Comerț liber, dar pentru cine? UE operează sub mantra comerțului liber, care presupune negocierea acordurilor de liber schimb cu țări din întreaga lume. Însă realitatea de pe teren nu presupune nici libertate, nici echitate. Impulsionate să obțină profituri cât mai mari, supermarketurile abuzează de influența și de puterea de cumpărare pe care o au pentru a obține produsele la cele mai mici prețuri. Și au făcut-o de ani de zile. În Europa, dovezile sunt clare și din ce în ce mai multe. Comitetul Economic și Social European a lansat în ianuarie 2013 un raport dur privind această situație, solicitând acțiuni urgente, intutlat „Stadiul actual al relațiilor comerciale dintre furnizorii de alimente și sectorul mare al comerțului cu amănuntul" (orig. „The current state of commercial relations between food suppliers and the large retail sector”) Practicile supermarketurilor pot avea consecințe dintre cele mai nefaste: • Salariile sunt prea mici pentru a un trai decent - Cu o putere de negociere mică sau inexistentă, pe o piață dominată doar de câțiva cumpărători, furnizorii și fermierii sunt forțați să accepte prețuri mici pentru produsele și munca lor. • Drepturile muncitorilor nu sunt respectate - Pentru lucrătorii din țările în curs de dezvoltare și a micilor producători de produse proaspete cum ar fi banane, kiwi și ananașii, situația este gravă. Există dovezi ale suprimării drepturilor muncii, a orelor suplimentare forțate și a locurilor de muncă nesigure. • Daune aduse mediului înconjurător – Imboldul supermarketurilor de a satisface, și de a îndemna la (supra)consum, creează premisele pentru producții care dăunează mediului înconjurător. • Consumatorii nu o duc mai bine - Furnizorii mai mici și specializați nu pot satisface volumele și cerințele de preț sau de calitate ale supermarketurilor. Comercianți mai mici nu pot concura cu prețurile scăzute din supermarketuri, ceea ce, la rândul lor, conduce la mai puține oportunități pentru furnizorii mai mici. Mai puține opțiuni în alegerea produselor și a spațiilor comerciale fac consumatorii victimele acestui cerc vicios. Prețurile scăzute cerute de supermarketuri furnizorilor nu sunt traduse în mod automat la prețuri mai mici pentru consumatori. Comerțul echitabil, pentru oameni și natură Comerțul echitabil (Fair trade) este o modalitate de a face comerț, al cărei scop este de a oferi sprijin direct și efectiv pentru producătorii marginalizați din țările în curs de dezvoltare din Africa, Asia și America Latină. Majoritatea bananelor, ananașilor și altor fructe tropicale comercializate echitabil sunt etichetate cu Marca Fairtrade folosită de Fairtrade Internațional (FI). Fairtrade Internațional conduce un sistem de certificare (Fairtrade) a produselor, care s-a bucurat de o mare popularitate în ultimii 15 ani, deși există din anii 1980. Cinci principii de bază ale comerțului echitabil (fair trade): • Plata unui preț corect – Producătorii primesc un preț corect, acoperind costul producției, costul unui trai decent și al unui profit rezonabil. • Interzicerea muncii prestate de copii – este interzisă orice formă a acesteia – mai ales când dăunează educației copiilor sau sănătății lor fizice și dezvoltării mentale. • Condiții de muncă decente – muncitorii de pe plantații, din ferme, fabrici de procesare și din alte afaceri primesc salarii suficiente pentru traiul zilnic și lucrează în condiții sigure și decente. • Dezvoltarea comunităților locale – O parte semnificativă din banii din comerțul echitabil sunt investiți în proiecte de dezvoltare în comunitățile de producători. Aceste proiecte includ aprovizionarea cu apă de băut, construirea de drumuri, utilități în educație și în sănătate, costurile pentru educație sau pregătirea vocațională, microfinanțări, sănătate ș.a. • Sustenabilitatea mediului – Agrochimicalele periculoase și organismele modificate genetic sunt excluse de la produsele certificate Fairtrade. În plus, sunt susținute tehnicile de producție care protejează ecosisteme valoroase și sănătatea producătorilor și a consumatorilor. Care sunt tendințele principale în ceea ce privește fairtrade-ul? Piața Fairtrade crește constant la nivel global. Cele mai populare produse sunt cafeaua, cacaua, ciocolata, ceaiul, bananele, mierea, florile, bumbacul, dar și produse inedite, precum aurul, încep să fie din ce în ce mai prezente. Profitul anual din vânzarea de produse certificate a crescut în ultima decadă și a atins 5.5 miliarde de euro în 2013. Există cerere de produse Fairtrade în România? Ne putem aștepta, așa cum am văzut în cazul produselor organice, ca piața românească să urmeze trendurile din Europa de Vest, unde creșterea este semnificativă. În prezent, piața Fairtrade este în curs de dezvoltare în România, pe rafturile supermarketurilor fiind deja apărute unele produse (cafea, ciocolată, ceai) certificate Fairtrade. Lanțul de supermarketuri care promovează și dezvoltă primul fructe tropicale certificate fairtrade va avea de câștigat, pentru că va beneficia de imaginea pozitivă a Fairtrade-ului. Campania „Lanțuri omenești, fructe echitabile” face parte din proiectul „Make Fruit Fair!”, care este implementat de asociația Mai Bine în România. Make Fruit Fair! este un consorțiu global format din 19 parteneri din EU, Camerun, Columbia, Ecuador și insulele Windward, coordonat de Oxfam Germania. Acest document a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestui document intră în responsabilitatea asociației Mai Bine și sub nici o circumstanță nu reflectă poziția Uniunii Europene.

