Importanța efectuării lucrărilor de reparație și mentenanță a conductelor rezidă din nevoia consumatorilor de a le fi furnizate în condiții normale a serviciilor pentru care plătim, cât și acordării de apă caldă și căldură în perioada iernii către consumatorii bucureșteni.

Cetățeanul, locuitorul orașului, are dreptul să știe în fiecare moment direcția de dezvoltare a întregului oraș și a zonei în care el locuiește. În momentul de față totul e haotic, nimeni nu știe nimic și ne trezim cu blocuri între case, cu aglomerații în trafic, cu canalizări refulând (suntem numiți mica Veneție când plouă), cu presiune la apă aproape inexistentă în unele blocuri, etc. Acest haos, creat în primul rând printr-o lipsă crasă de organizare și planificare a diverselor direcții din primărie, trebuie STOPAT! Prin acest demers NU dorim stoparea dezvoltarii orașului Popești-Leordeni, ci o dezvoltare predictibilă și bine planificată în care cetățeanul și bună starea lui să fie pe primul loc. Avem nevoie de spații verzi, de școli și grădinițe exact în zonele în care ele lipsesc, nu la 3-4 km distanță.

Fie că votează un proiect, bugetul sau schimbarea organigramei, cetățenii acestei comune trebuie să fie la informați cu privire la ce se întâmplă în consiliulul local și cum sunt reprezentați de cei pe care i-au ales!

În piețe se vând produse alimentare de strictă necesitate iar piețele în aer liber pe timp de iarnă sunt o aberație. Închiderea piețelor este o bătaie de joc la adresa tuturor românilor și în mod special la adresa producătorilor autohtoni. Mă uit consternat cum administratori de piețe se mobilizează să demoleze pereții piețelor ca să îndeplinească niște condiții aberante impuse de niște oameni care conduc România de azi și care în nici un caz nu reprezintă interesele românilor ci pe ale altora.

Emisiunea "Te cunosc de undeva" practică de ani buni blackface-ul*, imitând persoane de culoare si batjocorindu-le. De mult prea multe ori artiștii urcă pe scenă purtând autobronzant cu 12 nuanțe mai închis decât tonul pielii lor sau poate chiar vopsea. Deși peste hotare blackface-ul este o practică condamnată social, emisiunea aceasta pare că nu observă asta nici măcar acum, când a început să fie subiect de discuție și în spațiul românesc. E timpul ca acest lucru să se schimbe iar ca românii să nu mai accepte normalizarea unor astfel de practici! * machiajul devenit un simbol al rasismului din prima jumătate a secolului al XX-lea "Blackface is part of a history of dehumanization, of denied citizenship, and of efforts to excuse and justify state violence. From lynchings to mass incarceration, whites have utilized blackface (and the resulting dehumanization) as part of its moral and legal justification for violence. It is time to stop with the dismissive arguments those that describe these offensive acts as pranks, ignorance and youthful indiscretions. Blackface is never a neutral form of entertainment, but an incredibly loaded site for the production of damaging stereotypes...the same stereotypes that undergird individual and state violence, American racism, and a centuries worth of injustice." (sursă: https://www.google.com/amp/s/www.vox.com/platform/amp/2014/10/29/7089591/why-is-blackface-offensive-halloween-costume)

Testarea Covid19 este un indicator de sanatate publica importanta pentru binele individului si al comunitatii. Datorita ratei mare de contagiozitate a virusului testarea este importanta pentru a putea preveni raspandirea comunitara (in special in comunitatile sarace). Simptomatologia Covid19 este similara afectiunilor de sezon rece (raceala comuna si gripa) facand imposibila diferentierea fara testare de laborator. Preturile practicate de operatorii privati sunt prohibitive pentru populatia cu venituri reduse, care este oricum impovarata cu asigurarea nevoilor de baza, iar testarile realizate de institutiile statului sunt ingreunate de suprasolicitarea sistemului. Pretul unui test PCR variaza de la 285 lei - 400 lei. In Romania 11% din populatie nu are asigurare de sanatate (https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2019_chp_romania_romanian.pdf) si nu poate beneficia de serviciile medicale oferite de stat, decat in regim de urgenta. 1 din 5 romani sufera de o boala cronica. Pentru o parte din acesti oamenii testarea contracost pentru covid19 este imposibila. Multi romani si-au pierdut locul de munca odata cu inceputul pandemiei. Doar in ultimele luni au fost incheiate/suspendate 1.240.000 de contracte iar numarul va creste, potrivit datelor oferite de Ministerul Muncii. Potrivit estimarilor oficiale, pana la sfarsitul anului numarul lor va creste cu 500.000. Acestia fie vor intra in somaj (cu o indemnizatie aflata la nivelul anului 2008), fie vor deveni neasigurati. Pentru cei mai vulnerabili saracia se adanceste, iar accesul la sanatate devine si mai limitat. Testarile gratuite sunt un bun instrument pentru a evidentia realitatea epidemiologica din Romania si nu trebuie blocate de pretul prohibitiv. Orice testare pentru coronaviurs este foarte utila pentru a putea face o estimare a gradului de infectare si imunizare a populatiei. Este important ca oamenii simptomatici să se testeze rapid si sa se izoleze, pentru a preveni pornirea unui focar. Studiile spun ca raspandirea virusului se reduce cu 64% daca oamenii aleg sa se izoleze. Studiul ”Population-wide testing of SARS-CoV-2: country experiences and potential approaches in the EU/EEA and the UK” al European Centre for Disease Prevention and Control concluzioneaza ca testarea este necesara: pentru reducerea rapida a incidentei cazurilor dintr-o comunitate si diminuarea presiunii asupra sistemului public de sanatate. Atunci cand se doreste testarea masiva este important ca procedura sa fie simpla, accesibila si gratuita, si sa furnizeze rapid rezultatele catre individ si institutiile statului. Propunem ca institutiile care gestioneaza aceste aspecte sa creeze metodologii de verificare prin care sa se impiedice testarea abuziva. Ca exemplu, Strategia Coreei de Sud s-a bazat pe testarea generalizata si carantinarea rapida a contactilor. Toate eforturile au fost coordonate prin aplicatii si sustinute de stat. Romania nu este similara Coreei in ceea ce priveste tehnologizarea insa poate compensa prin numarul mare de centre medicale private care isi pot deschide portile gratuit catre comunitate. Pandemia nu este o oportunitate de afaceri!

