Ne dorim să creăm un spațiu în care vanilia străbunilor noștri este respectată, iar noi și copiii noștri ne putem dezvolta armonios, așa cum a vrut Dumnezeu când a rânduit ca omul să mănânce vanilie. De aceea, milităm pentru introducerea în constituție a definiției vaniliei. Pe viitor, avem un program cu 50 de puncte pentru dezvoltarea armonioasă a vaniliei române, în care ne vom adresa în mod direct tinerilor, în școli, la orele de lucru manual, unde ne opunem în mod ferm lecțiilor de salată de fructe - ananasul la conservă este necreștinesc și antiromânesc!

Această mărire a alocațiilor este un factor care poate influența considerabil multe vieți. Privind din punctul de vedere al unei familii cu o situație financiară precară, suma de 82 de lei este una infimă pentru creşterea unui copil. Având în vedere nevoile acestuia, această sumă nu poate să acopere nici măcar alimentele necesare traiului pentru o lună. Copiii din centre de plasament sunt de asemenea, vizați de această problemă a alocației, fiind chiar cei care sunt dependenți de ea.

În acest moment gratuitatea RMN-ului este asigurată doar celor cu asigurarea de sănătate. Acest lucru face ca investigația să fie imposibilă pentru cei din mediile rurale sau persoanele cu situații financiare precare. Gratuitatea garantată a investigației trebuie să vină la pachet cu achiziționarea de noi aparate. Doar așa se poate schimba situația sănătății din România. Sunt cazuri în care pentru un RMN trebuie să așteți și 4 luni de zile. Prevenirea tumorilor, a cancerului sau altor boli devine imposibilă. Avem nevoie de sănătate pentru toți românii!

Vrem suplimentarea liniilor RATB deoarece este unul dintre cele mai folosite servicii de stat și, uneori, condițiile sunt regretabile datorita aglomerației. Consideram ca liniile unde nu poți rezista mai mult de o stație pentru ca împarți același metru pătrat cu alți 4 oameni,care sunt deoendenti de serviciile RATB, ar trebui suplimentate deoarece este un plus pentru toată lumea. Oamenii vor beneficia de confort in fiecare zi, iar RATB-ul va avea un profit considerabil datorita altor persoane care vor folosi Mijloacele de transport în comun datorita noilor condiții.