În București, capitală europeană și centru universitar unde studiază peste 135 000 de studenți și locuiesc peste 570 600 tineri, plaja de activități socio-culturale este foarte ofertantă pentru tineri şi viaţa socială a acestora este activă şi vibrantă, însă, de multe ori, participarea lor la astfel de activități este restrânsă din cauza faptului că posibilitățile de transport după ora 23:00 sunt limitate, puțini studenți și tineri având disponibilitatea financiară de a circula cu o firmă de taximetrie. Prin urmare, dacă rețeaua de metrou ar funcționa non-stop, tinerii vor putea beneficia de mai multe dintre opțiunile socio-culturale existente în oraș, deoarece nu vor mai fi limitaţi de posibilităţile de transport. De asemenea, având în vedere că rețeaua de metrou este cea mai sigură și rapidă modalitate de transport în comun din București, un program de funcționare permanent al acesteia ar fi benefic pentru întreaga comunitate, pentru că nu doar studenții și tinerii ar avea posibilitatea să circule oricând cu metroul, ci oricare cetățean care are nevoie să se deplaseze în timpul nopții. O astfel de măsură ar dovedi o responsabilitate socială pe care sperăm că Ministerul Transporturilor și Societatea Comercială de Transport cu Metroul București „Metrorex” S. A. și-o vor asuma, în semn de respect şi pentru a asigura bunăstarea utilizatorilor rețelei de metrou. În plus, sunt de luat în considerare și aspectele economice, o astfel de modificare a programului de funcționare a metroului putând aduce venituri suplimentare pentru Societatea Comercială de Transport cu Metroul București „Metrorex” S. A., deoarece va crește numărul de utilizatori ai rețelei de metrou, în detrimentul taxiurilor, care de multe ori percep tarife ilegale, mai mari decât prețul real al călătoriei, și nu oferă aceeași siguranță a călătoriei. Mai mult, un program prelungit al metroului, inclusiv pe timpul nopții, ar face din București un oraș mai atractiv pentru turiști, pentru că ar garanta o mobilitate facilă și sigură a acestora, încurajând astfel dezvoltarea acestui sector, ceea ce ar aduce, implicit, și alte beneficii economice României. În urma unei analize a programelor a 65 de rețele de metrou din celelalte state ale lumii, de pe majoritatea continentelor, am observat că numărul țărilor în care programul de circulație al metroului depășește ora 23:00 este considerabil. Astfel, în comparație cu România, 58,46% dintre rețelele de metrou analizate au un program semnificativ mai lung seara decât cel al metroului bucureștean (38 de metropole), restul având un program comparabil. De asemenea, 83,07% dintre rețelele de metrou analizate au un program care depășește ora 23:00 cel puțin într-o zi a săptămânii (54 de metropole). În multe state, programul rețelelor de metrou este mai lung în zilele de weekend, când activitatea socială a cetățenilor pe parcursul nopții este, evident, mai intensă, și nevoia acestora de mobilitate crește. AICI (http://tinyurl.com/l9usco3) puteți consulta lista cu rețelele de metrou analizate unde programul de metrou se încheie seara mai târziu de ora 23:00 cel puțin într-o zi a săptămânii. Așadar, considerăm că municipiul București poate lua exemplu de la alte metropole importante ale lumii, prelungind programul de funcționare al metroului, în beneficiul cetățenilor săi, dar și al turiștilor care tranzitează orașul, asigurând, totodată, un mijloc de transport sigur și rapid tuturor.