Românii din mediul rural doresc să beneficieze de aceleași servicii de transport public ca cei din mediul urban, doresc respectarea drepturilor lor fundamentale - la viață (care le este pusă în pericol în absența transportului public), la condiții de trai egale, la securitate, la mobilitate, de a munci (aproape imposibil fără deplasare), la educație (învățământul fiind obligatoriu), la accesarea serviciilor de sănătate. Prin această petiție, cetățenii români din mediul rural solicită: - Transport public în mediul rural (intra-județean și inter-județean) cu un program și trasee clare, afișate, respectate zi de zi, cu frecvență susținută (măcar din oră în oră) și mașini cu o mentenanță constantă (nu focare de infecție și pericole publice în trafic), cu șoferi competenți și responsabili, care să-și respecte programul și traseele. - Un răspuns din partea autorităților - o promisiune clar formulată, un termen clar de implementare a soluțiilor și respectarea acestora în timpul stabilit. Garanția că situația va fi soluționată și asumarea din partea autoritărilor - atât a soluțiilor, cât și a responsabilității în cazul în care problema nu va fi rezolvată în timpul estimat. Românii cer centralizarea acestei probleme și nu dialogul cu consilii județene sau primării locale (care nu își asumă responsabilitatea situației actuale a transportului haotic și netransparent oferit de operatorii privați), ci direct cu Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor. Cetățenii solicită autorităților să le asculte problemele, publicate pe pagina de Facebook România vrea transport public în mediul rural (www.facebook.com/RomaniaVreaTransportPublicInMediulRural), deși autoritățile ar fi trebuit să fi remediat problemele existente până la acest moment, prin adoptarea unor măsuri de implementare a transportului public în zonele rurale. În prezent, în absența transportului public, viața românilor din mediul rural este una neadaptată timpurilor în care trăim: - Populația rurală este izolată; - Unul dintre principalele motive ale abandonului școlar este lipsa transportului public și școlar; - Unul dintre principalele motive pentru șomajul în mediul rural este lipsa mobilității (oamenii nu pot ajunge la locurile de muncă pe care le găsesc doar în afara localităților lor, întrucât zonele rurale românești sunt subdezvoltate economic); - Locuitorii mediului rural nu au acces la servicii medicale, ceea influențează calitatea vieții și rata mortalității. - Prestatorii de servicii de turism nu-și pot dezvolta afacerile (de care economia locală depinde) deoarece clienții și angajații nu au la dispoziție alt mijloc de deplasare decât cel personal; - O mare parte din abuzurile și actele criminale din mediul rural sunt favorizate de lipsa accesului la transport public (cel mai sonor exemplu fiind cazul Caracal). Pe pagina de Facebook ”România vrea transport public în mediul rural”, cetățenii au explicat public de este important pentru ei transportul public. Cetățenii așteaptă soluții de la instituțiile responsabile pentru generarea și implementarea lor, pentru garantarea drepturilor lor și pentru echitate și acces la aceleași servicii precum cetățenii din mediul urban, motiv pentru înaintăm prezenta petiție publică, însoțită de semnături așteptând o soluționare și un demers concret din partea instituțiilor abilitate.

Fiecare român are dreptul să primească, în timp util, sângele de care are nevoie pentru a supraviețui. Fără o reformă serioasă, investiții pe termen mediu și o resuscitare a sistemului de transfuzii, promovarea donării de sânge, acest lucru nu va fi posibil.

Este important pentru realizarea unei mai buni legaturi a Dobrogei de restul țării fără blocaje și costuri suplimentare.

