Aceasta este singura solutie pentru a pastra si conserva specificul naturala al zonelor costiere proprii fiecarui UAT, inainte ca acestea sa fie acaparate si modificate ireversibil de activitatile economice. #PlajeLibere #PlajaLiberaNavodari

Cerem Primului Ministru al Romaniei, domnul Ludovic Orban, Demiterea Ministrului Justitiei, domnul Catalin Predoiu! Ministrul Catalin Predoiu refuza sa isi dea o demisie de onoare in urma clasarii dosarului 10 August, clasare care reprezinta un urias esec al justitiei. Deasemenea primul Ministru Ludovic Orban refuza sa il demita pana la aceasta data. Nu uitam ca ministrul Catalin Predoiu a numit-o pe actuala sefa DIICOT (institutie care a clasat dosarul 10 August), Giorgiana Hosu, in ciuda avizului negativ din partea CSM. Deasemenea numirea Procurorului General Gabriela Scutea a fost facuta in ciuda avizului negativ al CSM care au afirmat ca „(n.n Gabriela Scutea) nu îndeplinește exigențele necesare din perspectiva numirii în funcția de procuror general”. Procurorul General Gabriela Scutea este cea in mainele careia este acum anularea clasarii Dosarului 10 August. Activitatea de ministru a domnului Catalin Predoiu a fost presarata cu voturi si pozitii controversate, dar lipsita de actiuni concrete in ajutorul justitiei, cum ar fi fost o pozitie clara pentru desfiintarea controversatei sectii "SS" (SECȚIA SPECIALA PENTRU INVESTIGAREA INFRACȚIUNILOR DIN JUSTIȚIE). Pe 10 August 2018, peste 200.000 de romani (inclusiv COPII) au fost gazati si batuti cu salbaticie in ceea ce a fost in mod EVIDENT o actiune PREMEDITATA de REPRESIUNE din partea autoritatilor de atunci. Multi dintre manifestantii PASNICI de atunci au avut nevoie de spitalizare, iar unora dintre ei GAZELE LE-AU GRABIT SFARSITUL! De aceea consideram ca decizia scandaloasa de clasare a Dosarului 10 August trebuie urmata de Demisia sau Demiterea ministrului justitiei, Catalin Predoiu. Data fiind si apropierea protestului de pe 10 August 2020, consideram ca este in interesul guvernului PNL, dar mai ales al Romaniei, demiterea ministrului justitiei Catalin Predoiu!

Această zonă face parte din Aria de Protecție Avifaunistica, Lunca Siretului Mijlociu, iar un astfel de proiect va afecta prin cumulul de factori negativi, liniștea și biodiversitatea locului. De asemenea, transportul agregatelor cu camioanele de mare tonaj se va face atât printre casele locuitorilor din zona cât și prin habitatul unor păsări și mamifere rare. Liniștea acestei zone nu trebuie tulburată de un astfel de proiect.

Banii Devei sunt puțini și trebuie drămuiți cu mare atenție. Valoarea unei administrații constă în abilitatea de a găsi bani "gratis", de a absorbi un volum cât mai mare de fonduri externe, iar banii devenilor să fie cheltuiți doar atunci când nu mai există alte soluții. Liftul înclinat poate fi construit cu bani europeni, iar devenii nu trebuie să se îndatoreze pentru 30 de ani pentru a-l putea plăti. Sunt atât de multe altele care s-ar putea face cu acești bani.

În timpul Stării de Urgență, când cu toții eram preocupați de sănătatea comunităților noastre, am aflat cu stupoare că primarul Mircia Gutău și Partidul Ecologist au strecurat pe agenda Primăriei, construcția unei stații de gunoi, la doi pași de centrul orașului, distrugând cel mai frumos platou natural din Vâlcea! Noi, cetățenii Râmnicului nu am fost consultați, ci ne-am trezit că decizia e deja luată. Ne paște un adevărat dezastru ecologic! Roșia Montană ne-a învățat cât de periculos este să construiești stații reziduale în amonte de zone locuite. Proiectul lui Mircia Gutău, în forma actuală, pune în pericol calitatea apei și sănătatea locuitorilor din cartierul Goranu, riscă îmbâcsirea orașului cu mirosuri pestilențiale și toate acestea la pachet cu distrugerea uneia dintre cele mai frumoase locații naturale din orașul Râmnicu Vâlcea. Platoul pe care se dorește construcția acestei stații de tratare a gunoaielor este același unde în weekend, mulți dintre noi, ne petrecem timpul liber, sau ne plimbam cu bicicleta. Este locul unde am dansat la Deep Forest în 2019 și unde se pot organiza nenumărate alte evenimente pentru comunitate. Noi, cetățenii acestui oraș, spunem un "NU AICI!" categoric acestei decizii toxice. Cerem retragerea de urgență a proiectului de pe ordinea de zi a Primăriei și mutarea acestei stații. Nu îl lăsa pe Mircia Gutău să umple dealurile vâlcii cu gunoaie! Vino alături de noi, semnează petiția "NU AICI!" și uniți salvăm Amfiteatrul Natural Vâlcean!

