HU: 1. Meggyőződésünk, hogy az RMDSZ által gyakran hangoztatott párbeszéd és közösség fele való nyitás a közösség számára kiutalt közpénzek elköltésével kapcsolatos kérdésekre is ki kell terjedjen. 2. A többségi társadalom tagjait megilleti, hogy megtudják, az őket képviselő pártok miként költik el a közpénzt. Nem találunk semmilyen elfogadható indokot arra, hogy ettől a jogtól miért kéne megfosztani az erdélyi magyarokat. Ne diszkrimináljuk önmagunkat! 3. Az erdélyi magyar közösség elég érett ahhoz, hogy a pénz elköltéséről véleményt formáljon. Csakis ezeknek az információknak a birtokában tud választások alkalmával megalapozott döntést hozni. __ RO: 1. Suntem convinşi că dialogul purtat cu publicul, la care UDMR face referire atât de des, respectiv deschiderea către comunitate, susţinută de UDMR, ar trebui să se extindă şi asupra modalităţilor de a cheltui banii alocaţi acestei comunităţi de către guvern. 2. Membrii populaţiei majoritare din România au dreptul să ştie cum se folosesc de banii publici acele partide care au câştigat votul şi încrederea lor. Nu am găsit niciun motiv bine întemeiat şi acceptabil pentru care maghiarimea n-ar trebui să se bucure de acest drept. Să nu ne discriminăm noi înşine! 3. Comunitatea maghiară din Transilvania e în stare să-şi formeze o opinie justă în legătură cu cheltuirea banilor publici. Doar în cunoştinţă de cauză, având acces la aceste informaţii poate adopta decizii corecte în cursul alegerilor politice.

Fără o politică guvernamentală care să explice și să încurajeze reducerea poluării mediului înconjurator ne vom îndrepta cu siguranță către timpurile ce au determinat schimbările climatice a căror consecințe astăzi le trăim în toată lumea: furtuni, secetă prelungită, creșterea temperaturii medii anuale. Fără promovarea și exploatarea corectă a resurselor regenerabile (deci care se regenerează raportat la scara umană a timpului) vom exploata în continuare acele resurse ne-regenerabile: hidrocarburi, lemn, pacură, gaz, etc., resurse grav poluante pentru mediul inconjurător, consecința fiind deșertificarea României și consecințele ce acest lucru îl implică.

Pe timp de iarna accesul masinilor salvarii, pompieri, microbuze transport persoane sau copii la scoala, masini aprovizionare cu marfa si paine, este aproape imposibil de realizat.Din nou asteptam cu groaza iarna, cand o sa ne simtim iarasi abandonati! Promisiuni de asfaltare au fost facute in fiecare an, mai ales in preajma alegerilor, cand puteai vedea angajati de la drumuri facand masuratori sau proiecte topografice. In primavara acestui an satenii s-au bucurat afland ca in sfarsit proiectul asfaltarii ulitelor a fost aprobat de catre consiliul local, iar banii pentru asfaltare au fost deblocati! Toata comuna e asfaltata, doar noi am ramas ultimii si de 3-4 ani nu se misca nimic! Ce a mai ramas de lucru? 3-4 KM. Asa au inceput sa curga si promisiunile din partea primariei...se ducea bietul batran la primarie sa-si plateasca taxele si intreba si el ca orice om. Raspunsul era: in Iunie incep lucrarile,... apoi in Iulie,...apoi in August.... Septembrie... Acum nimeni nu mai stie nimic, iar satenii se simt din nou abandonati si mintiti... Nu intelegem ce se intampla, unde e blocajul? Dezinteres din pareta primariei, lipsa de fonduri, ... Nimeni nu ne da un raspuns clar! Ganditi-va la oamenii batrani, la copiii care trebuie sa mearga la scoala, la bolnavii acestui sat care poate or sa aiba nevoie de o salvare! ....... "Da-i dracu cu drumul lor.... e timp, poate la anu" PS: Ne intrebam, cine a facut acest coment???

