Evoluția numărului de îmbolnăviri în anul 2020 a arătat că deschiderea școlilor a fost factorul care a agravat cel mai mult situația provocată de pandemia de Covid 19. Un număr foarte mare de morți și pacienți internați la ATI a fost înregistrat în octombrie și noiembrie 2020, după deschiderea școlii, și nu după perioada concediilor, când regulile de prevenire a răspândirii bolilor au fost de multe ori încălcate, după cum știm. Suntem conștienți că școala online este o povară grea pentru elevi, părinți și profesori și că ea nu are calitatea și rezultatele învătământului cu prezență, dar viața oamenilor este mai importantă decât pierderile educaționale înregistrate dacă școala ar mai continua online încă două-trei luni, până când ar fi vaccinați mult mai mulți români. Sistemul sanitar nu poate gestiona eficient o explozie a numărului de îmbolnăviri. Deschiderea școlii cu prezență ar duce iarăși la un număr mare de îmbolnăviri și decese provocate de Covid 19, comparabil cu cel din noiembrie 2020. Spitalele românești nu pot în acest moment să garanteze că bolnavii de Covid 19 ies sănătoși din ele și nu arși de vii sau decedați ca urmare a infecțiilor intraspitalicești. Școalile și autoritățile locale sunt incapabile să asigure respectarea măsurilor pentru stoparea răspândirii Coronavirususului, cu atât mai mult cu cât au apărut noi variante ale acestuia, mai agresive și mai ușor transmisibile. În temeiul responsabilității pe care o aveți față de viața cetățenilor români, vă solicităm să dispuneți continuarea școlii în format online până când situația epidemiologică va permite deschiderea în siguranță a școlilor. De asemenea, vă solicităm să intensificați și să eficientizați activitatea de vaccinare a populației.

Admirăm organizarea și restricțiile de acces al cetățenilor neechipați corespunzator pe pârtiile domeniilor schiabile din Europa, dar în România tolerăm astfel de comportamente, cu repercursiuni grave în urma unor accidente, ce ar putea fi evitate. Alegem să practicam sportul în siguranță pentru noi și ceilalți.

Bursele școlare sunt un instrument prezent în legislația românească încă din anul 1995, cu scopul de a reduce abandonul școlar și a sprijini accesul la educație al elevilor defavorizați, precum și cel de a încuraja performanța și rezultatele deosebite. Din păcate, aplicarea sa deficitară și neunitară timp de 26 de ani a contribuit la excluderea socială a elevilor defavorizați și discriminarea educațională pe motive de venit. În acest moment, în România părăsirea timpurie a școlii (PTȘ), adică totalul tinerilor între 18 și 24 de ani care nu au finalizat mai mult decât învățământul gimnazial, este de 15,3%, cu 4 puncte procentuale peste cât România și-a asumat acum 10 ani că va avea la orizontul anului 2020[1]. Strict raportat la tinerii din mediul rural, rata părăsirii timpurii a școlii este de 22,4%, conform Eurostat, ceea ce arată un puternic clivaj între mediul rural și cel urban, întâiul fiind mai expus abandonului școlar. Cauzele părăsirii timpurii a școlii sunt multiple, iar sărăcia este una dintre acestea: conform Institutului Național de Statistică, 38,1% dintre copiii români trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială la nivelul anului 2018, iar 32% sub limita pragului de sărăcie (750 de lei pe lună/persoană, într-o gospodărie). Susținători ai demersului: 1. Societatea Academică din România (SAR); 2. Asociațiile de elevi din România: (Asociația Elevilor din Constanța, Asociația Elevilor din București și Ilfov, Asociația Vâlceană a Elevilor, Asociația Elevilor din Maramureș, Asociația Elevilor din Bacău) 3. Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP); 4. Forumul Tinerilor din România (FTR); 5. Delegații de tineret ai României la Organizația Națiunilor Unite (Răzvan Foncea și Ana-Maria Bălan); 6. Federația Coaliția pentru Educație; 7. Organizația Salvați Copiii; 8. Fundația World Vision; 9. Roma Education Fund (REF); 10. Institutul pentru Solidaritate Socială; 11. Asociația Human Catalyst; 12. Asociația Politeia; 13. Platforma Civică ARESEL.