O autostradă ar avea implicații uriașe în atragerea de investiții, crearea de noi locuri de muncă, creșterea salariilor, scăderea nivelului poluării (raportat la același număr de mașini), reducerea numărului de decese din accidente etc. Din păcate cel mai recent accident mortal s-a întâmplat acum 2 zile... http://www.gds.ro/Local/2017-04-26/carnagiul-de-la-padurea-saru-ingrid,-luca,-mirabela,-petre,-mihai-ingerii-de-pe-drumul-mortii/ Se pare că drumul expres, în felul în care este gândit, este mult mai periculos decât autostrada, curbe strânse pe care nu se va putea circula cu viteză fără riscuri mult mai mari (detalii în link-ul de mai sus). Practic, fiecare individ care are vreo legătură cu această regiune, indiferent de vârstă sau culoare politică (chiar dacă nu mai locuiește aici) ar avea numai de câștigat din construirea autostrăzii, dar totuși acceptăm resemnați decizia fără să mișcăm un deget. Dacă ar fi trebuit să învățăm ceva din proteste este că prin implicare chiar putem schimba lucrurile.

Artiștii și operatorii culturali implicați în dezvoltarea sectorului cultural din România și în realizarea de proiecte de colaborare artistică internațională solicită senatorilor coaliției majoritare și membrilor partidelor de opoziție deopotrivă sa asigure promovarea profesionista in lume a culturii române prin intermediul Institutului Cultural Român. Așadar, solicităm membrilor Senatului să nu valideze prin votul lor în plen votul consultativ dat de majoritatea senatorilor din Comisiile de Cultură și de Politică Externă a României pentru d-na Liliana Țuroiu pentru funcția de Președinte al Institutului Cultural Român și pentru Mirel Taloș (ALDE), respectiv Krizbai Bela Dan (UDMR) pentru funcțiile de Vicepreședinte ai ICR. Suntem de părere că votul domniilor lor trebuie să fie în primul rând în interesul culturii românești și nu un vot politic în interesul partidului pe care îl reprezintă. Considerăm că soluția pentru renașterea ICR-ului este “demararea rapidă a unui proces de reformă care să includă transparentizarea, debirocratizarea și profesionalizarea echipelor de experți ICR și susținerea cu prioritate a culturii contemporane, difuzarea creației originale românești pe scena internațională, implementarea unor programe educaționale pentru publicul tânăr din străinătate și diaspora românească” precum și celelalte inițiative incluse în planul făcut public de către echipa Cosmin Manolescu (președinte) - Cristina Modreanu (vicepreședinte), nominalizată de USR pentru conducerea ICR. Credem că aceasta este singura soluție viabilă pentru definirea viziunii și strategiei ICR precum și pentru debirocratizarea, transparentizarea și modernizarea programelor sale, care să ducă în final la o creștere a prezenței culturii românești și o îmbunătățire a imaginii României pe plan internațional. Cu stimă, Judith STATE, artist independent Radu DUMITRIU, muzician Dragoș NEAMU, manager cultural Alex RADU, manager Aiurart Contemporary Art Space/Editura Vellant Ada SOLOMON, producător de film Irinel ANGHEL, muzician Razvan TUPA, poet Ada Galeș, actor Robert Bălan, regizor Mihaela Dancs, coregraf și perfomer Tania Cucoreanu, artist media Idris Clate, actor și performer Larisa Crunteanu, artist vizual Istvan Teglas, actor Ruxandra Elena Cioată, balerina ONB si manager Ruxandra Ballet Studio Doina Georgescu, profesor dans Miruna Runcan, critic de teatru Vanda Stefanescu, coregrafa Diana Gheorghiu, compozitoare Marian Popescu, critic de teatru Radu Nițescu, poet Gabriel Vacariu, conferențiar, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București Ioana Visalon, actriță Alexandra Zbuchea, conferențiar, Facultatea de Management, ASE Diana Rotaru, compozitoare Jean-Lorin Sterian, artist și curator Irina Pietreanu, artist vizual Ioana Paun, regizor de teatru Raluca Bem, manager cultural Laura-Elena Misosniky, actor & performer Antoaneta Cojocaru, actriță Luiza Zamora, istoric de artă Mihai Păcurar, videoartist Cristina Lilienfeld, coregraf și performer Theodor-CristianPopescu, regizor de teatru Ioana Popescu, etnolog Tudor Elian, arhitect Clara Trăistaru, manager cultural, Diana Dumbrava, actriță Arnold Estefan, artist vizual Fatma Mahomed, coregraf/performer Silvia Cotelea Cazacu, critic teatru Gianina, Carbunariu, regizor de teatru Florin Fieroiu, coregraf/regizor Andrei Măjeri, regizor Sorin Poamă, actor Radu Iacoban, dramaturg Adrian Bulboacă, fotograf Ilinca Manolache, actriță Silvia Ghiață, producător și realizator TV Alexe Popescu, designer Octavian Nemescu, compozitor Stefania Ferchedau, manager cultural Florin Iaru, scriitor Doina Isfanoni, etnolog Mircea Dragu, psihoterapeut Mircea Toma, presedinte Active Watch Dana Sarmes, profesor & manager cultural Laura Orlescu, manager cultural Andreea Vulpe, regizor Luciana Alexandra Ghica, conferențiar universitar, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București Eugen Jebeleanu, regizor Cecilia Ștefănescu, scriitoare Adriana Gheorghe, performer Richard Bovnoczki, actor Cinty Ionescu, artist media Dana Sarmeș, critic si istoric de arta, curator independent Ștefan Constantinescu, regizor Olga Torok, actrita Nona Serbanescu, manager cultural si artist vizual Cristina Bogdan, curator si manager cultural Ioana Marchidan, coregraf si performer