Municipiul Cluj-Napoca are un istoric consistent în operarea transportului public; Prima rețea de tramvaie a fost operată în 1898, încă de pe vremea imperiului Austro-Ungar, cu tramvaie cu aburi, iar exploatarea rețelei de troleibuze a debutat în 1957 cu vehicule de producție autohtonă. In momentul de față, municipiul Cluj-Napoca deține printre ultimele vehicule DAC-ROCAR fabricate în capitală, iar conservarea și expunerea lor, alături de alte exponate specifice ar fi prielnică valorificării patrimoniului isotoric-cultural al municipiului. Numeroase grupuri de pasionați de transport public din lume vizitează cu interes astfel de obiective, iar orașe precum Sydney, Melbourne, Haarlem, Viena, Beuxelles, Berlin, Gothenburg, Praga, Barcelona, Basel, Kiev sau Moscova și-au valorificat patrimoniul local din domeniul transportului public de călători înființând astfel de muzee. Prezentarea exponatelor din domeniu ar avea o mare valoare pentru patrimoniul turistic al orașului, atrăgând numeroși pasionați de transport public atât din țară, cât și din străinătate precum și aducând un plus de însemnătate cultural-istorică inginerească generațiilor viitoare.

Planul Național de Gestionare a Deșeurilor se află până în luna octombrie 2017 în dezbatere publică și mai poate suferi modificări. El va fi aprobat până la finalul acestui an prin Hotărâre de Guvern. Dacă se aprobă în forma actuală, nicio investiție publică sau privată pentru tratarea deșeurilor în județul Sibiu nu va primi acord de mediu și nu se vor putea implementa soluții alternative transportării deșeurilor la Alba, întrucât toate deciziile legate de gestionarea deșeurilor la nivel judeţean se vor lua de către autoritatea de mediu cu respectarea strictă a planurilor naționale aprobate. Soluția actuală propusă de PNGD obligă județul Sibiu la costuri suplimentare constând în construirea cel puţin a unei stații de transfer, achiziţia unor autospeciale de mare tonaj, cu transferul efectiv al deşeurilor în județul vecin, cu operaţiunile de tratare mecanico-biologică a deşeurilor în județul Alba și transportarea materialului rezultat în urma tratării înapoi la Sibiu. Județul Sibiu este unul dintre puținele județe din țară în care proiectele europene care au introdus sistemul de management integrat al deșeurilor au început să dea rezultate. Investițiile în noul sistemul integrat de colectare selectivă a deșeurilor s-au finalizat și funcționează. E important ca PNGD să permită în următorii ani dezvoltarea acestui sistem la nivel de județ, nu să vină cu restricții care încalcă principiile europene în gestionarea deșeurilor, cum ar fi principiul proximității. Textul planului poate fi consultat pe site-ul Ministerului Mediului, la Transparență Decizională: https://goo.gl/mpBnNy

Sectorul 4 are nevoie de un spatiu cultural, unde locuitorii sectorului sa creeze noi evenimente, un loc de intalnire la o proiectie de film in aer liber sau o piesa de teatru, un loc pentru oamenii care locuiesc aici. Amfiteatrul Tineretului (langa parcul Lumea Copiilor) este abandonat din anii 90. Nu s-a mai facut nicio investitie si a ajuns sa fie groapa de gunoi. Amfiteatrul a fost propus pentru reabilitare inca din 2004, dar deja au trecut 13 ani si nu s-a intamplat nimic ! Terenul este in administratie la Primaria Generala si a fost inclus in Strategia Culturala a Municipiului Bucuresti 2016-2026. E timpul sa luam atitudine si sa cerem Primariei sa lucreze pentru cetateni.

