Consider ca niciun medicament sau supliment alimentar nu ar trebui cumpărat sau consumat fără recomandarea unui cadru medical. Nu este sănătos ca pe piața sa existe atât de multe medicamente sau suplimente alimentare care pot fi achiziționate fără rețetă, medicamente care pot pune viata în pericol. Primul pas ar trebui făcut prin interzicerea publicității asupra medicamentelor, următorul pas ar trebui sa fie interzicerea achiziției de medicamente sau suplimente alimentare fără rețetă.

Istoria recentă a crizei economice din 2007 ne arată că problemele specifice ale femeilor sunt tratate marginal și lipsesc de pe agenda publică. Cu toate acestea, realitatea ne demonstrează că inegalitățile de gen se adâncesc în momente de criză, precum cea existentă. De la începutul pandemiei până în momentul de față: 1. Două treimi dintre persoanele care au intrat în șomaj de la începutul pandemiei sunt femei; 2. Femeile s-au confruntat cu insuficiența resurselor de trai din cauza pierderii locurilor de muncă; 3. Violența domestică s-a intensificat. Victima este captivă în aceeași locuință cu agresorul, iar accesul la servicii de sprijin și la justiție sunt îngreunate (precum procedurile online care nu sunt accesibile tuturor); 4. Echilibrul viața privată - viață profesională este afectat prin împovărarea și mai mare a femeilor cu treburile domestice și de îngrijire și deteriorarea sănătății mintale; 5. Accesul femeilor a servicii de sănătate de calitate este îngreunat. Semnează și tu petiția dacă îți dorești să trăiești într-o societate în care aceste experiențe nu sunt minimizate, ci sunt tratate cu seriozitate și responsabilitate! Petiția este realizată de către Centrul FILIA în cadrul proiectului “Femeile în timpul și după coronavirus: Informare, Cercetare și Advocacy pentru Egalitate de Gen” desfășurat în parteneriat cu Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestei pagini nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Importanța efectuării lucrărilor de reparație și mentenanță a conductelor rezidă din nevoia consumatorilor de a le fi furnizate în condiții normale a serviciilor pentru care plătim, cât și acordării de apă caldă și căldură în perioada iernii către consumatorii bucureșteni.

Cetățeanul, locuitorul orașului, are dreptul să știe în fiecare moment direcția de dezvoltare a întregului oraș și a zonei în care el locuiește. În momentul de față totul e haotic, nimeni nu știe nimic și ne trezim cu blocuri între case, cu aglomerații în trafic, cu canalizări refulând (suntem numiți mica Veneție când plouă), cu presiune la apă aproape inexistentă în unele blocuri, etc. Acest haos, creat în primul rând printr-o lipsă crasă de organizare și planificare a diverselor direcții din primărie, trebuie STOPAT! Prin acest demers NU dorim stoparea dezvoltarii orașului Popești-Leordeni, ci o dezvoltare predictibilă și bine planificată în care cetățeanul și bună starea lui să fie pe primul loc. Avem nevoie de spații verzi, de școli și grădinițe exact în zonele în care ele lipsesc, nu la 3-4 km distanță.

Fie că votează un proiect, bugetul sau schimbarea organigramei, cetățenii acestei comune trebuie să fie la informați cu privire la ce se întâmplă în consiliulul local și cum sunt reprezentați de cei pe care i-au ales!

În piețe se vând produse alimentare de strictă necesitate iar piețele în aer liber pe timp de iarnă sunt o aberație. Închiderea piețelor este o bătaie de joc la adresa tuturor românilor și în mod special la adresa producătorilor autohtoni. Mă uit consternat cum administratori de piețe se mobilizează să demoleze pereții piețelor ca să îndeplinească niște condiții aberante impuse de niște oameni care conduc România de azi și care în nici un caz nu reprezintă interesele românilor ci pe ale altora.