Este important să existe acest spor de 15% pentru asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități grave grad 1. Eu am salariul de 1.662 lei net, iar cu sportul ar fi cu 249 lei net în plus, ceea ce contează la un salariu mic ca al nostru: al tuturor asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități grave grad 1.

Pentru ca în lipsa măririi perioadei de rambursare la 10 ani, vor profita ifn-urile cu dobânzi de 5000% pe an de nevoia de bani a persoanelor fizice și îi vor băga și mai tare în datorii!

In Romania, din anul 2010 pana in anul 2016, numarul persoanelor cu afectiuni tiroidiene a crescut considerabil. Persoanele cu afectiuni tiroidiene pot duce o viata normala cat timp fac tratament constant, fara intreruperi. Tratamentul pentru acesti pacienti se face pe tot parcursul vietii pentru majoritatea dintre ei, iar cel putin in Romania, singurul medicament existent este Euthyrox. De peste 6 luni, stocurile in farmacii sunt limitate sau absente. Se fac liste de asteptare dar pacientii nici macar nu primesc doza necesara pentru o luna de tratament. Afectiunile tiroidiene netratate pot duce la probleme mult mai grave in timp, dat fiind ca glanda tiroida regleaza multe procese importante in corp. Dorim sa mentionam inclusiv faptul ca pacientii cu astfel de afectiuni sunt functionali, invata, muncesc si platesc taxe la stat. De asemenea dorim niste raspunsuri pentru multitudinea de intrebari: Ce se intampla? Cat timp va mai dura? Vom avea medicamente inlocuitoare? De ce ni se ia dreptul la sanatate si la viata?

Patrimoniul construit este o resursă neregenerabilă. Credem cu tărie că situația sa este gravă și că se îndreaptă accelerat spre distrugere. Zonele construite protejate sunt atacate constant prin demolarea sau mutilarea unor clădiri valoroase, precum și prin construcții noi, străine caracterului locului. Lista Monumentelor Istorice nu este nici până astăzi completă. Clasările inițiate de organizații profesionale și de ONG-uri sunt blocate de o metodologie greoaie, gândită parcă pentru a fi imposibil de aplicat, precum și de aparatul administrativ. Multe clădiri neclasate sunt astfel iremediabil pierdute. Cadrul legislativ de protecție a patrimoniului este încă neadaptat la practica europeană, permițând, fără riscul unei sancțiuni, derapaje în procedurile de avizare și intervenții de natură să distrugă moștenirea culturală locală și contribuția națională la patrimoniul european. Celor care ar avea în continuare rezerve față de propunerile de mai sus, opunându-le retorica economică facilă a dezvoltării imediate și cu orice preț, le reamintim că păstrarea și valorizarea patrimoniului reprezintă o „investiție pe termen lung” care – așa cum a demonstrat-o experiența internațională – participă în mare măsură la dezvoltarea unei țări. Turismul cultural, intrinsec legat de protejarea și punerea în valoare a patrimoniului istoric, este o componentă esențială a industriei turismului care aduce unor țări ca Franța, Italia sau Spania venituri anuale de zeci de miliarde de euro. Și nu este vorba doar de patrimoniul major, de marile monumente, ci de patrimoniul urban și rural în ansamblul lor! Nu dorim să facem comparații forțate, dar patrimoniul istoric al României este suficient de valoros și de divers pentru a se bucura de toată atenția. Acestea sunt gândurile prin care noi, semnatarii acestei scrisori, arhitecți, profesori, oameni de cultură, cetățeni, vă cerem, domnule Ministru al Culturii, să dispuneți măsurile necesare în vederea opririi acestui adevărat atentat la adresa istoriei și patrimoniului cultural național! Această scrisoare a fost semnată de 170 de personalităţi, instituţii şi organizaţii, dintre care redăm doar câteva, în ordinea alfabetică a numelor: Vlad Alexandrescu – prof. univ., senator, fost ministru al Culturii Flavius Baias – prof.univ., fost Decan al Facultăţii de Drept, UB Ana Blandiana Lidia Bodea – director editura Humanitas Librăriile Cărtureşti Ştefan Câlţia - pictor Magda Cârneci – scriitor şi critic de artă Rodica Crişan - arhitect, prof. UAUIM Mihaela Criticos – arhitect, conf. UAUIM, Expert atestat MC Diana Culescu – peisagist, dr., preşedinte AsoP Hanna Derer – arhitect, dr.habil.arh. Constantin Flondor - pictor Vlad Gaivoronschi – arhitect, prof. Alexandru Găvozdea – arhitect, Preşedinte Ordinul Arhitecţilor din România Ştefan Ghenciulescu – arhitect, conf. UAUIM, partener revista Zeppelin Mihai Ghyka – fost Secretar de Stat, Ministerul Culturii Dan Grigore – pianist concertist şi profesor ICOMOS România Augustin Ioan – arhitect, prof. UAUIM Marcel Iureş - actor Emil Ivănescu – arhitect, preşedinte OAR - Bucureşti Miklós Köllö – arhitect, expert atestat MC Nicolae Lascu – arhitect, prof. UAUIM Gabriel Liiceanu – Universitatea Bucureşti Răzvan Luscov - arhitect, profesor UAUIM Marius Manole – actor TNB Claudiu Mesaroş - Prodecan, Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării, UVT Radu Mihăilescu - arhitect Mariana Mihuţ - actriţă Bodgan Mincă – conf. Facultatea de Filozofie, UB Dan Mohanu – profesor UNARTE Horia Moldovan – arhitect, conf., Decan Facultatea de Arhitectură UAUIM Petru Mortu – arhitect, conf. UAUIM, specialist atestat MC Tatiana Niculescu - scriitoare Edmond Niculuşcă – fondator ARCEN Mihai Opreanu – arhitect, conf. UAUIM, expert atestat MC Radu Paraschivescu - scriitor Lila Passima – şef secţie educaţie muzeală MŢR Theodor Paleologu – preşedinte Fundaţia Paleologu, fost ministru al culturii Horea Paştină - pictor Ioana Pavelescu - actriţă Eugen Pănescu – arhitect Ioana Pârvulescu - eseist Oana Pelea - actriţă Andrei Pleşu Nicolae Raţiu – Preşedintele “Centrul Raţiu pentru Democraţie” Victor Rebengiuc - actor Andrei Rosetti – pictor, membru fondator NOIMA Ana Scarlat – membră UNITER, fost diplomat cultural la Budapesta, ICR Virgil Scripcariu - sculptor Iulia Stanciu – arhitect, prof. UAUIM, coordonator GL Patrimoniu OAR Bucureşti Şerban Sturdza – arhitect, Preşedinte Fundaţia Pro Patrimonio Mihai Şora Alexandru Tomescu - violonist Şerban Ţigănaş – arhitect, secretar general UIA Ion Vianu – scriitor Matei Vişniec Sever Voinescu – redactor şef “Dilema Veche” Ana Maria Zahariade – arhitect, prof. UAUIM, vicepreşedinte OAR Pentru lista completă puteți accesa link: https://stiri.declic.ro/scrisoare-deschisa-salvare-cladiri-patrimoniu