Acesta strada a devenit repede un simbol si un punct de atracție în București. In 2014, turistii au inclus strada Xenofon, singura in trepte din Capitala, pe lista locurilor de vizitat.

Transportul public de calitate atrage noi calatori, decongestionand orase si eliminand poluare. Pentru Piatra Neamt, transportul cu troleibuzul este 1. Ecologic - poluarea locala atmosferica este nula respectiv cea fonica neglijabila. 2. Economic - costul combustibililor fosili este in crestere exponentiala, al curentului electric nu 3. Ergonomic - vehiculele electrice dau dovada de versatilitate si agilitate in trafic si la rampe 4. Eficient - Franarea recuperativa specifica vehiclelor electrice permite consum redus de energie electrica 5. Sustenabil - Transportul public electric eficient implica costuri ecologice aproape nule iar infrastructura si vehiculele aferente au o viata comerciala sporita in comparatie cu alternativele Diesel. http://m.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/scandal-pe-tema-transportului-de-calatori--217378981.html http://www.stiri-neamt.ro/de-astazi-1-aprilie-adio-singurului-mijloc-de-transport-ecologic-din-piatra-neamt/ https://www.facebook.com/salvamtroleibuzul/

Fără soluții reale pe termen lung ne vom întoarce la practica veche a vânătorii pentru trofeu a animalelor sălbatice protejate, în defavoarea comunităților locale, a naturii și a societății în general.

Situația din școlile speciale din România NU POATE RĂMÂNE așa! 1. Context ‐ În ciuda discursului oficial, sistemul de învățământ românesc este profund segregat, izolând copiii cu dizabilități în școlile speciale. ‐ Peste 31.000 de copii cu dizabilități sunt izolați în 176 de școli speciale. ‐ Cei mai multi dintre ei sunt victime ale tratamentelor crude, inumane și degradante de către cadrele didactice și personalul auxiliar (bătăi, sedative, contenționări etc.). 2. Statistici și investigații mass‐media ‐ În 30,76% dintre județele din România, parchetele și inspectoratele de poliție au înregistrat plângeri penale legate de abuzurile împotriva copiilor cu dizabilități în școlile speciale doar în 2016. Nu au fost luate măsuri suplimentare. ‐ Mass‐media din România a documentat pe larg abuzurile împotriva copiilor cu dizabilități în școlile speciale. https://vimeo.com/211528383 ‐ Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități (CEDCD)(www.cedcd.ro) a depus numeroase plângeri penale și petiții la Guvern și Ministerul Educației. Nu a fost luată nicio măsură. - CEDCD a sesizat joi, 30 martie 2017, Parchetul de pe langă Judecătoria Sectorului 4, Avocatul Poprului și Autoritatea Nationala Pentru Protectia Drepturilor Copilului cu privire la abuzurile și relele tratamente aplicate copiilor cu dizabilități din Școala Specială Gimnazială nr. 4 din București. Conform probelor video și înscrisurilor aflate în posesia CEDCD și depuse la dosarul în cauză, copiii cu dizabilități din Școala Specială Gimnazială nr. 4, sunt bătuți cu brutalitate în mod sistematic de cadrele didactice, sunt legați cu funia și transportați către diferite zone ale unității de învățământ, sunt agresați fizic, psihic și emoțional permanent. Conform probelor video și a declarațiilor personalului școlii, copiii sunt dați cu capul de pereți, trântiți pe jos, trași de păr, lăsați nesupravegheați la ore, ținuți dezbrăcați în școală, totul desfășurându-se ”în spatele ușilor închise”, așa cum declară unul dintre profesorii școlii în cauză. Este momentul să ne unim forțele pentru cei mai vulnerabili dintre micii noștri prieteni. Vă cerem tuturor sprijinul pentru a îndrepta un sistem de învățământ care chinuie și pedepsește niște copii fără vină. Semnați și distribuiți, vă rugăm!

