Rolul educației este de a formă ființa socială, de a-l socializa pe copil. În realitate, educația are un caracter pluridimensional și o definiție adecvată trebuie să ia în considerare în egală măsură ambele dimensiuni, astfel încât să poată orienta acțiunea educativă pentru a răspunde atât nevoilor individului, cât și celor ale societății pentru care îl formăm.Încercând o astfel de definiție, putem spune că educația este ansamblul de acțiuni și de influențe menite să permită ființei umane să-și dezvolte capacitățile fizice și intelectuale, dar și sentimentele și atitudinile morale și estetice, în scopul responsabilizării și integrării sociale optime ca cetățean. Educatia trebuie să fie prioritara! Scoala nu este un moft este o necesitate !

Previne stresul şi anxietatea acumulată din cauza impulsului societăţii. Toţi copii se vor simţi egali şi nu vor fi discriminaţi prin note. Părinţii nu vor avea aşteptări greşite şi inutile privind succesul copiilor lor în viaţă. Cărămizile noi ale educaţiei se vor baza pe calitate, nu cantitate!

Alegatori vor putea decide cine reprezinta cel mai bine Romania.

Petitia a demarat in urma experientelor personale cu care m-am intalnit in comunitatile romanesti din tara si strainatate si, in special, a incidentelor de care se vorbeste in acest articol publicat de Ziarul de Iasi. Suntem nascuti pe acelasi pamant, sub acelasi steag, avem acelasi pasaport. Provenim din grupuri etnice diferite: unguri, sasi, rromi, etc. In ochii constitutiei, suntem ROMANI. Si trebuie sa invatam sa ne respectam ca atare. https://stiri.declic.ro/pauze

Acum cateva luni, Ministerul Educației a pus în dezbatere publică o nouă viziune pe educație, profund inspirată de reforma finlandeză. Autorii nu sunt membrii vreunui partid. Viziunea a fost mai degrabă criticată, nicidecum dezbătută în mod constructiv. La momentul respectiv am apreciat viziunea (redactată de tehnocrați apolitici), dar am spus răspicat că un partid ca PSD nu va implementa niciodată o viziune reformatoare pentru că interesele lui nu coincid cu creșterea standardului educațional în România. Totuși, reforma învățământului nu poate pleca decât de la o proiecție pe termen lung a arhitecturii educației, cu consecințe în modificări legislative coerente și unitare. Cârpelile care satisfac diverși actori ai sistemului și lasă mereu dezvoltarea copilului pe dinafară trebuie să înceteze. Un exemplu: societățile scandinave sunt cele care s-au transformat și au beneficiat de reforma educației și de filosofia creșterii copiilor. Statul a venit la întâlnirea dintre părinți și toate provocările (mari), care decurg din “parenting”. A contribuit înțelept și eficient la descărcarea părinților și i-a cooptat într-un parteneriat benefic pentru copii. Adulții cresc copii și reușesc să fie fericiți în Danemarca, Suedia, Finlanda sau Norvegia. Aceleași societăți (dar nu numai ele) au înțeles și-au asumat importanța creșterii unor copii cu adevărat conștienți, de la vârste timpurii, de impactul acțiunilor lor în societate. “No one is left behind” nu e un slogan de campanie, ci o filosofie de viață, când vine vorba de copii. Starea de bine a copilului nu e un concept abstract despre care discută profesori universitari la ceas de seară, ci o stare de fapt, obținută la nivel de pregătire profesională, a celor care lucrează cu copiii. România, prin politici educaționale coerente, are datoria să asigure accesul la educație tuturor copiilor, fără discriminare, la standardele moderne ale dezvoltării cognitive, emoționale și de integrare socială ale copilului. Aceasta este responsabilitatea STATULUI, parte a contractului social. Peste tot în lume există zeci de modele și strategii educaționale, care pot contribui la desenarea unei reforme reale și profund depolitizate, la care să contribuie pe termen lung toate partidele politice. Fără un acord politic prin care, măcar la acest capitol, partidele suspendă orice fel de adversitate, nu vom avea niciodată un început bun în educație. Dacă partidele vor continua să se prefacă că nu înțeleg acest moment 0 și importanța adoptării unei viziuni comune, la care să adere toți factorii politici, suntem pierduți pe acest palier. Vă invit și pe voi, cei de acasă, cetățeni implicați, să semnați împreună cu mine acest apel.

Anual, mii de tineri ies de sub tutela statului și pășesc în viața reală complet nepregătiți pentru ce îi așteaptă. Nu primesc sprijinul de care au nevoie, ci sunt lăsați singuri în fața unor provocări mult prea mari. O mare parte dintre ei nu reușesc să se adapteze schimbării bruște, nu se integrează pe piața muncii și nu duc o viață stabilă. Mulți ajung pe străzi ori cad pradă exploatării de către rețele de crimă organizată. Nu știm numărul lor exact pentru că nu există un instrument de monitorizare post-instituționalizare. În centrele de tip rezidențial ori sub îngrijirea asistenților maternali, abuzurile suferite de copii rămân nedescoperite și nesancționate. Mijloacele pe care minorii și tinerii le au la dispoziție pentru a reclama abuzurile fie sunt ineficiente, fie nu există. În jurul făptuitorilor se ridică adeseori ziduri birocratice menite să-i protejeze. grafică: Dan Perjovschi Textul integral al memorandumului poate fi consultat aici: https://voceacopiilor.ro/wp-content/uploads/2019/08/Memorandum-copii-institu%C8%9Bionaliza%C8%9Bi-final-1.pdf

