Evenimentele sportive de masă au atins un an în care desfășurarea lor a fost oprită complet ca urmare a COVID-19. Credem că la acest moment, este absolut necesar să avem un plan stabilit pentru redeschiderea evenimentelor sportive. Acest lucru este important, majoritatea evenimentelor având loc anual și necesită o planificare îndelungată, astfel că o altă perioadă de incertitudine va afecta viabilitatea evenimentelor din 2021, dar și viabilitatea pe termen lung a organizațiilor (asociații, cluburi, companii) care produc aceste evenimente. Evenimentele de anduranță sunt ideale pentru o redeschidere sigură, în etape, deoarece au loc în aer liber cu participanții în mișcare constantă (adică distanțarea socială încorporată). Nu numai asta, dar practicile din ziua cursei pot fi modificate pentru a limita numărul de persoane într-un singur loc la un moment dat, de ex. starturi în valuri, eliminarea activităților post-eveniment. Redeschiderea evenimentelor prezintă un risc mai scăzut decât alte activități permise în această perioadă (ex: pârtiile de ski). Un studiu de 787 de evenimente japoneze de alergare desfășurat în perioada 1 iulie - 4 octombrie 2020, în cele două săptămâni următoare evenimentului a fost raportat un singur caz de COVID-19 într-un eșantion de aproape 670.000 de sportivi și oficiali. Apreciem că reglementările prin ordinele comune MTS-MS privind organizarea de evenimente sportive necesită clarificări în ce privesc numărul de persoane ce pot participa la evenimente adaptate evenimentelor sportive de anduranță. Limite adaptate după nivelul de alertă din fiecare județ. Exemple de bună practică: https://www.gov.uk/guidance/coronavirus-covid-19-grassroots-sports-guidance-for-safe-provision-including-team-sport-contact-combat-sport-and-organised-sport-events#organised-sports-participation-events https://www.dfb.de/news/detail/gradual-return-of-spectators-and-guests-224609/

RO: Luna aceasta Anna Marossy ar fi împlinit, dacă nu ar fi plecat prea devreme spre o lume mai bună, 90 de ani. Reputatul biolog, vajnic apărător al patrimoniului natural județean și nu numai, deși a fost o doamnă în adevăratul sens al cuvântului, foarte apreciată de cei care au cunoscut-o și care au interacționat cu ea, a beneficiat de o recunoaștere publică modestă. Aleea din Parcul Libertății situat în municipiul Oradea îi poartă numele (alee, nu stradă!), iar asociația Aqua Crisius a realizat, la un an de la dispariția sa, un monument în onoarea domniei sale, amplasat în Rezervația Naturală Pârâul Pețea, pe malul fostului lac termal de la 1 Mai. Din păcate monumentul a fost vandalizat în repetate rânduri, iar momentan este puternic deteriorat. Tot pentru a o comemora pe doamna Marossy, Fundația Comunitară Oradea a dezvelit, în toamna anului 2020, o placă pe aleea care îi poartă numele. Mesajul acesteia este deja dificil de înțeles, întrucât metalul din care este realizată s-a oxidat, deteriorând placa. Pentru a ne arăta respectul față de cine a fost și pentru a putea să o comemorăm corespunzător pe doamna Anna Marossy, solicităm amplasarea unei statui/unui bust, care să o reprezinte și care să devină un loc de pelerinaj pentru cei care doresc să o omagieze pe cea care a fost unul dintre cei mai reputaţi biologi români, membră a Academiei Române. În memoria Anna Marossy (12.03.1931-18.10.2015). HU: Ha nem távozott volna el egy jobb világba, ebben a honapban lett volna 90 éves. Annak ellenére hogy mint neves biologust és a megye természeti örökségének ádáz védelmezőjét értékelték azok akik ismerték, nem sok nyilvános elismerésben volt része. A Nagyváradon található Libertății Park sétánya a nevét viseli (egy sétány, nem egy utca!). Az Aqua Crisius egyesület, eltávozása után egy évvel emlékművet emelt tiszteletére a Pârâul Pețea Természetvédelmi Területen, a volt termál-tó partján. Sajnos az emlékmű töbször vandalizmus áldozatává vált, jelenleg is darabokban hever. 2020 őszén a Nagyváradi Közösségi Alapítvány leleplezte a Marossy Anna sétányon a biológus nevét viselö emléktáblát. Az emléktábla üzenetét már nehéz megérteni, mivel a fém, amelyből készült, oxidálódott, károsítva a lemezt. Annak érdekében, hogy tisztelettel adózunk aziránt, aki volt, és hogy megfelelően emlékezhessünk Marossy Annára, egy szobor / mellszobor elhelyezését kérjük, amely a tiszteletadás jeléül szolgálna az egyik leghíresebb román biológusnak, a Román Akadémia tagjának. In memoriam Marossy Anna (12.03.1931 – 18.10.2015)