Comerț liber, dar pentru cine? UE operează sub mantra comerțului liber, care presupune negocierea acordurilor de liber schimb cu țări din întreaga lume. Însă realitatea de pe teren nu presupune nici libertate, nici echitate. Impulsionate să obțină profituri cât mai mari, supermarketurile abuzează de influența și de puterea de cumpărare pe care o au pentru a obține produsele la cele mai mici prețuri. Și au făcut-o de ani de zile. În Europa, dovezile sunt clare și din ce în ce mai multe. Comitetul Economic și Social European a lansat în ianuarie 2013 un raport dur privind această situație, solicitând acțiuni urgente, intutlat „Stadiul actual al relațiilor comerciale dintre furnizorii de alimente și sectorul mare al comerțului cu amănuntul" (orig. „The current state of commercial relations between food suppliers and the large retail sector”) Practicile supermarketurilor pot avea consecințe dintre cele mai nefaste: • Salariile sunt prea mici pentru a un trai decent - Cu o putere de negociere mică sau inexistentă, pe o piață dominată doar de câțiva cumpărători, furnizorii și fermierii sunt forțați să accepte prețuri mici pentru produsele și munca lor. • Drepturile muncitorilor nu sunt respectate - Pentru lucrătorii din țările în curs de dezvoltare și a micilor producători de produse proaspete cum ar fi banane, kiwi și ananașii, situația este gravă. Există dovezi ale suprimării drepturilor muncii, a orelor suplimentare forțate și a locurilor de muncă nesigure. • Daune aduse mediului înconjurător – Imboldul supermarketurilor de a satisface, și de a îndemna la (supra)consum, creează premisele pentru producții care dăunează mediului înconjurător. • Consumatorii nu o duc mai bine - Furnizorii mai mici și specializați nu pot satisface volumele și cerințele de preț sau de calitate ale supermarketurilor. Comercianți mai mici nu pot concura cu prețurile scăzute din supermarketuri, ceea ce, la rândul lor, conduce la mai puține oportunități pentru furnizorii mai mici. Mai puține opțiuni în alegerea produselor și a spațiilor comerciale fac consumatorii victimele acestui cerc vicios. Prețurile scăzute cerute de supermarketuri furnizorilor nu sunt traduse în mod automat la prețuri mai mici pentru consumatori. Comerțul echitabil, pentru oameni și natură Comerțul echitabil (Fair trade) este o modalitate de a face comerț, al cărei scop este de a oferi sprijin direct și efectiv pentru producătorii marginalizați din țările în curs de dezvoltare din Africa, Asia și America Latină. Majoritatea bananelor, ananașilor și altor fructe tropicale comercializate echitabil sunt etichetate cu Marca Fairtrade folosită de Fairtrade Internațional (FI). Fairtrade Internațional conduce un sistem de certificare (Fairtrade) a produselor, care s-a bucurat de o mare popularitate în ultimii 15 ani, deși există din anii 1980. Cinci principii de bază ale comerțului echitabil (fair trade): • Plata unui preț corect – Producătorii primesc un preț corect, acoperind costul producției, costul unui trai decent și al unui profit rezonabil. • Interzicerea muncii prestate de copii – este interzisă orice formă a acesteia – mai ales când dăunează educației copiilor sau sănătății lor fizice și dezvoltării mentale. • Condiții de muncă decente – muncitorii de pe plantații, din ferme, fabrici de procesare și din alte afaceri primesc salarii suficiente pentru traiul zilnic și lucrează în condiții sigure și decente. • Dezvoltarea comunităților locale – O parte semnificativă din banii din comerțul echitabil sunt investiți în proiecte de dezvoltare în comunitățile de producători. Aceste proiecte includ aprovizionarea cu apă de băut, construirea de drumuri, utilități în educație și în sănătate, costurile pentru educație sau pregătirea vocațională, microfinanțări, sănătate ș.a. • Sustenabilitatea mediului – Agrochimicalele periculoase și organismele modificate genetic sunt excluse de la produsele certificate Fairtrade. În plus, sunt susținute tehnicile de producție care protejează ecosisteme valoroase și sănătatea producătorilor și a consumatorilor. Care sunt tendințele principale în ceea ce privește fairtrade-ul? Piața Fairtrade crește constant la nivel global. Cele mai populare produse sunt cafeaua, cacaua, ciocolata, ceaiul, bananele, mierea, florile, bumbacul, dar și produse inedite, precum aurul, încep să fie din ce în ce mai prezente. Profitul anual din vânzarea de produse certificate a crescut în ultima decadă și a atins 5.5 miliarde de euro în 2013. Există cerere de produse Fairtrade în România? Ne putem aștepta, așa cum am văzut în cazul produselor organice, ca piața românească să urmeze trendurile din Europa de Vest, unde creșterea este semnificativă. În prezent, piața Fairtrade este în curs de dezvoltare în România, pe rafturile supermarketurilor fiind deja apărute unele produse (cafea, ciocolată, ceai) certificate Fairtrade. Lanțul de supermarketuri care promovează și dezvoltă primul fructe tropicale certificate fairtrade va avea de câștigat, pentru că va beneficia de imaginea pozitivă a Fairtrade-ului. Campania „Lanțuri omenești, fructe echitabile” face parte din proiectul „Make Fruit Fair!”, care este implementat de asociația Mai Bine în România. Make Fruit Fair! este un consorțiu global format din 19 parteneri din EU, Camerun, Columbia, Ecuador și insulele Windward, coordonat de Oxfam Germania. Acest document a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestui document intră în responsabilitatea asociației Mai Bine și sub nici o circumstanță nu reflectă poziția Uniunii Europene.