Doresc sa traiesc intr-o Românie curata intrucat intre curatenie, prosperitate, educatie si sanatate este o corelatie directa! Este important acest demers si pentru faptul sa situatia actuala este extrem de grava iar autoritatile ignora problema! Raurile si padurile sunt transformate in gropi de gunoi si aproape nimeni nu reactioneza! Noi (Prietenii Padurilor din România) am reusit in 7 ani impreuna cu peste 15000 de voluntari sa curatam in peste 200 de actiuni de ecologizare, toate padurile si raurile din jurul localitatilor Brasov, Poiana Brasov si Rasnov. Am trait si simtit pe propria piele bucuria si satisfactia de a ne vedea coltul de lume in care traim, eliberat de gunoaie! A fost foarte greu (multi ne-au spus ca este imposibil) dar pana la urma am reusit aici la Brasov si cu sprijinul echipei Declic si a romanilor care doresc ca autoritatile sa-si faca treaba, suntem convinsi ca vom lasa generatiilor viitoare o tara curata la propriu! Mulțumesc!

Pentru ca li se incalca dreptul copiilor, se incalca legea creselor, se incalca legea 1 a educatiei, si dreptul meu, ca a parinte, de a decide momentul intoarcerii mele la locul de munca

Toy Story 4 este, cel mai probabil, ultimul film din această serie produs de studiourile Disney/Pixar. Având în vedere progresul tehnologic al ultimilor ani, filmul trebuie văzut în format IMAX, de aceea solicităm cinematografului să introducă în program și varianta subtitrată. Ar fi păcat, pe de-o parte să nu ne bucurăm de film așa cum a fost el gândit, cu vocile actorilor Tom Hanks și Tim Allen, și pe de altă parte, să fim deranjați de copii care, mici fiind și neștiind să citească, vor face gălăgie și vor deranja ceilalți spectatori. Desenele animate nu sunt doar pentru copii, lăsați prejudecățile deoparte. Vrem să ne bucurăm de film la cea mai înaltă calitate!

Situația actuală în această privință este tragică.Conform statisticilor, numărul adolescentelor însărcinate a crescut, precum și numărul avorturilor sau al persoanelor care contactează BTS (boli cu transmitere sexuală). O educație sănătoasă în acest sens previne problemele enumerate anterior. Mai mult, contribuie la sănătatea psihică și emoțională a copiilor și adolescenților oferindu-le informație, care la rândul ei oferă siguranță. O țară informată este o țară cu un viitor promițător, iar tinerii sunt viitorul.

România se confruntă cu o situație alarmantă privind supra-aglomerarea la nivelul învățământului public. Conform unei analize funcționale realizată de echipa Băncii Mondiale în colaborare cu Ministerul Educației Naționale*, ''10% dintre unitățile de învățământ sunt supraaglomerate, însă aceste unități de învățământ deservesc aproape un sfert din populația școlară totală. Fenomenul de supraaglomerare predomină în școlile secundare și din mediul urban, 24% dintre elevii din mediul urban și 23% dintre elevii din învățământul secundar fiind expuși acestui fenomen. De asemenea, 20% dintre elevii din mediul rural sunt expuși fenomenului supraaglomerării.'' Analiza mai arată că ''supraaglomerarea este corelată statistic semnificativ cu repetenția, abandonul și adecvarea vârstei la nivelul clasei în cazul învățământului secundar superior. Acest aspect este confirmat de analizele realizate în alte țări care relevă că supraaglomerarea poate avea un impact negativ asupra mediului de învățare din sala de clasă și calității interacțiunii între elevi și cadre didactice.'' La nivel personal, ambii mei copii învață în clase supra-aglomerate, cu peste 35 de elevi fiecare, într-o școală generală de cartier bucureștean. Consider că este aproape inuman, atât pentru copii, cât și pentru cadrele didactice să-și desfășoare activitatea zilnică în asemenea condiții. De asemenea, la finalul lunii aprilie, la un post tv, Ministrul Învățământului, doamna Ecaterina Andronescu a declarat că "Şcolile din România se depopulează, este o realitate tristă. Sunt copii din ce în ce mai puţini în şcolile din România. Şi atunci trăim următorul fenomen: şi datorită faptului că şcoala românescă este polarizată, adică sunt şcoli cu performanţe foarte bune, pot intra în orice competiţie fără să ne temem că vom pierde, şi şcoli cu performanţe slabe, părinţii fac o presiune extraordinară pe şcolile bune. Ceea ce este foarte normal pentru că orice părinte şi-ar da copilul la o şcoală bună. Şi-atunci suntem în situaţia în care în şcolile în care se depopulează să avem puţini elevi şi să avem foarte mulţi elevi, 30-35 de elevi în clasă, în şcolile foarte bune. Încercăm să găsim soluţii în aşa fel încât să nu mai ajungem aici. Şi-am început de acum pentru că în curând, vom avea probabil săptămâna aceasta cifra de şcolarizare pentru anul următor aprobată, sper să nu mai trecem dincolo de 25 de elevi în clasă. Este o măsură care este posibilă în sistemul românesc de învăţământ şi după părerea mea este absolut necesară". Este finalul lunii iunie și încă nu au fost prezentate public aceste măsuri promise. Este important să îi reamintim doamnei ministru faptul că este imperios necesar găsirea și implementarea unor soluții viabile pentru decongestionarea claselor supra-aglomerate și respectarea legii, cu aplicabilitate din anul școlar următor, 2019-2020. *Analiza Funcțională: https://bit.ly/2ZQZuYB

Pentru a reduce abandonul școlar si pentru a incuraja elevii din mediul rural sa frecventeze o scoala de meserii sau un liceu.