Nu ne dorim poluare în zone ecologice! Proiectele SMID (Sistem de Management Integrat al Deşeurilor) finanțate prin POS MEDIU, cum este și cel de la Fărcașa, sunt clonate în toata țara și au fost concepute fără a ține cont de prioritizarea ierarhiei deșeurilor impuse de directivele Uniunii Europene. În acest context: 1. Cetățenii comunei Asuaju de Sus nu au nicio garanție că groapa de la Fărcașa va fi vreodată finalizată. 2. Cetățenii comunei Asuaju de Sus nu au de ce să fie responsabili și să își asume gestionarea defectuoasă a managementului deșeurilor administrației CJ precedente. 3. Cetățenii comunei Asuaju de Sus reprezintă un procent derizoriu la nivel județean cu privire la impactul producerii de deșeuri. Consecințele implementării gropii de gunoi sunt multiple: - va distruge hectare întregi de pășune ecologică, pentru că va determina relocarea, cu camionul, a peste 200 de tone de deșeuri pe zi!!! - va afecta pânza freatică aflată la o adâncime mult prea mică pentru un proiect de o asemenea anvergură; - va descuraja cetățenii în implementarea strategiilor responsabile față de mediu; - va reduce valoarea capitalului natural și patrimonial al zonei prin aducerea unor factori de poluare cu impact negativ major asupra mediului, sănătății populației și economiei locale. Ajutați-ne să aducem problema în atenția autorităților. Nu vrem ca Asuajul de Sus si Asuajul de Jos să ajungă la propriu o groapă de gunoi.

Bicicleta este cel mai eficient mod de transport urban: este mult mai rapidă decât un om dar ocupă mult mai puțin spațiu decât orice autoturism; este foarte economică (costuri mici de achiziție și costuri 0 pentru exploatare), nu poluează aerul, nu produce zgomot și nu creează accidente grave unde există infrastructură bună. Majoritatea călătoriilor urbane sunt scurte și se realizează fără pasageri. În condițiile acestea bicicleta este cel mai bun mod de transport. Deși opțiuni pentru transport în comun și mașini trebuie să existe, orice oraș de succes nu își permite să nu ofere opțiunea bicicletelor. Este demonstrat că oamenii vor alege din ce în ce mai mult bicicletele dacă există infrastructură de calitate. Mai este foarte studiat și conclusiv demostrat că adăugând infrastructură pentru mașini nu reduci traficul, ci aduci mai multe mașini! Singura soluție este să le oferi alternative reale oamenilor. Traficul și poluarea sunt provocări uriașe pe care orașele noastre le au sau le vor avea; pistele de biciclete sunt soluții foarte simple, eficiente și documentate în alte țări. Dacă înlocuiești o bună parte din mașini cu biciclete, brusc ai mult spațiu pe străzi, pe care îl poți folosi pentru transport public, spații verzi și zone pietonale mai plăcute. Zonele mai plăcute și traficul crescut de biciclete și pietoni încurajează micile afaceri în locuri unde nu aveau succes înainte și cresc dramatic siguranța și calitatea vieții în zonele rezidențiale. Eliminarea nevoii de a avea un autoturism sporește mobilitatea și independența economică a oamenilor, în special cei defavorizați. Pistele de biciclete cresc calitatea vieții într-un oraș, stimulează economia locală, reduc poluarea și creează străzi mai sigure, mai plăcute și mai liniștite. Raportul dintre costuri și beneficii este inegalabil. O infrastructură modernă pentru biciclete nu este un moft, este o prioritate națională dacă ne dorim ca orașele noastre să fie competitive cu cele din Europa!