În București, capitală europeană și centru universitar unde studiază peste 135 000 de studenți și locuiesc peste 570 600 tineri, plaja de activități socio-culturale este foarte ofertantă pentru tineri şi viaţa socială a acestora este activă şi vibrantă, însă, de multe ori, participarea lor la astfel de activități este restrânsă din cauza faptului că posibilitățile de transport după ora 23:00 sunt limitate, puțini studenți și tineri având disponibilitatea financiară de a circula cu o firmă de taximetrie. Prin urmare, dacă rețeaua de metrou ar funcționa non-stop, tinerii vor putea beneficia de mai multe dintre opțiunile socio-culturale existente în oraș, deoarece nu vor mai fi limitaţi de posibilităţile de transport. De asemenea, având în vedere că rețeaua de metrou este cea mai sigură și rapidă modalitate de transport în comun din București, un program de funcționare permanent al acesteia ar fi benefic pentru întreaga comunitate, pentru că nu doar studenții și tinerii ar avea posibilitatea să circule oricând cu metroul, ci oricare cetățean care are nevoie să se deplaseze în timpul nopții. O astfel de măsură ar dovedi o responsabilitate socială pe care sperăm că Ministerul Transporturilor și Societatea Comercială de Transport cu Metroul București „Metrorex” S. A. și-o vor asuma, în semn de respect şi pentru a asigura bunăstarea utilizatorilor rețelei de metrou. În plus, sunt de luat în considerare și aspectele economice, o astfel de modificare a programului de funcționare a metroului putând aduce venituri suplimentare pentru Societatea Comercială de Transport cu Metroul București „Metrorex” S. A., deoarece va crește numărul de utilizatori ai rețelei de metrou, în detrimentul taxiurilor, care de multe ori percep tarife ilegale, mai mari decât prețul real al călătoriei, și nu oferă aceeași siguranță a călătoriei. Mai mult, un program prelungit al metroului, inclusiv pe timpul nopții, ar face din București un oraș mai atractiv pentru turiști, pentru că ar garanta o mobilitate facilă și sigură a acestora, încurajând astfel dezvoltarea acestui sector, ceea ce ar aduce, implicit, și alte beneficii economice României. În urma unei analize a programelor a 65 de rețele de metrou din celelalte state ale lumii, de pe majoritatea continentelor, am observat că numărul țărilor în care programul de circulație al metroului depășește ora 23:00 este considerabil. Astfel, în comparație cu România, 58,46% dintre rețelele de metrou analizate au un program semnificativ mai lung seara decât cel al metroului bucureștean (38 de metropole), restul având un program comparabil. De asemenea, 83,07% dintre rețelele de metrou analizate au un program care depășește ora 23:00 cel puțin într-o zi a săptămânii (54 de metropole). În multe state, programul rețelelor de metrou este mai lung în zilele de weekend, când activitatea socială a cetățenilor pe parcursul nopții este, evident, mai intensă, și nevoia acestora de mobilitate crește. AICI (http://tinyurl.com/l9usco3) puteți consulta lista cu rețelele de metrou analizate unde programul de metrou se încheie seara mai târziu de ora 23:00 cel puțin într-o zi a săptămânii. Așadar, considerăm că municipiul București poate lua exemplu de la alte metropole importante ale lumii, prelungind programul de funcționare al metroului, în beneficiul cetățenilor săi, dar și al turiștilor care tranzitează orașul, asigurând, totodată, un mijloc de transport sigur și rapid tuturor.

O autostradă ar avea implicații uriașe în atragerea de investiții, crearea de noi locuri de muncă, creșterea salariilor, scăderea nivelului poluării (raportat la același număr de mașini), reducerea numărului de decese din accidente etc. Din păcate cel mai recent accident mortal s-a întâmplat acum 2 zile... http://www.gds.ro/Local/2017-04-26/carnagiul-de-la-padurea-saru-ingrid,-luca,-mirabela,-petre,-mihai-ingerii-de-pe-drumul-mortii/ Se pare că drumul expres, în felul în care este gândit, este mult mai periculos decât autostrada, curbe strânse pe care nu se va putea circula cu viteză fără riscuri mult mai mari (detalii în link-ul de mai sus). Practic, fiecare individ care are vreo legătură cu această regiune, indiferent de vârstă sau culoare politică (chiar dacă nu mai locuiește aici) ar avea numai de câștigat din construirea autostrăzii, dar totuși acceptăm resemnați decizia fără să mișcăm un deget. Dacă ar fi trebuit să învățăm ceva din proteste este că prin implicare chiar putem schimba lucrurile.