E important să ne mobilizăm rapid și să cerem Consilierilor Locali și Primarului sectorului 6 să cheltuiască responsabil banii publici: pentru rezolvarea problemelor reale ale cetățenilor și nu pe tichii de mărgăritar. Timpul este scurt! Acest proiect va fi dezbătut public în data de 19 iulie 2017, la orele 10.00 la sediul Primariei sectorului 6 din Calea Plevnei nr. 147 – 149 și va fi supus la vot în 20 iulie 2017. De ce considerăm că 1.200.000 de lei din bani publici se risipesc: 1. CETĂȚENII AU ALTE NEVOI, ÎNCĂ NEREZOLVATE ȘI URGENTE: problemele de trafic, trotuarele ocupate de mașini, lipsa locurilor de parcare, lipsa spațiilor verzi, poluarea, curațenia deficitară a spatiilor publice, lipsa colectării selective eficiente a deșeurilor, construcțiile ilegale, școlile fără cantine școlare, fără programe afterschool Și lista poate continua. 2. NU INTRĂ ÎN ATRIBUȚIILE PRIMĂRIEI Consiliul Local nu are responsabilități în aprobarea și furnizarea de servicii audiovizuale. Aceste responsabilități cad în atributiile Consiliului Național al Audiovizualului, conform legii; 3. INVESTIȚIA NU E JUSTIFICATĂ DE STUDII SPECIFICE Primaria nu a argumentat alegerea domeniului televiziunii pentru formarea profesionala a tinerilor prin ''școală de televiziune''. De asemenea, nu a prezentat sondaje sau studii de impact care să arate interesul public și nevoia pe piața muncii, în condițiile existenței în oras a unor instituții de învatamant de profil; 4. DE CE O NOUĂ TELEVIZIUNE? În epoca internetului și a Facebookului, toate informațiile pe care Primaria vrea sa le transmita cetățenilor se pot transmite ușor și ieftin la costul unui abonament de internet. În absența unui studiu specific, nu există argumente care să susțină înființarea, nici din acest punct de vedere, a unui canal tv online dedicat. *** Cei 1,200,000 de lei sunt si banii tăi. Tu ar trebui sa decizi cum se cheltuiesc. Semnează și distribuie petiția și ajută-ne să împiedicăm risipa banului public!

Guvernul Romaniei are aplicatie pe Google Play. Sunt multi care l-au descarcat si care il folosesc destul de des. Acolo, putem vedea tot ce se intampla in Guvern. Agenda zilnica, stiri, sedintele de guvern scrise cu tot ce s-a discutat, sedinte de guvern in direct, membri guvernului s.a. Este mult mai rapid decat daca ai folosi Chrome s-au alt motor de cautare. Site-ul Parlamentului este impartit in doua:n site-ul Senatului si al Camerei Deputatilor. Site-ul este realizat destul de complex, mai ales pentru cei care nu prea se pricep l-a cautat in site-uri. O aplicatie a Parlamentului, in care sa scrie toate discutiile din sedinte, sa dea live si sa ne informeze, intrand cu un simplu clic ar fi de mare ajutor. Deci daca va doriti o aplicatie a Parlamentului Romaniei, haideti sa semnam aceasta petitie!

Transportul public electric este: 1. Ecologic - poluarea locala atmosferica este nula respectiv cea fonica neglijabila. 2. Economic - costul combustibililor fosili este in crestere exponentiala, al curentului electric nu 3. Ergonomic - vehiculele electrice dau dovada de versatilitate si agilitate in trafic si la rampe 4. Eficient - Franarea recuperativa specifica vehiclelor electrice permite consum redus de energie electrica 5. Sustenabil - Transportul public electric eficient implica costuri ecologice aproape nule iar infrastructura si vehiculele aferente au o viata comerciala sporita in comparatie cu alternativele Diesel. Desființarea liniilor de tramvai a fost o greșeală strategică pentru sănătatea brașovenilor. Foarte multe orașe care respectă sănătatea cetățenilor pune accent pe transportul ecologic. Tramvaiele și troleibuzele nu ar trebui să lipsească dintr-un oraș modern.

In primul rand pasarela pietonala din Gara CFR Oradea asigura trecerea rapida spre str. Ecaterina Teodoroiu, fiind o a doua cale de acces in afara de pasajul subteran. In al doilea rand de acolo se pot vedea trenurile mai frumos, si exista multi admiratori ai trenurilor in Oradea, la fel ca mine. In concluzie, ne dorim inapoi pasarela pietonala!