Update: "Ne-am bazat pe media să vă informeze, dar mai primim întrebări dacă s-a stopat inițiativa unor consilieri locali care doreau construcțiile abuzive în pădurea Făget și în livezi. Datorită aportului vostru, peste 5.000 de clujeni care v-ați mobilizat împotriva construcțiilor și defișărilor masive, dar și datorită sprijinului specialiștilor, acest furt al unor bunuri comune a fost stopat la timp. Trebuie însă să fim vigilenți în continuare pentru că sunt în continuare presiuni imobiliare pentru a construi în livezi și astfel pentru a modifica PUG-ul." - Adrian Dohotaru, co-inițiator al petiției SOS Pădurea Făget Pădurea Făget și livezile fac parte din patrimoniul peisagistic al Clujului, au un aport ecologic esențial și compensează lipsa spațiilor verzi din oraș. Făgetul produce aer curat pentru întregul oraș, asigură legătura ecologică între oraș și cadrul său natural, iar livezile previn alunericările de teren de pe dealurile din jur și pot fi cultivate. În ultimii 20 de ani, porțiuni mari de pădure și livezi au fost distruse pentru a face loc construcțiilor rezidențiale, o mare parte a acestora fiind ilegale. În prezent, Planul urbanistic general aprobat în 2014 interzice definitiv continuarea construirii în aceste zone valoroase. Pentru a se putea dezvolta, Clujul are la dispoziție 4000 de hectare de teren construibil neîmpădurit, suficient pentru următoarea generație. La inițiativa unei părți a Consiliului Local, Primăria Municipiului Cluj-Napoca pregătește un proiect de modificare a PUG, prin care se permite din nou construirea de locuințe în Făget, inclusiv în ariile protejate, și defrișarea livezilor pentru a face loc ansamblurilor rezidențiale. Având în vedere presiunea imobiliară în creștere, schimbarea regulamentului de construire va duce în următorii 10 ani la afectarea gravă și diminuarea zonelor verzi din jurul orașului. Semnează și tu pentru salvarea pădurii Făget până nu este prea târziu!

Orașul Focșani este unul plin de istorie care trebuie să fie știută! De asemenea, într-un astfel de municipiu unde economia nu este la un nivel înalt, o strategie de promovare a istoriei prin turism poate reprezenta o gură de oxigen!

Singurul spital din oraș care deservește 30000 de locuitori ai orașului plus comunele limitrofe, a fost transformat în spital covid. Nu mai avem unde primi asistență medicală specializată, personal am avut nevoie pentru o banală otită de 2 zile și am fost nevoit să fac ”surfing” prin sistemul medical din 3 localități. Dar pentru o problemă medicală gravă? Este similar cu o condamnare la moarte.