Emisiunea "Te cunosc de undeva" practică de ani buni blackface-ul*, imitând persoane de culoare si batjocorindu-le. De mult prea multe ori artiștii urcă pe scenă purtând autobronzant cu 12 nuanțe mai închis decât tonul pielii lor sau poate chiar vopsea. Deși peste hotare blackface-ul este o practică condamnată social, emisiunea aceasta pare că nu observă asta nici măcar acum, când a început să fie subiect de discuție și în spațiul românesc. E timpul ca acest lucru să se schimbe iar ca românii să nu mai accepte normalizarea unor astfel de practici! * machiajul devenit un simbol al rasismului din prima jumătate a secolului al XX-lea "Blackface is part of a history of dehumanization, of denied citizenship, and of efforts to excuse and justify state violence. From lynchings to mass incarceration, whites have utilized blackface (and the resulting dehumanization) as part of its moral and legal justification for violence. It is time to stop with the dismissive arguments those that describe these offensive acts as pranks, ignorance and youthful indiscretions. Blackface is never a neutral form of entertainment, but an incredibly loaded site for the production of damaging stereotypes...the same stereotypes that undergird individual and state violence, American racism, and a centuries worth of injustice." (sursă: https://www.google.com/amp/s/www.vox.com/platform/amp/2014/10/29/7089591/why-is-blackface-offensive-halloween-costume)

Testarea Covid19 este un indicator de sanatate publica importanta pentru binele individului si al comunitatii. Datorita ratei mare de contagiozitate a virusului testarea este importanta pentru a putea preveni raspandirea comunitara (in special in comunitatile sarace). Simptomatologia Covid19 este similara afectiunilor de sezon rece (raceala comuna si gripa) facand imposibila diferentierea fara testare de laborator. Preturile practicate de operatorii privati sunt prohibitive pentru populatia cu venituri reduse, care este oricum impovarata cu asigurarea nevoilor de baza, iar testarile realizate de institutiile statului sunt ingreunate de suprasolicitarea sistemului. Pretul unui test PCR variaza de la 285 lei - 400 lei. In Romania 11% din populatie nu are asigurare de sanatate (https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2019_chp_romania_romanian.pdf) si nu poate beneficia de serviciile medicale oferite de stat, decat in regim de urgenta. 1 din 5 romani sufera de o boala cronica. Pentru o parte din acesti oamenii testarea contracost pentru covid19 este imposibila. Multi romani si-au pierdut locul de munca odata cu inceputul pandemiei. Doar in ultimele luni au fost incheiate/suspendate 1.240.000 de contracte iar numarul va creste, potrivit datelor oferite de Ministerul Muncii. Potrivit estimarilor oficiale, pana la sfarsitul anului numarul lor va creste cu 500.000. Acestia fie vor intra in somaj (cu o indemnizatie aflata la nivelul anului 2008), fie vor deveni neasigurati. Pentru cei mai vulnerabili saracia se adanceste, iar accesul la sanatate devine si mai limitat. Testarile gratuite sunt un bun instrument pentru a evidentia realitatea epidemiologica din Romania si nu trebuie blocate de pretul prohibitiv. Orice testare pentru coronaviurs este foarte utila pentru a putea face o estimare a gradului de infectare si imunizare a populatiei. Este important ca oamenii simptomatici să se testeze rapid si sa se izoleze, pentru a preveni pornirea unui focar. Studiile spun ca raspandirea virusului se reduce cu 64% daca oamenii aleg sa se izoleze. Studiul ”Population-wide testing of SARS-CoV-2: country experiences and potential approaches in the EU/EEA and the UK” al European Centre for Disease Prevention and Control concluzioneaza ca testarea este necesara: pentru reducerea rapida a incidentei cazurilor dintr-o comunitate si diminuarea presiunii asupra sistemului public de sanatate. Atunci cand se doreste testarea masiva este important ca procedura sa fie simpla, accesibila si gratuita, si sa furnizeze rapid rezultatele catre individ si institutiile statului. Propunem ca institutiile care gestioneaza aceste aspecte sa creeze metodologii de verificare prin care sa se impiedice testarea abuziva. Ca exemplu, Strategia Coreei de Sud s-a bazat pe testarea generalizata si carantinarea rapida a contactilor. Toate eforturile au fost coordonate prin aplicatii si sustinute de stat. Romania nu este similara Coreei in ceea ce priveste tehnologizarea insa poate compensa prin numarul mare de centre medicale private care isi pot deschide portile gratuit catre comunitate. Pandemia nu este o oportunitate de afaceri!