Artiștii și operatorii culturali implicați în dezvoltarea sectorului cultural din România și în realizarea de proiecte de colaborare artistică internațională solicită senatorilor coaliției majoritare și membrilor partidelor de opoziție deopotrivă sa asigure promovarea profesionista in lume a culturii române prin intermediul Institutului Cultural Român. Așadar, solicităm membrilor Senatului să nu valideze prin votul lor în plen votul consultativ dat de majoritatea senatorilor din Comisiile de Cultură și de Politică Externă a României pentru d-na Liliana Țuroiu pentru funcția de Președinte al Institutului Cultural Român și pentru Mirel Taloș (ALDE), respectiv Krizbai Bela Dan (UDMR) pentru funcțiile de Vicepreședinte ai ICR. Suntem de părere că votul domniilor lor trebuie să fie în primul rând în interesul culturii românești și nu un vot politic în interesul partidului pe care îl reprezintă. Considerăm că soluția pentru renașterea ICR-ului este “demararea rapidă a unui proces de reformă care să includă transparentizarea, debirocratizarea și profesionalizarea echipelor de experți ICR și susținerea cu prioritate a culturii contemporane, difuzarea creației originale românești pe scena internațională, implementarea unor programe educaționale pentru publicul tânăr din străinătate și diaspora românească” precum și celelalte inițiative incluse în planul făcut public de către echipa Cosmin Manolescu (președinte) - Cristina Modreanu (vicepreședinte), nominalizată de USR pentru conducerea ICR. Credem că aceasta este singura soluție viabilă pentru definirea viziunii și strategiei ICR precum și pentru debirocratizarea, transparentizarea și modernizarea programelor sale, care să ducă în final la o creștere a prezenței culturii românești și o îmbunătățire a imaginii României pe plan internațional. Cu stimă, Judith STATE, artist independent Radu DUMITRIU, muzician Dragoș NEAMU, manager cultural Alex RADU, manager Aiurart Contemporary Art Space/Editura Vellant Ada SOLOMON, producător de film Irinel ANGHEL, muzician Razvan TUPA, poet Ada Galeș, actor Robert Bălan, regizor Mihaela Dancs, coregraf și perfomer Tania Cucoreanu, artist media Idris Clate, actor și performer Larisa Crunteanu, artist vizual Istvan Teglas, actor Ruxandra Elena Cioată, balerina ONB si manager Ruxandra Ballet Studio Doina Georgescu, profesor dans Miruna Runcan, critic de teatru Vanda Stefanescu, coregrafa Diana Gheorghiu, compozitoare Marian Popescu, critic de teatru Radu Nițescu, poet Gabriel Vacariu, conferențiar, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București Ioana Visalon, actriță Alexandra Zbuchea, conferențiar, Facultatea de Management, ASE Diana Rotaru, compozitoare Jean-Lorin Sterian, artist și curator Irina Pietreanu, artist vizual Ioana Paun, regizor de teatru Raluca Bem, manager cultural Laura-Elena Misosniky, actor & performer Antoaneta Cojocaru, actriță Luiza Zamora, istoric de artă Mihai Păcurar, videoartist Cristina Lilienfeld, coregraf și performer Theodor-CristianPopescu, regizor de teatru Ioana Popescu, etnolog Tudor Elian, arhitect Clara Trăistaru, manager cultural, Diana Dumbrava, actriță Arnold Estefan, artist vizual Fatma Mahomed, coregraf/performer Silvia Cotelea Cazacu, critic teatru Gianina, Carbunariu, regizor de teatru Florin Fieroiu, coregraf/regizor Andrei Măjeri, regizor Sorin Poamă, actor Radu Iacoban, dramaturg Adrian Bulboacă, fotograf Ilinca Manolache, actriță Silvia Ghiață, producător și realizator TV Alexe Popescu, designer Octavian Nemescu, compozitor Stefania Ferchedau, manager cultural Florin Iaru, scriitor Doina Isfanoni, etnolog Mircea Dragu, psihoterapeut Mircea Toma, presedinte Active Watch Dana Sarmes, profesor & manager cultural Laura Orlescu, manager cultural Andreea Vulpe, regizor Luciana Alexandra Ghica, conferențiar universitar, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București Eugen Jebeleanu, regizor Cecilia Ștefănescu, scriitoare Adriana Gheorghe, performer Richard Bovnoczki, actor Cinty Ionescu, artist media Dana Sarmeș, critic si istoric de arta, curator independent Ștefan Constantinescu, regizor Olga Torok, actrita Nona Serbanescu, manager cultural si artist vizual Cristina Bogdan, curator si manager cultural Ioana Marchidan, coregraf si performer

Acesta strada a devenit repede un simbol si un punct de atracție în București. In 2014, turistii au inclus strada Xenofon, singura in trepte din Capitala, pe lista locurilor de vizitat.