Sunt nascuta pe 16 octombrie. Incepand cu 2016 aceasta zi s-a declarat ziua nationala a alimentatiei si a combaterii risipei alimentare. Cred ca ai vazut si tu ca de cativa ani ne confruntam cu cantitati uriase de gunoi, din care mare parte este data de mancare, in diverse forme. Ce m-a motivat acum este ce am citit recent si anume: dupa perioada sarbatorilor de iarna cantitatea de deseuri creste cu 40% fata de o perioada normala, iar alimentele sunt unele dintre cele mai intalnite deseuri. Daca esti de acord cu macar 2 dintre punctele de mai jos sau poti adauga inca 2 puncte, te rog sa mi te alaturi in aceasta cauza: reducerea programului super/hipermarketurilor prin inchiderea prin rotatie in zilele de sambta si duminica. Ce avem de castigat? 1. Reducem consumul excesiv. Cei mai multi bani se duc pe mancare: Romania 26% din venit fata de 13% in restul UE. 2. Implicit reducem cantitatea de mancare aruncata. 3. Orientam lumea spre a-si petrece timpul liber (in conditii normale) in parc, cinema, teatru si nu la cumparaturi, poate doar de carte ("Într-o țară cu analfabetism funcțional îngrijorător, nu e de mirare că românii sunt pe ultimul loc în Europa la consumul de carte. Potrivit Eurostat, 93,5% dintre conaționali nu cumpără nici măcar o carte pe an, drept urmare avem cele mai puține librării pe cap de locuitor".) 4. Reducem expunerea oamenilor in perioada Covid 19, atat a angajatilor cat si a cumparatorilor. 5. Si angajatii au nevoie de zile libere odata cu restul familiei: sambata, duminica si zilele libere nationale. (de multe ori magazinele raman deschise in aceste zile). 6. Reducem amprenta de carbon (mai putine transporturi, mai putin combustibil, mai putina poluare, mai putine deseuri, etc). 7. Ne vom disciplina in ale cumparaturilor. Imi permit sa iti dau un sfat: inainte de a achita produsele la casa, arunca o privire in cosul de cumparaturi. Chiar ai nevoie de toate produsele? Iti multumesc si ma bazez pe tine! Loredana

Este important să existe o asemenea campanie din urmatoarele motive: - România are cea mai scăzută rată de sportivi raportat la populație -asigură un mod armonios de dezvoltare a copiilor -previne delincvența juvenilă întrucât ar ține copiii departe de activități infracționale -previne munca neremunerată prestată de copii - le dă șansa de a se bucura mai mult de copilărie alaturi de copii din alte medii -le dă oportunitatea copiilor de condisera pe viitor o carieră sportivă pentru a putea să își depășească condiția - există un precedent de acest tip în Argentina unde copiii din asemenea medii fac rugby în loc să ia parte la activități infracționale