Fiecare copil are dreptul să crească sănătos, informat și pregătit, atât pentru viața de zi cu zi, cât și pentru situațiile de criză (pandemie, incendiu, cutremur etc). 1 din 10 copii români nu s-a spălat niciodată pe dinți. Raportul Comisiei Europene din 2019 în ceea ce privește sănătatea în România ne prezintă principalii factorii de risc comportamental -- cărora li se atribuie jumătate din decesele înregistrate în România. Factorii includ dieta neadecvată, consumul de tutun, consumul de alcool și activitatea fizică scăzută (62 %), cifra situându-se mult peste media UE (44 %). Unul din cinci adulți români fumează zilnic, cu o rată mult mai mare în rândul bărbaților (32 %) decât în rândul femeilor (8 %). Ratele obezității la adulți sunt printre cele mai scăzute din UE (10 %), dar ratele excesului de greutate și ale obezității în rândul copiilor au crescut în ultimul deceniu până la 15 %. Consumul de alcool reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății publice, rata consumului episodic excesiv de alcool (35 %) depășind cu mult media UE de 20 %. Această rată este de peste 50 % în rândul bărbaților.

Salariatii din Romania ar trebui sa beneficieze de aceleasi facilitati ca si salariatii de la stat. Statul nu are calitatea de angajator pentru salariatii din sistemul bugetar. Statul achita salariatilor din sistemul bugetar salarii , prime, tichete de vacanta, transport . Acesti bani sunt colectati din impozitele achitate de sectorul privat. De aceea corect este ca toti salariatii din Romania sa beneficieze de aceste facilitati. Daca sectorul privat nu achita impozitele la stat , din ce se mai achita drepturile salariatilor din sistemul bugetar?

1. În ”Ghid” problemele legate de integrarea persoanelor categorii de risc (părinți, elevi, profesori) sunt incomplet soluționate, sugestiile conduc la soluții fără ieșire pentru categoriile de risc și soluționarea problemelor este lăsate prea ușor la capacitatea de soluționare a unui sistem care merge în virtutea inerției, neobișnuit să rezolve practic, punctual, uman și democratic toate problemele. 2. Un profesor cu risc, cu recomandare MM de predare la distanță, nu va putea preda disciplina sa dacă elevii nu vor dori acest lucru, dacă nu vor exista elevi (părinți) care să poată opta pentru acest tip de educație la distanță sau dacă nu există posibilitatea de a i se oferi un post fără interacțiune cu elevii. Astfel de profesori și elevi vor intra în ruleta rusească a celor trei cazuri, unii dinte profesori plecând din sistem, deși sunt profesori de vocație. 3. Dacă într-o zi, unul dintre colegi (elev sau profesor), aflându-se la ATI și neputând să reziste tratamentului și patologiei bolii COVID, nu ar mai ieși de acolo, ce ați simți ? Sentimentul vinovăției poate fi la fel de real dostoievskian ca în cazul lui Raskolnikov ? Poate nu am uitat de asemenea lucruri subtile... 4. Facultativ, puteți verifica relația logică dintre Extrase din ”Ghidul pentru gimnaziu și liceu”, care oferă ele însele soluțiile propuse, și aceste propuneri de la ”firul ierbii”. a. ”Unitățile de învățământ care dispun de resursele necesare pot adapta S1 la forme mai flexibile care să reducă riscurile asociate pandemiei. Pot fi preluate elemente din organizarea S2 pentru unele clase sau grupuri de elevi sau pentru protejarea unor elevi sau cadre didactice care sunt supuse unui risc epidemiologic ridicat și ar putea preda de la distanță claselor de elevi(.....)”. (....) va fi încurajată utilizarea formei electronice a manualelor și a materialelor auxiliare și se va reduce la minimum transmiterea de materiale în format fizic între elevi și cadrele didactice.” (pg. 4) b. ”În situații justificate de risc pentru elevi sau alte persoane care locuiesc împreună cu aceștia, părinții pot stabili împreună cu reprezentanții unității de învățământ aplicarea unor scenarii alternative pentru copiii proprii, în perioade determinate de timp. În funcție de numărul acestor cazuri, este posibil ca existența acestor situații să favorizeze rezolvarea problemelor de spațiu în vederea menținerii distanței de siguranță pentru elevii care vin la școală.” (pg. 4) c. ”Unitățile de învățământ sunt încurajate să organizeze folosirea unor platforme comune de către toată colectivitatea școlară, scop pentru care se vor organiza activități de formare inclusiv la nivelul unității de învățământ, prin care cadrele didactice mai experimentate în folosirea platformelor online vor asigura transferul de competențe către colegi”. (pg. 6) d. ”Unitățile de învățământ vor realiza baze de date care să cuprindă informații complete privind resursele de care dispun cadrele didactice și elevii, inclusiv informații referitoare la prezența camerelor video pe echipamentele respective și a lățimii de bandă de internet disponibile. În funcție de resursele disponibile, elevii vor avea obligația de a se conecta la comunicarea online în forma solicitată de către cadrul didactic în fiecare moment, cu sau fără imagine”. (pg. 6)