Este vital ca reabilitarea parcului să fie în deplin acord cu tradiţia cartierului şi a dorințelor cetăţenilor săi, principalii destinatari ai procesului de reabilitare a Parcului Romniceanu. Părerea fiecăruia dintre noi trebuie să conteze!

Este un fapt cunoscut pentru toti locuitorii orasului Bucuresti ca de mai multi ani de zile numeroase cladiri din centrul orasului sunt acoperite cu uriase panouri publicitare (cunoscute si drept “mesh-uri”). Aceste mesh-uri reprezinta de cele multe ori o modalitate de agresiune estetica, prin dimensiunile lor foarte mari, prin cromatica dominata de culori vii, excesiv de contrastante ori prin mesajul pe care il promoveaza intr-un mod agresiv. Mare parte din imobilele pe care sunt amplasate astfel de reclame sunt cladiri istorice, adevarate opere arhitecturale, reprezentative pentru perioada in care au fost construite si pentru istoria si identitatea orasului Bucuresti. Continuarea modului abuziv si adesea ilicit de acoperire a cladirilor istorice (si nu numai) constituie o negarea vadita a trecutului si subordonarea acestuia afacerilor profitabile. De asemenea, legea 185/2013, art. 15, lit. h interzice amplasarea m.d.p. pe monumente istorice, cu exceptia firmelor care anunta activitatea ce se desfasoara in interiorul cladirii si a mesh-urilor amplasate pe perioada efectuarii lucrarilor de consolidare/restaurare. Fostul „Regulament pentru autorizarea, construirea si amplasarea firmelor si reclamelor publicitare pe teritoriul Municipiului Bucuresti” interzicea complet amplasarea de panouri publicitare pe monumentele de arta, monumentele de for public, cladirile monument istoric precum si imobilele situate în zona centrala a orasului : Piata Universitatii, B-dul. Nicolae Balcescu, B-dul. Gheorghe Magheru, Piata Romana, B-dul Lascar Catargiu, Calea Victoriei, B-dul. Aviatorilor, Piata Charles de Gaulle, B-dul. Maresal Constantin Prezan, Piata. Arcul de Triumf, Soseaua Kiseleff, Centrul istoric al Municipiului Bucuresti. Cu toate acestea, multe din cladirile situate in zonele protejate, au fost tot timpul acoperite cu uriase panouri publicitare. Cazul a doua cladiri istorice protejate, Palatul „Agricola Fonciera” si Palatul „Societătii Adriatica”, situate in Piata Natiunile Unite, si acoperite de mesh-uri publictare, a fost amplu documentat aici: http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-21779851-doua-cladiri-monument-istoric-din-piata-natiunile-unite-din-capitala-sunt-acoperite-cativa-ani-reclame-uriase-reactie-zero-autoritatilor.htm si http://apcrc.ro/bucurestiul-intre-reclamele-ilegale-si-nepasarea-autoritatilor/. Actualmente, conform Legii nr. 185/2013, art. 52., alin. 1, autoritatile locale erau obligate sa elaboreze un Regulament local privind amplasarea m.d.p. in termen de 60 de zile, doar ca acest termen a fost depasit cu aproximativ 1440 de zile (4 ani). De asemenea, Primaria Municipiului Bucuresti nu detine un inventar al m.d.p. din oras, este total depasita de situatie si se pare ca nu doreste sa rezolve prea curand acesta problema. Art. 52 (1) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, autoritatile administratiei publice locale vor asigura elaborarea ori, dupa caz, actualizarea Regulamentelor locale privind amplasarea m.d.p., identificarea amplasamentelor aflate pe domeniul public si privat al statului si al autoritatii locale pe care se pot amplasa mijloace de publicitate, precum si aducerea acestora la cunostinta publicului. Acoperirea cladirilor istorice cu mesh-uri publicitare este doar un exemplu de publicitate care paraziteaza orasul. Este evident ca PMB a scapat de sub control acest fenomen al publicitatii stradale, iar din acest motiv avem nevoie de implicarea voastra pentru a demonstra autoritatilor locale ca ne pasa de orasul in care traim. Spune NU publicitatii ilegale! Semnati si distribuiti acesta petitie! Va multumim!