Către cei din conducerea universităților, către reprezentanții studenților, către toți cei implicați în procesul academic și personalul auxiliar care deservește studenții acestor instituții: Toată lumea știe faptul că educația în România lasă de dorit. Calitatea cadrelor didactice s-a redus semnificativ deoarece profesorii buni au căutat un loc de muncă în altă parte sau au demisionat din funcțiile lor din cauza condițiilor de muncă precare, fapt care a rezultat într-o creștere a privatizării învățământului superior. Acesta are permisiunea de a fi autonom din multe puncte de vedere, iar lipsa de reglementări aduce nereguli atât la nivel administrativ, cât și în timpul orelor. Sunt aruncate cuvinte mari precum “dreptul la educație ”, însă cine verifică acest drept poate observa că universitățile din România nu sunt în stare să respecte propriile lor condiții, barem drepturile noastre. Probabil acest lucru se întâmplă din aceeași cauză care ne încurca pe noi, studenții, să ne aflăm ,de fapt, drepturile: limbajul neclar și vag al acestor coduri. Consider că ar fi important să fie scrise mai concis, astfel încât oricine dorește să-și susțină drepturile, să o poată face fără frica interpretării. Drepturile și obligațiile trebuie să fie clare și expuse astfel încât noi să ne putem proteja! Mulți spun, printr-un aproape simpatic joc de cuvinte , că “ facultatea este facultativă ” . Însă doar aparent. Viitorul se bazează pe facultate. Într-o societate modernă, facultatea este NECESARĂ. “ Dacă nu sunteți mulțumiți , puteți pleca oricând , câștigați niște timp măcar , în care chiar să faceți bani ” Acesta este răspunsul unei profesoare din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine . Este o atitudine și o frază pe care mulți o folosesc în momentul în care ei găsesc o metodă de adaptare pe care o consideră ”normală”, ”de bun-simț”. De ce suntem noi studenții puși în situația în care ori stăm nopți nedormite, cu anxietate și boli pe bază de stres, ori ne bazăm pe timiditate, carismă și manipulare ca să reușim să trecem ori ne lăsăm de facultate? Chiar acesta este standardul? De departe, asta este o dilemă ce se poate rezolva luând pe rând fiecare problemă, prima de pe listă fiind profesorii. Este un mod foarte general de adresare în care băgăm profesorii demni de titlurile de doctori și tutori, cu cei care au performanțe și un comportament profesional/etic mult sub așteptări, în aceeași oală . Ca să existe un pseudo filtru, facultățile propun completarea unor formulare “anonime” care au mai mult repercusiuni asupra studenților decât a profesorilor . De multe ori, profesorul se întoarce la curs enervat, cumva, de critică venită din partea studenților lui și îi sancționează la note, punându-le în pericol cariera academică , împotriva Legii 571/2004 . Oricum, rareori sunt aceste evaluări ale cadrelor didactice luate în serios, argumentul general fiind faptul că nu există suficiente dovezi/ suficienți studenți care să declare aceeași problemă. După cum s-a văzut și în trecutul apropiat, în cazul nefericit de la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, suntem nevoiți să înregistrăm și să publicăm online evenimente mușamalizate de conducere astfel încât să ne susțină publicul, să trebuiască să fie umilită o persoană ca după aceea conducerea să ia o măsura drastică pentru a satisface spectatorii acestui eveniment tragic, altfel nimic nu se rezolvă. Din cauza legii GDPR 2016/679 este din ce în ce mai greu să fim luați în serios deoarece nu avem dovezi concrete precum înregistrarea comportamentului abuziv, nemilos sau a sadismului exercitat de anumiți profesori. Plângerile noastre legate de profesori trebuie să fie tratate corespunzător de autoritățile competente, investigate ( prin interviuri și sondaje REAL anonime de la studenți ) în timp util iar comportamentul abuziv să fie sancționat ! Nu de puține ori dăm de “profesori” sadici sau egocentrici care au o plăcere în a ne umili și de a ne speria. Aceștia nu au ce căuta într-un sistem menit să educe! Având în minte toate cazurile recente ieşite la lumină atât în cadrul FLLS cât şi înafara, consider că este momentul să renunțăm la prejudecăți personale şi să îmbunătățim condițiile studenților actuali şi viitori.

Noi înțelegem faptul că în continuare există oameni care asigură paza clădirilor și căldura din corpurile universitare nu poate fi închisă. Cu toate acestea Transilvania este o Universitate de stat care trebuie să aibă în centrul ei, studenții. Prin semnarea contractului de studii am fost de acord cu suma inițială însă în acesta nu se stipulează desfășurarea activității didactice online, fapt ce influențează desfășurarea în condiții normale, mai ales desfășurarea orelor de laborator. Astfel, desfășurarea activităților didactice online scade semnificativ costurile tuturor necesităților. Considerăm că cererea noastră este justificată ținând cont de următoarele: - Căldura nu poate fi închisă însă poate fi în proporție de 60% redusă. - Cheltuielile pentru consumabile, de asemenea, nu mai reprezintă o prioritate. - Cheltuielile pentru apă pot fi reduse cu 90%. - Cheltuielile de transport public se reduc, ținând cont de faptul că o parte din acestea sunt decontate. - Cheltuielile pentru curentul electric de asemenea sunt diminuate considerabil. - Nu mai beneficiem de dotările laboratoarelor pentru experimentele practice (care ne lipsesc atât de mult). - Observăm că încă sunt probleme în utilizarea platformei (e-learning), atât probleme tehnice (la ore de vârf se întrerupe des) cât și de utilizare (numeroși profesori nu folosesc platforma la capacitatea ei maximă din prezent). Apreciem îmbunătățile realizate până acum și știm că se fac și acolo investiții dar nu atât de mari să justifice taxele pe care le avem. Scopul nu este de a porni un „război” între noi, studenții, și dumneavoastră, cadrele didactice care fac parte din consiliul de administrație al Universității Transilvania. Scopul nostru este de a găsi înțelegere din partea dumneavoastră și să creem un cadru armonios în care nimeni să nu fie frustrat din cauza lipsurilor.

