Împreună putem face Consiliul Local Bragadiru să fie mai receptiv la astfel de inițiative. Dacă locuiești în Bragadiru sau împrejurimi semnează petiția pentru ieși din monotonia cauzată de pandemia Covid 19. Semnează pentru a nu mai fi nevoit să mergi în centrul vechi dacă vrei sa vezi o piesă de teatru! Semnează dacă nu mai vrei să mergi până la Cluj pentru a participa la un festival! Semnează dacă vrei să înveți să dansezi la tine în parc! Semnează pentru tine, pentru noi, pentru toți!

Muzeul Mineritului al fostei Întreprinderi miniere de stat din Roșia Montană a fost înființat în 1981 la inițiativa și sub coordonarea ing. şef Aurel Sântimbrean. Acesta adăpostește o reţea subterană de galerii romane (monument istoric ”Exploatarea minieră romană de la Alburnus Maior, Masivul Orlea” / cod AB-I-m-A-00065.02), instalaţii de măcinare a minereului, un Lapidarium aflat în prezent în restaurare prin efortul voluntarilor inițiativei Adoptă o Casă și o colecție de fotografii ce ilustrează tehnici şi tehnologii de extragere şi prelucrare a aurului în zona Roşia Montană. În ianuarie 2020, Ministerul Culturii anunța, în contextul reluării procedurilor de includere a sitului în Patrimoniului Mondial, că va iniția discuțiile cu Ministerul Economiei și cu Minvest S.A. pentru transferul Muzeului Mineritului din administrarea Întreprinderii Miniere Roșia Montană (filială Minvest S.A.) în cea a Ministerului Culturii. Scopul declarat era acela de a înființa Muzeul Național al Mineritului Aurifer. Ulterior, acest transfer a fost menționat și în programul de guvernare cu care Florin Cîțu a cerut votul de investire Parlamentului României. De atunci însă nu s-a făcut niciun progres. Clădirile continuă să se degradeze în ritm accelerat, colecțiile se deteriorează. Deși sute de turiști vizitează zilnic muzeul în zilele de vară, acesta riscă să se prăbușească complet, în timp ce nenumărate piese romane stau încuiate în depozitele companiei miniere canadiene…

Pentru că avem dreptul la apă și pentru că încă sunt sate în metropola Cluj care nu au rețea de apă (Săliște, Pruniș, Pădureni). În anul 2021. Pentru că întreaga comună Ciurila nu are rețea de canalizare, iar practicile de evacuare a apelor uzate în satele care sunt racordate la o rețea de apă sunt un pericol real pentru sănătatea publică și pentru mediu.

Avem un băiat de 16 ani care a înotat in finala olimpică și 5 care s-au înecat în Siret! Diferența este ca unul știa să înoate! De ce trebuie ca zeci de copii să se înece în fiecare vară în România??? Dacă înotul s-ar deprinde la școală, în câțiva ani, marea majoritate a copiilor vor ști să înoate! Susține înotul ca disciplină opțională în școli!

După cum bine știți, mulți ani, legile României privind circulația pe drumurile public, nu au suferit actualizări, ignorând astfel evoluția societății. Statele dezvoltate ale lumii oferă posibilitatea pasionaților auto, personalizarea numărului de înmatriculare după standarde moderne, nepierzând-se astfel rolul plăcuțelor de înmatriculare, și anume acela de a identifica autovehiculul.

Imaginați-vă că părinții voștri cu pensii mici, după 40 de ani de vechime în muncă, în vârstă, cu boli cronice, au nevoie de operații de cataractă pentru a continua să fie independenți, să poată merge încă la cumpărături și la câte o plimbare singuri, să poată citi, să poată să își vadă încă nepoții și copii și să se bucure de restul de viață pe care îl mai au. Orașul în care locuiesc ei nu le poate oferi servicii medicale oftalmologice în Spitalul Public. Secția de Oftalmologie s-a desființat. Intervențiile chirurgicale oftalmologice se pot face doar într-un alt oraș la o ora distanță de mers cu mașina. În condițiile în care orice deplasare cu mașina și stresul inevitabil pot fi fatale pentru ei odată ajunși la destinație pe masa de operații, având în vedere vârsta și alte afecțiuni de care suferă, este mai mult decât necesar ca într-o țară membră a Uniunii Europene, un municipiu să fie echipat cu o Secție de Oftalmologie în Spitalul său public, cel puțin ca respect pentru părinții și bunicii săi și mai mult decât atât ca o dovadă de normalitate și înțelegere a nevoilor populației acelui municipiu și localităților aferente.