Cel puțin 10.000 de familii sunt afectate de acest proiect, direct sau indirect.

Integrarea persoanelor cu dizabilități atât profesional cât și în viața socială.

În 2021 majoritatea instituțiilor din România au caiet de prezența. Sistemul electronic e mult mai transparent. Se vede cine vine la lucru și cine nu. Va eficientiza modul în care angajații din sectorul public lucrează.

În prezent, un pacient sau succesorii unei persoane decedate despre care consideră că a fost victima unui caz de malpraxis pot să se adreseze Comisiei de disciplină și monitorizare a malpraxisului. Cazul reclamantului este preluat și analizat de către Comisie doar după achitarea, în termen de doar 5 zile lucrătoare, a unui onorariu stabilit după criterii proprii și care depășește de obicei câteva mii de lei. Din cauza acestor costuri foarte mari și a termenului extrem de scurt de plată, foarte mulți pacienți nici nu mai reușesc să înainteze vreo reclamație către comisie și multe nedreptăți ajung astfel să nu fie sancționate. Aceste reguli sunt stipulate în cadrul a două ordine aprobate de Ministerul Sănătății în 2006. În Ordinul nr 1398/2006 se menționează: (Art 2, alineatul 2) „Comisia stabileşte onorariul care trebuie achitat de partea interesată”, (Art. 4) „preşedintele comisiei îi pune în vedere (persoanei care a făcut sesizarea) să achite onorariul stabilit în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii acesteia și (Art. 8) că „în situaţia în care partea interesată nu face dovada achitării onorariului potrivit prevederilor art. 6, comisia are dreptul să respingă sesizarea.”. De asemenea, în Ordinul 1356/2006 se menționează onorariile pentru serviciile prestate de către experții medicali, care pornesc de la 700 lei, pentru asistenți medicali sau moașe, și pot ajunge până la 4000 lei pentru un conferențiar. Dat fiind faptul că în majoritatea cazurilor suspectate de malpraxis este nevoie de expertiza mai multor specialiști și că numărul și nivelul lor de implicare rămâne strict la latitudinea Comisiei (în lege nu există un sistem transparent și detaliat cu criteriile de stabilire a onorariilor), costurile unei astfel de expertize pot ajunge, cu ușurință la câteva mii de lei. Sunt costuri pe care majoritatea românilor nu și le permit. În anul 2020, salariul mediu net în România a fost de 3.342 de lei (conform Ziarul Financiar ), iar salariul minim se află mult mai jos, la 1.386 de lei (conform Ziarul Financiar ). Toți pacienții ar trebui să aibă acces egal la investigarea și sancționarea unui caz de malpraxis, în mod nediscriminat, iar statul ar trebui să le asigure aceste drepturi, indiferent de posibilitățile materiale. Doar reformând sistemul actual de plată a onorariilor către Comisia de disciplină și monitorizare a malpraxisului medical se poate schimba acest lucru. Ne dorim acordarea unor scutiri la plată pentru cei cu venituri mici sau ajutoare publice pentru onorariile experților chemați să se pronunțe în astfel de cazuri, iar termenul de plată să fie unul rezonabil, de 30 de zile lucrătoare. Semnează și tu petiția și distribui-o și cunoscuților. Oricare dintre noi poate fi o victimă a acestui sistem, dar împreună putem să-l schimbăm. Cu cât vom strânge mai multe semnături, cu atât vom avea mai multe șanse să convingem Ministerul Sănătății să ia în calcul transformarea pe care ne-o dorim. Surse pentru verificarea datelor: Lege5.ro, "Ordinul nr 1356/2006 privind stabilirea onorariilor pentru serviciile prestate de catre expertii medicali", Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 929 din 16 noiembrie 2006; ZiarulFinanciar.ro, „ Salariul mediu net a ajuns la 3.343 lei (686 euro) în octombrie 2020, în creştere cu 7,3%. Cele mai mari salarii au fost cele ale angajaţilor din IT&C, ale celor din extracţia petrolului brut şi ale celor din fabricarea produselor de cocserie şi prelucrarea ţiţeiului”, 14.12.2020; ZiarulFinanciar.ro, Salariul minim pe economie a fost majorat cu 3%, până la 2.300 de lei brut. Cum se va vedea această creştere în economie?”, 15.01.2021.