Mai mult ca oricând este necesar să avem o zi în care să sărbătorim acest sector, să promovăm metode de bună practică și să ne bucurăm de faptul că avem acces la educația digitală. Pandemia ne-a arătat că avem nevoie de digitalizarea educației și cum tehnologia poate veni în sprijinul orelor de curs fizic. Declararea zilei de 20 noiembrie va întări acest lucru, va provoca instituțiile statului și ONG-urile să facă mai multe activități în acest sens și să ne dezvoltăm ca societate. Considerăm că România trebuie să fie deschisă la schimbare, iar una dintre ele poate fi chiar această zi, în care să sărbătorim deschiderea statului la educația digitală.

Educația este unul dintre pilonii centrali ai societății și putem vedea cu proprii ochi cum acest pilon se degradează din ce în ce mai mult în fiecare zi, mai ales în circumstanțele în care ne aflăm în acest moment. Acum, în vremea școlii online și a izolării, elevilor li s-a îngreunat și mai mult situația. Pe scurt, educația tinerilor atârnă de un fir de ață. Elevilor le trebuie o formă de recompensare pentru a fi stimulați să își dea silința de a studia și de a face performanță atât pentru ei, cât și pentru orașul nostru, mai ales acum, când motivația tuturor este în scădere exponențială. Prin urmare, considerăm că bursele școlare acordate într-un cuantum decent vor putea schimba situația radical, aducând o creștere a nivelului de educație al tinerilor giurgiuveni. Deși din 2011, odată cu Legea educației naționale, bursele au devenit lege în România, acestea nu au fost întotdeauna oferite de către autoritățile locale. Conform Legii Nr. 38/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale Nr. 1/2011, “Elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat beneficiază lunar de burse de performanță, de burse de merit, de burse de studiu și de burse de ajutor social", aceste burse fiind acordate în conformitate cu criteriile în vigoare, reglementate prin ordinul Nr. 5576/2011. A venit timpul să luptăm pentru drepturile noastre și să primim ceea ce ni se cuvine! Performanţa elevilor ar trebui recompensată, iar nedreptatea comisă în anii școlari precedenți nu trebuie să se repete. Instituțiile locale ar trebui să pună educația pe primul plan, mai ales având în vedere contextul în care ne aflăm. Dacă vă pasă de educația tinerilor giurgiuveni puteți face cauza cunoscută prin distribuirea acestei petiții, iar, de asemenea, am creat și o ramă pe care o puteți folosi pe conturile voastre de Facebook: www.facebook.com/profilepicframes/?selected_overlay_id=3453370928072913 Statistica (rezultată în baza statisticii naționale realizate de Consiliul Național al Elevilor): https://docs.google.com/spreadsheets/d/11AQiZCwEA0dU1F7I1Gd4S_OirlLA7V9b9nfD8zGiNgA/edit?usp=sharing