Transportul public de calitate atrage noi calatori, decongestionand orase si eliminand poluare. Pentru Piatra Neamt, transportul cu troleibuzul este 1. Ecologic - poluarea locala atmosferica este nula respectiv cea fonica neglijabila. 2. Economic - costul combustibililor fosili este in crestere exponentiala, al curentului electric nu 3. Ergonomic - vehiculele electrice dau dovada de versatilitate si agilitate in trafic si la rampe 4. Eficient - Franarea recuperativa specifica vehiclelor electrice permite consum redus de energie electrica 5. Sustenabil - Transportul public electric eficient implica costuri ecologice aproape nule iar infrastructura si vehiculele aferente au o viata comerciala sporita in comparatie cu alternativele Diesel. http://m.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/scandal-pe-tema-transportului-de-calatori--217378981.html http://www.stiri-neamt.ro/de-astazi-1-aprilie-adio-singurului-mijloc-de-transport-ecologic-din-piatra-neamt/ https://www.facebook.com/salvamtroleibuzul/

Fără soluții reale pe termen lung ne vom întoarce la practica veche a vânătorii pentru trofeu a animalelor sălbatice protejate, în defavoarea comunităților locale, a naturii și a societății în general.

Situația din școlile speciale din România NU POATE RĂMÂNE așa! 1. Context ‐ În ciuda discursului oficial, sistemul de învățământ românesc este profund segregat, izolând copiii cu dizabilități în școlile speciale. ‐ Peste 31.000 de copii cu dizabilități sunt izolați în 176 de școli speciale. ‐ Cei mai multi dintre ei sunt victime ale tratamentelor crude, inumane și degradante de către cadrele didactice și personalul auxiliar (bătăi, sedative, contenționări etc.). 2. Statistici și investigații mass‐media ‐ În 30,76% dintre județele din România, parchetele și inspectoratele de poliție au înregistrat plângeri penale legate de abuzurile împotriva copiilor cu dizabilități în școlile speciale doar în 2016. Nu au fost luate măsuri suplimentare. ‐ Mass‐media din România a documentat pe larg abuzurile împotriva copiilor cu dizabilități în școlile speciale. https://vimeo.com/211528383 ‐ Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități (CEDCD)(www.cedcd.ro) a depus numeroase plângeri penale și petiții la Guvern și Ministerul Educației. Nu a fost luată nicio măsură. - CEDCD a sesizat joi, 30 martie 2017, Parchetul de pe langă Judecătoria Sectorului 4, Avocatul Poprului și Autoritatea Nationala Pentru Protectia Drepturilor Copilului cu privire la abuzurile și relele tratamente aplicate copiilor cu dizabilități din Școala Specială Gimnazială nr. 4 din București. Conform probelor video și înscrisurilor aflate în posesia CEDCD și depuse la dosarul în cauză, copiii cu dizabilități din Școala Specială Gimnazială nr. 4, sunt bătuți cu brutalitate în mod sistematic de cadrele didactice, sunt legați cu funia și transportați către diferite zone ale unității de învățământ, sunt agresați fizic, psihic și emoțional permanent. Conform probelor video și a declarațiilor personalului școlii, copiii sunt dați cu capul de pereți, trântiți pe jos, trași de păr, lăsați nesupravegheați la ore, ținuți dezbrăcați în școală, totul desfășurându-se ”în spatele ușilor închise”, așa cum declară unul dintre profesorii școlii în cauză. Este momentul să ne unim forțele pentru cei mai vulnerabili dintre micii noștri prieteni. Vă cerem tuturor sprijinul pentru a îndrepta un sistem de învățământ care chinuie și pedepsește niște copii fără vină. Semnați și distribuiți, vă rugăm!