Este important sa demonstram ca ne pasa de sectorul in care traim! Este important sa aratam autoritatilor locale ca suntem VIGILENTI , INFORMATI, UNITI si ca ne implicam in problemele care afecteaza bunastarea locuitorilor din SECTORUL 1! DIMINUAREA BUGETULUI LOCAL PRIN ASTFEL DE PRACTICI INSEAMNA O VIATA MAI PROASTA PENTRU CETATEANUL DIN SECTOR. SEMNEAZA! MULTUMESC!

De luni, 1 martie, elevii vor fi obligați să plătească integral biletele de autobuz întrucât nu a fost reglementată legal procedura de decontare a navetei pe traseele județene, iar acest lucru stârnește nemulțumiri în special în localitățile aflate la distanță mare de orașele unde elevii învață. Spre exemplu, elevii in Parva care frecventează licee din Năsăud, ar avea de plătit chiar și 400 de lei lunar.

Spitalele din România sunt puține, (367 spitale de stat pentru 20 de milioane de locuitori), vechi (Spitalul Marius Nasta - 1906), cu infecții nosocomiale în pereți, saloane mici și neconforme pentru pacienți, uși neîncăpătoare și coridoare înguste ce nu permit evacuarea de urgență și în siguranță a pacienților, nu permit crearea de circuite funcționale și sterile, iar structurile de construcție ale acestora sunt incompatibile cu regulile de avizare ISU. În România exista județe întregi în care nici un spital nu are aviz de securitate la incendiu. Totodată, deficitul grav de medici și cadre medicale din România este generat astăzi, în principal, de lipsa dotărilor din spitale, prăpastia față de orice standarde europene. Medicii nu pot salva vieți omenești cu mâinile goale! Un singur spital a fost inaugurat după 1990. Guvernanții nu au găsit niciodată bani pentru spitale. Astăzi, Europa da o șansă sănătății noastre și a cetățenilor României iar decizia corectă a dumneavoastră este alocarea unei sume din Fondul de Redresare și Reziliență post covid pentru construcția spitalelor. Dacă din acești bani veți aloca o sumă suficientă pentru sănătate, mai avem o șansă. Semnează și tu petiția și cere-le acum miniștrilor Cristian Ghinea, Vlad Voiculescu și premierului Florin Cîțu, să aloce, din Fondul de Redresare și Reziliență, bani pentru construcția și echiparea a 100 de spitale în România. Campanie sustinuta de Colegiul Pacientilor din Romania.

Având în vedere că ne îndreptăm către un colaps climatic, consider că putem atenua acest lucru prin conservarea spațiilor verzi din zonele urbane, unde avem atâta nevoie de AER CURAT!! Locuiesc în Craiova și constat cu indignare și revoltă cum diverse construcții iau locul părculețelor și zonelor verzi. ATENȚIE! Betonul nu emană oxigen și nici nu ingeră dioxid de carbon!