Românii din mediul rural doresc să beneficieze de aceleași servicii de transport public ca cei din mediul urban, doresc respectarea drepturilor lor fundamentale - la viață (care le este pusă în pericol în absența transportului public), la condiții de trai egale, la securitate, la mobilitate, de a munci (aproape imposibil fără deplasare), la educație (învățământul fiind obligatoriu), la accesarea serviciilor de sănătate. Prin această petiție, cetățenii români din mediul rural solicită: - Transport public în mediul rural (intra-județean și inter-județean) cu un program și trasee clare, afișate, respectate zi de zi, cu frecvență susținută (măcar din oră în oră) și mașini cu o mentenanță constantă (nu focare de infecție și pericole publice în trafic), cu șoferi competenți și responsabili, care să-și respecte programul și traseele. - Un răspuns din partea autorităților - o promisiune clar formulată, un termen clar de implementare a soluțiilor și respectarea acestora în timpul stabilit. Garanția că situația va fi soluționată și asumarea din partea autoritărilor - atât a soluțiilor, cât și a responsabilității în cazul în care problema nu va fi rezolvată în timpul estimat. Românii cer centralizarea acestei probleme și nu dialogul cu consilii județene sau primării locale (care nu își asumă responsabilitatea situației actuale a transportului haotic și netransparent oferit de operatorii privați), ci direct cu Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor. Cetățenii solicită autorităților să le asculte problemele, publicate pe pagina de Facebook România vrea transport public în mediul rural (www.facebook.com/RomaniaVreaTransportPublicInMediulRural), deși autoritățile ar fi trebuit să fi remediat problemele existente până la acest moment, prin adoptarea unor măsuri de implementare a transportului public în zonele rurale. În prezent, în absența transportului public, viața românilor din mediul rural este una neadaptată timpurilor în care trăim: - Populația rurală este izolată; - Unul dintre principalele motive ale abandonului școlar este lipsa transportului public și școlar; - Unul dintre principalele motive pentru șomajul în mediul rural este lipsa mobilității (oamenii nu pot ajunge la locurile de muncă pe care le găsesc doar în afara localităților lor, întrucât zonele rurale românești sunt subdezvoltate economic); - Locuitorii mediului rural nu au acces la servicii medicale, ceea influențează calitatea vieții și rata mortalității. - Prestatorii de servicii de turism nu-și pot dezvolta afacerile (de care economia locală depinde) deoarece clienții și angajații nu au la dispoziție alt mijloc de deplasare decât cel personal; - O mare parte din abuzurile și actele criminale din mediul rural sunt favorizate de lipsa accesului la transport public (cel mai sonor exemplu fiind cazul Caracal). Pe pagina de Facebook ”România vrea transport public în mediul rural”, cetățenii au explicat public de este important pentru ei transportul public. Cetățenii așteaptă soluții de la instituțiile responsabile pentru generarea și implementarea lor, pentru garantarea drepturilor lor și pentru echitate și acces la aceleași servicii precum cetățenii din mediul urban, motiv pentru înaintăm prezenta petiție publică, însoțită de semnături așteptând o soluționare și un demers concret din partea instituțiilor abilitate.

Fiecare român are dreptul să primească, în timp util, sângele de care are nevoie pentru a supraviețui. Fără o reformă serioasă, investiții pe termen mediu și o resuscitare a sistemului de transfuzii, promovarea donării de sânge, acest lucru nu va fi posibil.

Este important pentru realizarea unei mai buni legaturi a Dobrogei de restul țării fără blocaje și costuri suplimentare.

Fiecare copil are dreptul să crească sănătos, informat și pregătit, atât pentru viața de zi cu zi, cât și pentru situațiile de criză (pandemie, incendiu, cutremur etc). 1 din 10 copii români nu s-a spălat niciodată pe dinți. Raportul Comisiei Europene din 2019 în ceea ce privește sănătatea în România ne prezintă principalii factorii de risc comportamental -- cărora li se atribuie jumătate din decesele înregistrate în România. Factorii includ dieta neadecvată, consumul de tutun, consumul de alcool și activitatea fizică scăzută (62 %), cifra situându-se mult peste media UE (44 %). Unul din cinci adulți români fumează zilnic, cu o rată mult mai mare în rândul bărbaților (32 %) decât în rândul femeilor (8 %). Ratele obezității la adulți sunt printre cele mai scăzute din UE (10 %), dar ratele excesului de greutate și ale obezității în rândul copiilor au crescut în ultimul deceniu până la 15 %. Consumul de alcool reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății publice, rata consumului episodic excesiv de alcool (35 %) depășind cu mult media UE de 20 %. Această rată este de peste 50 % în rândul bărbaților.