Introducerea camerelor de tip bodycam în dotarea obligatorie a vameşilor români aflați în punctele de trecere ale frontierei de stat terestre ar avea efecte benefice nu doar pe plan profesional ci va duce si la reducerea semnificativa a, abuzurilor si a coruptiei despre care toti stim ca exista dar nimeni nu isi asuma responsabilitatea acestui fenomen. Multe infracţiuni sunt săvârşite la nivelul frontierelor de stat, de la traficul de persoane, la traficul de substante interzise si chiar si la negarea dreptului de a intra în țară a persoanelor cu documente expirate. Consideram că dotarea Polițiştilor de frontieră cu aceste camere ar duce la o scădere semnificativă a infractiunilor comise în punctele de trecere a frontierei de stat.

Doar uniți putem determina autoritatea locală să implementeze proiectul privind înrolarea UAT Joița la platforma ghiseul.ro.

In contextul cresterii ratei de obezitate in randul copiilor, este importanta incurajarea acestora sa faca sport. Crearea conditiilor optime este primul pas.

De fiecare dată o călătorie cu mașina se transforma într-un joc de noroc în care țelul nu este doar ajungerea la destinație, ci efectiv supraviețuirea. Deseori întâlnim în trafic depășiri neregulamentare care se soldează cu frâne bruște pentru ca inițiatorul a calculat greșit distanta, sau pur și simplu a mizat pe ideea că "se trag ceilalți oricum". Tot atât de des ne confruntăm cu problema vitezomanilor care dau flash-uri de la distanțe mari, pentru că ei sunt "lansați" și noi nu putem efectua o manevră de depășire în siguranță deoarece ii încurcăm pe ei și ajung să stea strâns în spatele nostru, nerespectând nicio distanta de siguranță. Câteva din aceste fenomene se lasă cu frânari bruște în față, punând în pericol atât sănătatea celor aflați în mașină, cât și starea bagajelor sau obiectelor din jur. Din păcate și în zonele urbane sau rurale putem observa un comportament inadecvat atât al șoferilor, cât și al pietonilor, cicliștilor, sau motocicliștilor. În aceste zone ne confruntam în special cu neacordarea de prioritate către pietoni, și vedem zilnic fenomene precum pătrunderea cu viteză pe trecerea de pietoni a mașinilor cu toate că mașinile de pe banda alăturată sunt oprite. Acest tip de comportament duce atât la vătămarea corporală a pietonilor cât și, în unele cazuri, la decesul acestora. În clasamentul morților și răniților, România se află pe prima poziție, cu 85 de victime la un milion de locuitori, poziție pe care o deține de câțiva ani. Numărul victimelor din țara noastră este dublu față de media Uniunii Europene (42), chiar dacă a scăzut cu 31% în ultimii 10 ani. Acest lucru ne arată că radarele nu sunt o metodă eficientă de prevenție.

Toți circulăm pe străzi fie ca pietoni fie ca și conducători auto și oricând putem fi victimele nesăbuinței altora.

Semnează petiţia noastră prin care solicităm realizarea de perdele forestiere în jurul platformelor industriale, cu rol de protecţie: • Antipoluare – arboretul şi subarboretul din perdelele forestiere reţin particulele materiale şi gazele nocive din aer, cunoscută fiind capacitatea arborilor şi arbuştilor de acumulare sau metabolizare a noxelor: de exemplu un curent de aer poluat cu bioxid de sulf în concentraţie de 0,1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lentă peste un ha de pădure; • Fonică - arborii şi arbuştii din perdeaua forestieră atenuează zgomotul produs de platformele industriale; perdelele forestiere sunt bariere de sunet la fel de eficiente ca pereţii de piatră (reducerea poluării sonore cu până la 6-8 decibeli, dând senzaţia de scădere a zgomotului cu 30-40%); • Estetică - construcţiile şi echipamentele industriale inestetice nu mai sunt vizibile sau sunt vizibile doar parţial; perdelele forestiere înfrumuseţează peisajul din zonele urbane în care funcţionează platformele industriale, îmbunătăţind biodiversitatea şi asigurând durabilitatea mediului urban; • Protecţia stării de bună sănătate a populaţiei - perdelele forestiere realizează o epurare microbiană, în special perdelele care au în componenţa lor conifere, diminuează conţinutul de CO2 din aer, deoarece consumul anual şi stocarea în biomasă ajung la 40 tone per ha, reîmprospătează aerul, pentru că eliberarea de oxigen va atinge 30 tone O2 per ha, la maturitatea arborilor. Îţi mulţumim! Grupul Civic plusdeverde https://www.facebook.com/plusdeverde