NEDREPTATE SOCIALA! Daca crezi ca urmasii tai nu merita banii cu care tu ai contribuit! TE rog nu SEMNA! Mai bine sa se duca pe pensii speciale!

Copii care merg la scoala nu au loc sa mearga pe trotuar pe niciuna dintre parti intrucat peste tot sunt masini parcate. Singurul drum pe strada Aleea Mizil este pe strada care este extrem de circulata la orele diminetii (pentru a evita semafoarele si aglomeratia bulevardului masinile folosesc aceasta strada ca ruta alternativa). Acest lucru este extrem de periculos pentru copii, iar stalpii ar rezolva situatia astfel incat copii sa ajunga in siguranta la scoala si inapoi acasa.

• Dacă ai nevoie de un abonament, dar nu ai traseu în zona stațiilor unde se poate face acesta o să fie nevoie să faci un ocol care te costă timp. • Cozile care se formează la aceste "centre" te obligă să îți faci programul în jurul ghișeului, nu în jurul lucrurilor importante. • De multe ori ajungi să mai cumperi o cartela doar ca să ajungi unde trebuie să îți faci abonament