Conform Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, aceştia au obligaţia să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici. Câteva dintre ideile proliferate de domnul Țene Ioan Vasile: - "Pentru mine e o datorie morală, ca istoric şi conducător al comisiei de înălţare a statuii lui Ion Antonescu la Cluj-Napoca din 2000, să repun în coordonatele istorice ştiinţifice contribuţia militară a mareşalului la apărarea creştinătăţii şi civilizaţiei europene, dar şi ca să se respecte o hotărâre de restaurare a memoriei acestui mare conducător de oaste românească." - "Târgu Secuiesc este un fel de cartier Molenbeek din Bruxelles, unde autoritățile statului nu au access și unde elementele teroriste sau extremiste sunt protejate și integrate într-o comunitate de tip enclavă." - "Pe 15 martie 2016 secuii își vor proclama autonomia maghiară în secuime." - "Criza refugaţilor e de fapt o INVAZIE musulmană organizată." - " ...drama de la club Colectiv este metafizică, expresia asumării în țara noastră a unei sărbători satanice - Halloween-ul." În ciuda prevederii legale citate, Țene Ioan Vasile este de ani de zile funcționar public în cadrul Primăriei Cluj-Napoca, în care a fost adus ca şef de cabinet de către fostul primar ultranaţionalist, Gheorghe Funar. Câteva declarații ale lui Țene Ioan Vasile aici: https://youtu.be/vQH3LhfVeYE Cuvântarea lui Țene Ioan Vasile la Congresul PRU: https://youtu.be/FSAjbMGf1zQ

Televiziunea romana este a fiecaruia dintre noi si ar trebui sa fie un exemplu de impartialitate, de integritate, de prezentare obiectiva a faptelor bazate pe dovezi, un exemplu de promovare a culturii, a stiintei si a performantei. In schimb, vedem tot mai des, talk-show-uri precum cel al lui Ionut Cristache, "Romania9", emisiune unde se promoveaza incultura, minciuna si scandalul, elemente reprezentative televiziunilor de buzunar, gen Antena3, RomaniaTV etc, televiziuni create politic pentru sustinerea unor interese personale, unde circul de 2 bani si informatia subiectiva sunt singurele teme prezentate. De altfel, Ionut Cristache a fost adus la TVR1 de la Antena3 si se pare ca a luat cu el si "modelul lor de succes": diferiti politicieni, jurnalisti si sociologi dubiosi, sunt invitatii "de casa" ai emisiunii lui, invitati care intoxica publicul cu informatii subiective si mincinoase, lipsite de orice dovezi si care tot timpul au aceleasi directii: anti DNA/Justitie/Opozitie/Presedintele tarii si pro PSD. Si din pacate, marea majoritate a telespectatorilor TVR, sunt oameni simpli de la tara, oameni cu putine resurse, oameni lipsiti de alte surse de informatie si care sunt usor de manipulat. Celebra vorba "ati mintit poporul cu televizorul" inca se practica cu nesimtire desavarsita. Ma uit si nu pot sa cred! ... Ce are trebui sa fie televiziunea publica pentru romanul de rand: un model de cinste, de moralitate, de corectitudine si adevar, de cultura si stiinta si...in schimb omul de rand primeste un circ ieftin, incultura, minciuna, demagogie si calomnie...si toate acestea cu implicarea si sustinearea moderatorului Ionut Cristache, sub "aripa protectoare" a directorului Irina Radu si toate facute doar pentru a proteja interesele murdare ale unor parlamentari. Dati dovada de moralitate, dati dovada ca aveti constiinta si suflet si plecati...lasati locul unor oameni corecti si demni, unor emisiuni de valoare si nu INCULTURII. Spune si tu NU mizeriei din TVR si ajuta-ma sa ma prezint personal in fata lor cu o lista cat mai mare de semnatari!!! Doar impreuna putem face Romania un loc mai bun si de viitor pentru noi si copiii nostri!