Cartierul Borhanci s-a dezvoltat haotic, fără a asigura calitatea vieții în materie de urbanism. În prezent în cartierul Borhanci nu există școală, grădiniță sau creșă în regim public. Nu există un parc în care locuitorii să poată ieși în timpul liber. Există foarte multe străzi prost dimensionate unde trotuarele sunt înguste sau lipsesc. Există terenuri proprietate privată necorespunzător întreținute unde locuitorii din lipsă de alternative se plimbă atât cu animalele de companiei cât și cu copiii. Toate proiectele de bugetare participativă au fost neeligibile din cauza lipsei terenului proprietate publică în zonă. Primăria primește cotă parte la fiecare PUZ, dar în condițiile în care acestea organizează fiecare câte o parcelă mică, terenul nu poate fi folosit pentru a crea spații publice. Considerăm necesar un plan urbanistic de cartier astfel încât terenul cedat să poată fi valorificat de către primărie pentru rezolvarea imediată a acestor probleme generale. Având în vedere că există suficient teren pe care nu s-a construit încă și mai multe PUZ-uri se află în etapă de elaborare sau încă nu au fost aprobate cerem Primăriei Cluj-Napoca : - să intervină și să facă toate demersurile necesare pentru identificare unei zone dimensionată corespunzător pentru dezvoltarea spațiilor publice pentru viață în cartier luând în calcul planul de dezvoltare al zonei pentru următorii 20 de ani; - dacă este necesar să facă achiziții sau să organizeze schimburi de teren cu proprietarii beneficiari din PUZ-uri (și alți proprietari din zonă) astfel încât să intre în posesia terenului necesar; - să își asume responsabilitatea dezvoltării acestor facilități în zonă printr-un plan de organizare a zonei și aprobarea unui proiect de execuție din partea primăriei astfel încât să se asigure înființarea lor în cartier proporțional cu numărul locuitorilor din zonă și dimensiunea cartierului. Cluj-Napoca este la ora actuală oraș fruntaș în ceea ce privește proastă calitate a aerului cât și lipsa acută a spațiilor verzi atât de necesare vieții. Lipsa structurilor educaționale în cartierul Borhanci afectează grav locuitorii acestui cartier și este generatoare de trafic abundent pentru asigurarea acestor nevoi de bază. În cartierele învecinate, cât și în centrul orașului, structurile educaționale sunt aglomerate în mare măsură de către locuitorii din cartiere precum Borhanci. Spre exemplu școala Constantin Brâncuși e foarte aglomerată și clasele sunt supradimensionate afectând calitatea actului educațional. Acesta este motivul pentru care vă cerem să ne oprim din dezvoltarea haotică acum cât încă mai există spații libere ce pot fi amenajate ca spații publice.

Abia recent, 500 de tablete au fost distribuite copiilor, una per familie cu mai mulți școlari, însă: • elevii nu deţin abilităţi minime necesare pentru a folosi tableta şi a utiliza aplicaţiile educaţionale • nu pot beneficia de ajutor de la alți membri ai familiei din cauza analfabetismului, în special digital • iar în acest cartier nu există acoperire cu semnal la telefon / internet (5-10% din minimul necesar). Față de situația generală problematică dintotdeauna a comunității de romi din cartierul Gârcini - Săcele, pandemia a dat naştere unei dificultăți majore în plus: lipsa accesului la educație a celor aprox. 1500 de elevi, din martie 2020 și până în prezent.

In prezent, criteriul principal pentru acordarea burselor sociale este ca venitul net/cap de locuitor al familiei studentului sa nu depaseasca 1305 lei. Cuantumul unei burse sociale ar trebui sa asigure cheltuielile minime pentru un student si este de 580 lei, stabilit de senatul universitatii, pornindu-se de la cuantumul minim stabilit de Consiliul National al Finantarii din Invatamantul Superior. Fondul din care sunt acordate bursele sociale este venit de la bugetul de stat in principal, astfel universitatea este nevoita sa faca o ierarhie a veniturilor studentilor eligibili (care au venitul mai mic de 1305 lei). Din cauza numarului mare de cereri de acordare a bursei sociale, s-a ajuns in situatia in care studenti care au venitul de 580 lei/membru de familie sa nu se incadreze. Multi studenti care locuiesc in afara Targu Muresului si zonelor metropolitane au de asemenea costuri pentru cazare, care se adauga costurilor pentru materialele didactice si hrana. Astfel, un student care are un venit de sub 600 lei se gaseste in imposibilitatea de a face fata costurilor necesare pentru continuarea studiilor superioare.