Centrul de Resurse Juridice a vizitat inopinat în 8 şi 14 martie a.c. Secţia de psihiatrie din Gura Văii, județul Mehedinţi unde a găsit 50 de persoane cu dizabilități intelectuale şi cu probleme de sănătate mintală închise în această secţie sunt lipsite de cele mai elementare condiţii de viaţă şi de tratament. Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a sesizat abuzurile, în scris, conducerii Spitalului Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin, Consiliului Judeţean şi Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Mehedinţi (DGASPC), solicitându-le intervenţia de urgenţă pentru asigurarea accesului la servicii adecvate în comunitate. CRJ a mai sesizat aceste aspecte şi în anul 2009, fără ca vreo decizie care să conducă la integrarea în comunitate a acestor persoane să fi fost adoptată de către autorităţile locale competente. Situaţia acestora este cunoscută de peste zece ani conducerii DGASPC Mehedinţi , fără ca vreo soluţie să fi fost identificată, aceştia răspunzând că „nu au locuri disponibile în centrele de tip rezidenţial” (citat dintr-un răspuns transmis spitalului în anul 2014). Azi, managerul spitalului afirmă că secţia de psihiatrie oferă toate condiţiile demne pentru asigurarea serviciilor de sănătate mintală. Situația nu poate continua așa. Acești oameni sunt abuzați de ani de zile, cu complicitatea instituțiilor care ar trebui să le asigure recuperarea și integrarea în comunitate. Avem nevoie de sprijinul fiecăruia dintre voi pentru a determina responsabilii să respecte legea și drepturile omului și în cazul acestor 50 de persoane cu dizabilități uitate la capătul lumii!

Asociația HaicuBicla (#HcB) a identificat trei motive: 1. liniile de înaltă tensiune și circulația trenurilor reprezintă un pericol evident pentru numeroasele persoane care aleg să facă turul parcului traversând podul feroviar. Miercuri 07 martie 2017, un adolescent s-a electrocutat pe podul feroviar din parcul Herăstrau, cei 27.000 de volți provocându-i arsuri de gradele 2 și 3 pe 90% din suprafața corpului. În urmă cu doi ani, tot pe acest pod feroviar, doi băieți de 18 ani s-au electrocutat în aceleași condiții. 2. Turul parcului trebuie să fie accesibil inclusiv persoanelor cu dizabilități. 3. Prin deschiderea accesului public a curții ALPAB, ar exista un drum de halaj, așa cum cere legea. Ce înseamnă asta? Conform PUG București Lacul Herăstrău este în UTR V1C Conform aceluiași PUG în RLU (Regulamentul Local de Urbanism) Lacul Herăstrău este situat la zona V Art. 8 CIRCULAȚII ŞI ACCESE V1 - V8 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii; - se va asigura accesul din circulaţiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru întreţinere, aprovizionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale. - se va asigura din drumul de halaj accesul direct la lac al maşinilor de pompieri. iar la Art.3 UTILIZĂRI INTERZISE. V1 + V2 - se interzic orice schimbări ale funcţiunilor spaţiilor verzi publice şi specializate; - se interzice conversia grupurilor sanitare în spaţii comerciale; - se interzice ocuparea malurilor între drumul de halaj şi oglinda de apă ca şi poziţionarea pe platforme flotante sau pe piloţi în interiorul oglinzii de apă a unor funcţiuni în absenţa unui P.U.Z. de ansamblu al amenajării peisagistice a malurilor; - se interzic orice improvizaţii ale colectării apelor uzate ale construcţiilor lacustre; - se interzice localizarea tonetelor şi tarabelor prin decuparea abuzivă a spaţiilor plantate adiacente trotuarelor, atât în interior, cât şi pe conturul exterior al spaţiilor verzi. În traducere: se poate propune ca acest drum existent să devina parte din parc. Fără niciun cost.